36,205 matches
-
ochii mei lăcrimând și oferind o interacțiune și mai intimă, mai exteriorizată, pe rând amândoi eram la verticală, eu cu spatele la canapea, în genunchi, apropierea deveni maximă, eu apăsându-mi unghiile în carnea lui, încet și emotiv, reținut totuși. Iubirea era evidentă, și, după ce plăcerea culmină cu o senzație pură, dar erotică, indecent de sexuală, parcă și el fu mai afectuos cu mine. Rămase puțin într-o îmbrățișare mai totală ca până atunci din punct de vedere fizic, cu capul pe gâtul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
De fapt, era vădit scos din fire, căci chipul i se încruntase cu putere, venișoarele de pe frunte i se umflaseră din pricina tensiunii nervoase, iar suflul părea a-i fi din ce în ce mai greoi. Totuși, nu se dădu bătut. El făcu o sforțare evidentă și, cu un glas și mai pătrunzător decât înainte, continuă cu mare aprindere, tunând: „Oare, în lumea animalelor, ce ajunge cel înfrânt, în urma luptei dintre doi masculi pentru o femelă, în ochii tuturor celorlalți? Ajunge doar o târâtoare, un melc
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
rândumi, mai deunăzi, cu mirare. Istorisiri nesănătoase fericirii 41 Se întâmplă uneori ca gândurile omului, sub imboldul puternic și violent al unor patimi adesea tăinuite, să se preschimbe pe neașteptate în dovezile cele mai limpezi de adevăr, cu totul reale, evidente, care ți se așază drept sub nas, pregătite gata să le observi, să le îmbrățișezi și să le pătrunzi sensul pe deplin, plămădind, totodată, în tine acel ciudat motus animi continuus 1, ce începe îndată să-ți roadă, fără milă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
pentru prima dată în viața sa, când se putea spune foarte clar că, într-adevăr, devenise cu totul ahtiat după un anumit lucru, și încă după ce mai lucru! El ajunsese să iubească stupefiantele enorm, nemărginit, cu o iubire - în mod evident - interesată, aproape până la divinizare; le venera adânc și își făcuse deja un scop în viață din a le obține și a le consuma cu lăcomie. Acest scop îi era de neclintit. Era de-a binelea înnebunit după ele, obsedat până
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
de definit, fantomatic, care îl încearcă pe un european în confruntarea cu un japonez? Sau, mai bine zis, ce îi face pe ei atât de altfel, din acest punct de vedere? Desigur, există niște explicații care îți apar imediat drept evidente și care țin de codurile lor complicate de relaționare interumană: a nu spune niciodată "nu", în mod direct (este fascinant să urmărești parafrazele arborescente la care se dedau vânzătorii japonezi puși în situația de a admite că nu știu sau
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Ce poate fi mai normal decât asta? Ei bine, un japonez gândește tocmai invers: dacă această persoană este atât de obosită, încât adoarme în timpul ședinței, atunci ea a dat dovadă de un mare devotament față de companie, fiind, totuși, prezentă în ciuda evidentei stări de epuizare în care se află. Firește, nu este un lucru bun faptul că doarme, dar nu este nici de condamnat. Mai mult decât atât, din punct de vedere moral, este expresia unei calități admirabile, aceea de a persista
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
elvețian am urcat plimbându-ne de la Pontificium Collegium Germanicum spre Pincio, cel mai mare parc din Roma. Ne părea un lucru grandios descoperirea, deși dificilă, a unui fundament filozofic clar și rațional pentru teologie: o bază naturală cu principii metafizice evidente și cu deducții derivate din rigoarea metodică. Pe această bază naturală de rațiune și filozofie trebuia de acum să construim, cu aceeași radicalitate, suprastructura credinței și teologiei. Astfel am fi avut pregătirea necesară pentru a înfrunta viața, a relaționa între
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ca premiză la raționalismul său critic: "credința în rațiune", cum spune în Revolution oder Reform?, 1971. Filozofii raționaliști ar putea considera irațională o astfel de încredere în rațiune; același Popper vorbește de o "decizie irațională". Dar în acest mod recunosc evidentă baza irațională a raționalismului lor. Eu nu consider irațional acest act de a se încrede al rațiunii, o încredere de fond în raport cu ea însăși. Într-adevăr, încrederea în rațiune nu se poate demonstra inițial, dar devine comprehensibilă în actul experimentării
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
biograful lui Mozart și probabil unul dintre cei mai sensibli scriitori de muzică germană din zilele noastre. Hildesheimer, de origini ebraice și cu un pesimism de înțeles, voia să vadă în Mozart din ultimile luni un nefericit care, din cauza dificultăților evidente atât profesionale, cât și financiare, dar și a condițiilor precare de sănătate, și-ar fi pierdut speranța în Dumnezeu și în oameni, unul care ar fi "renunțat". Hildesheimer totuși a neglijat faptul că Mozart a lucrat neobosit până în ultimul moment
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mea și în altele: orice om trebuie să învețe singur să devină om. Desigur, nu precum Robinson Crusoe de unul singur pe o insulă pustie, ci în mijlocul unei societăți. Secole de-a rândul, numeroase obiceiuri și norme au fost considerate evidente în societate. Erau garantate de către o autoritatea religioasă și patriarhală. În Europa, normele elementare pentru formarea persoanei umane în ciuda tuturor carențelor și limitelor sale au fost transmise timp îndelungat de familie, școală și Biserică. Dar în epoca modernă, odată cu răspândirea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și psihoterapeuți care și ei, precum o arