10,767 matches
-
le surprinde adevărata semnificație. Nu întâmplător, unul dintre cele mai importante studii îl va intitula Cuvinte și lucruri (1922). Lucrările sale docte l-au impus ca pe unul dintre cei mai importanți filologi români, criticat, totuși, pentru încercarea forțată de evidențiere a influenței limbii germane vechi asupra limbii române. În domeniul folcloristicii, a alcătuit (în colaborare cu G. Vâlsan), la începutul carierei sale științifice, o carte exemplară: De la românii din Serbia (1913), o culegere de literatură populară, selecție „dintr-un material
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
care viața fiecăruia în parte nu interesează pe nimeni. „Marele merit” al cărții, relevat prompt de Mircea Eliade într-un articol din „Uniunea română”, este acela de a fi „prima operă literară în care se oglindește teroarea istoriei contemporane”. Odată cu evidențierea meritelor, în presa românească din exil au fost semnalate și limitele, nu puține, ale cărții (concesiile făcute gustului public într-un moment când acest lucru putea fi trecut cu vederea, lipsa specificului național și, nu în ultimul rând, asemănările supărătoare
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
școlii: „să formeze marxiști cu un orizont larg”. În afara materiilor fundamentale, activitățile importante ale școlii constau În discutarea articolelor din presă și În organizarea unor manifestări culturale. Începând cu 1948, temele dominante ale Învățământului corespund reorientării politice a partidului, cu evidențierea leninismului, consolidarea studiului istoriei PCUS (după faimosul „curs scurt” al lui Stalin din 1948). Această etapă, cea de Întemeiere a „partidului de tip nou”, se caraterizează și prin creșterea numărului de conferențiari sovietici. Profesorii școlii erau invitați să țină conferințe
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
purtători ai virusului comunist, a căror „deparazitare” a fost cerută În presa exilului. Această tensiune Între „exil” și „disidenta” a accelerat procesul de diferențiere politică: punerea În cauză a pretenției regimului de a fi produs o ruptură radicală În 1965, evidențierea elementelor de continuitate și a conservării structurilor staliniste; constituirea unei tradiții a rezistenței, care să apere păstrarea memoriei și să condamne tendința către uitare și refulare a majorității, acuzate de complicitate prin amnezie cu opresorul; În sfârșit, tendința de desingularizare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
rolurilor în familie, socializare, teoria schimbului social. Pe de altă parte, sociologia familiei nu poate ajunge la elaborarea unor tipologii, a unor teorii privind structura, funcțiile și tendințele dezvoltării familiei fără comparații în timp, deci fără aportul istoriei. Este superfluă evidențierea intersecțiilor dintre sociologia familiei și psihologia socială deoarece în calitatea ei de microsociologie aceasta se suprapune aproape în totalitate cu psihologia socială. Statusurile și rolurile din familie, afectivitatea și cooperarea, tensiunile și strategiile lor de rezolvare, socializarea și educația, realitatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
precum și indicatori sintetici ai modului de trai, I. Aluaș și T. Rotariu (1989) realizează următoarea clasificare familială (de gospodării): „fără pensionari nonagricoli”, „cu pensionari nonagricoli”, „familii pur țărănești”, „familii mixte”, „familii nonțărănești”. Această tipologie socioeconomică s-a vădit fertilă în evidențierea unor aspecte esențiale ale spațiului de viață rural. În studiile de stratificare și mobilitate socială, stabilirea rubricilor de familii muncitorești, țărănești și de intelectuali este pertinentă. (De observat că în asemenea studii se consideră de obicei ocupația tatălui, și aceasta
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
logic-raționale. Cum? Primul pas este acela de a-l face conștient de existența lor, examinând împreună cu terapeutul baza cognitivă a problemelor din familie și apoi însușindu-și tehnici de autoexaminare a acesteia (vezi 10.5.). În a doua fază, prin evidențierea distorsiunilor, a inferențelor arbitrare, se construiesc alternative de gândire pentru aceleași emoții, comportamente, situații, episoade, persoane. Utilizându-se tehnici ca reîncadrarea, scenarii comportamentale, evaluarea costurilor și beneficiilor în termeni de decizii raționale, se poate ajunge astfel la comutarea de pe o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de masă. Adaptare după modelul lui Maletzke • S.L. Becker a închipuit, la rândul său, un model al comunicării, bazându-se pe ipoteza că, în realitate, mesajele acționează rareori în mod singular; în acest mod, el și-a întemeiat concepția pe evidențierea comunicării drept un mozaic al surselor de influență; privită astfel, comunicarea este un proces complex, definit de extrem de multe straturi, unele dintre acestea acționând în mod contradictoriu. • Modelul comunicării ca proces reciproc de influențe (figura 7), oferit de către Richard și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fi priviți - așa cum o face sociologia pozitivistă - ca marionete incapabile de interpretare, ca „idioți culturali” cum se exprimă autorul, care nu fac decât să acționeze mecanic pe baza unor preconstrucții comunicaționale. ¬ Sociologiile interpretative. Ca reacție la teoriile structurale (care urmăreau evidențierea primatului unor dimensiuni societale ale comunicării asupra persoanei văzute în realitatea ei practică), începând cu anii ’60 ai secolului trecut, s-au dezvoltat o seamă de curente care urmăreau alte perspective - persoana, grupurile, raporturile intersubiective în experiența vieții cotidiene. Aceste
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
eficiente și utile pentru a fi folosite de către alții (deoarece cheia succesului rămâne de multe ori necunoscută la nivel conștient - Knight, 2004); - un accent important este pus de către această abordare pe stabilirea obiectivelor; interesant din punct de vedere comunicațional este evidențierea faptului că este important ca aceste obiective să fie operaționale (măsurabile) și exprimate în termeni pozitivi. Astfel, nu se va spune unei persoane „Nu trebuie să faci lucrul X”, ci se va exprima acest aspect în cuvinte pozitive: „Fă lucrul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
văzut, din științele educației și le duce mai departe, conjugându-le într-o manieră care să dezvolte cât mai pe larg conceptul de eficiență. În cele de mai sus ne-am oprit doar asupra câtorva date utile în procesul de evidențiere a teoriilor care au aduscontribuții la devoltarea diferitelor aspecte din câmpul de cercetare descris de către comunicare. ¬ Teoria comunicării din perspectiva teoriilor învățării. Mulți autori au extins teoriile comunicării la largul spectru al teoriilor învățării, evidențiind că: „Orice acțiune poate fi
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și să schimbe modul în care vom percepe data următoare situația de comunicare. Comunicarea intrapersonală se desfășoară într-un mod similar cu mecanismul comunicării interpersonale. Fletcher (apud Faulkner, Littletod, Woodhead, 1998) a observat, într-o cercetare care avea drept scop evidențierea modalității eficiente de rezolvare a problemelor, că simplul fapt de a-i pune pe copiii cuprinși în experiment să vorbească despre felul în care vor rezolva o problemă -modul de lucru prin sine -, fără să existe un partener prezent, a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
lucru în cazul apariției unor conflicte neproductive pentru activitatea sa. Dacă este să vorbim despre influența pozitivă a conflictelor, ne referim cu siguranță la o îmbinare între cele trei fenomene; aceasta nu doar în sensul că rezolvării conflictului îi urmează evidențierea unor achiziții și echilibrări superioare celor care funcționau înainte de declanșarea acestuia, dar chiar provocarea conflictului ca atare trebuie să conțină direcțiile de dezvoltare a acestor rezolvări ale conflictului. Astfel, vom observa că natura achizițiilor (cognitive, afectiv-motivaționale, comportamentale etc.) se construiește
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
stingerea pozitivă a acestui conflict aduce cu sine achiziția dorită; este încă un argument în sprijinul perspectivei noastre, conform căreia conflictul trebuie gândit sistemic, cu situarea accentului deopotrivă pe identificarea tehnicilor/modalităților propice de stimulare și pe rezolvarea sa, pe evidențierea achizițiilor pe care această rezolvare le presupune. Etapa I. Apariția conflictului Y - model extern care exercită presiune asupra sistemului; Z - reacție internă de respingere a lui Y. Etapa a II-a. Stingerea conflictului X - progres cognitiv însumând caracterele comune ale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
utilizare excesivă sau frecventă a unor cuvinte de duh în vederea reducerii anxietății, care este rezultatul unor situații stresante sau al unor gânduri și afecte perturbatoare (Valenstein, apud Ionescu, Jaquet, Lhote, 2002, p. 49). Acest mecanism de apărare poate conduce la evidențierea unui adevărat rol pe care individul și-l asumă. Astfel așa cum se remarcă în modelul lui Fritz Redl și William W. Wattenberg (apud Charles, 1992) în clasa de elevi există persoane care îndeplinesc roluri de clovni. Acești indivizi sunt în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se poate observa, aceste reacții pot denatura turnura didactică pe care dorim să o imprimăm conflictului; apariția lor se produce sub forma unor bariere de care cadrul didactic trebuie să țină seama în construirea strategiilor de promovare, implementare, rezolvare și evidențiere a achizițiilor obținute prin conflict. Iată de ce propunem folosirea unor exerciții bazate pe jocuri de rol în care, în cazul apariției unor conflicte, elevii/studenții trebuie să specifice dacă unul (sau altele) dintre aceste răspunsuri la frustrare apare la vreunul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
324). Această constatare la adresa grupurilor mici de lucru, ce sunt, în multe dintre caracteristicile lor, similare modului în care vom privi echipele educaționale, ne deschide foarte generos aria de cercetare în câmpul practicii școlare. Poate că este de aceea utilă evidențierea diversității elementelor care acționează în vederea definirii eficienței unui grup; în literatura de specialitate întâlnim următoarele: împărtășirea unui scop comun, mărimea grupului (grupul funcționează eficient atunci când toți membrii grupului pot comunica și interacționa unii cu alții), locul de întâlnire (un grup
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aplică doar comportamentului, nu și gândurilor și sentimentelor”. Ceea ce putem imediat sublinia este observația conform căreia foarte multe conflicte ce apar în echipele didactice care posedă un grad de structurare primar/incipient se fundamentează pe înlocuirea frecventă a câmpului de evidențiere comportamentală cu planul interior, al gândurilor și sentimentelor persoanelor. Trebuie făcută această distincție încă de la constituirea echipei și, mai ales, trebuie subliniat în determinarea și optimizarea surselor conflictuale că acceptarea normei la care a ajuns - prin consens - întregul grup nu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
votate în plen) la subgrupuri, la sub-subgrupuri etc. Harta va fi foarte utilă pentru găsirea celor mai bune modalități de rezolvare a problemei aflate în lucru. 13.1.1.2. Analiza SWOTtc "13.1.1.2. Analiza SWOT" Pornește de la evidențierea a patru dimensiuni: S (Strengths) - punctele tari, W (Weakness)- punctele slabe, O (Opportunities) - oportunități și T (Threats) - amenințări. Figura 39. Matricea SWOT Cel care învață este pus astfel într-o primă ipostază: aceea de a diagnostica aceste patru axe urmând
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
oportunități și T (Threats) - amenințări. Figura 39. Matricea SWOT Cel care învață este pus astfel într-o primă ipostază: aceea de a diagnostica aceste patru axe urmând apoi, într-o a doua etapă, să efectueze o combinatorică a lor în vederea evidențierii strategiilor de acțiune. Etapa finală constă în structurarea acestor strategii într-un demers coerent specificat de decizia programului de instruire, determinată de coordonatele unui plan de acțiune practică. Belle Witkin și James Altschuld (1995) ne oferă un instrumentar metodologic interesant
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1.1.3. Restructurarea valorică" Reprezintă o tehnică de redeschidere a alternativelor pe care grupul le are, fiind recomandată de literatura de specialitate (vezi și www.mycotded.com) pentru a restructura evaluarea de tip SWOT. Concret, se realizează următoarele etape: • Evidențierea problematicii pe care dorim să o rezolvăm (spre exemplu, cum să îmbunătățim activitatea în organizația noastră). • Membrii grupului se vor centra acum pe găsirea unor idei creative pornind de la concepte strategice de tip bipolar cum ar fi: stagnare/inovație, dezvoltare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
activitate atât de nedirijată), cât și tendințele de superficialitate (ale membrilor care se vor integra rapid, dar la suprafață). Pentru îmbunătățirea activității se pot utiliza: tehnica legăturilor forțate (combinarea a două noțiuni diferite sau alegerea a două numere la întâmplare, evidențierea ideilor, emise până la acel moment, care au numerele respective și combinarea acelor idei etc.); tehnica listării atributelor (notarea tuturor atributelor ce caracterizează fenomenul supus dezbaterii: culoare, textură, formă, dinamică etc. și schimbarea unuia dintre ele; spre exemplu, dacă ceva este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de implicare și motivare a grupului în vederea realizării unui background comun pentru toți membrii lui). Unele jocuri de rol sunt împărțite în două secvențe, începându-se prin jucarea scenetei ce aproximează o situație reală, continuându-se printr-un moment de evidențiere a unor concluzii (dacă în anumite tipuri de joc de rol acestea reprezintă finalul activității, în această variantă, ele sunt doar parțiale). Concluziile la care ajunge întregul colectiv reprezintă premise pentru jucarea rolurilor în modul trasat de perspectiva obișnută, într-
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
pas al metodei, ea încheindu-se cu o discuție generalizată privind modul în care aplicarea soluțiilor alese de întregul grup certificat (sau nu), dacă acestea au fost cele mai potrivite situației. Printre atribuțiile formatorului în utilizarea metodei se numără și evidențierea identității unor valori și comportamente ale personajelor jucate, precum și a consecințelor rezultate din interacțiunea acestora. Inspirat din teoriile psihodramei, dezvoltate de către Moreno, jocul de rol se desfășoară deci în patru etape: - descrierea situației; - repartizarea rolurilor urmată de distribuirea câte unei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
3.2.2. Controversa creativătc "13.3.2.2. Controversa creativă" Herreid (online) observă că, spre deosebire de tehnica dezbaterilor (debate), unde se pare că cei care sunt implicați în dispută sunt mai interesați să câștige argumentarea decât să se ajungă la evidențierea adevărului, controversa creativă este mai aproape de situațiile obișnuite de viață. Astfel, de multe ori nu putem aprecia că adevărul se află într-o singură parte; de aceea, multe dintre argumente sunt mai aproape de realitate atunci când dezvoltăm o atmosferă de cooperare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]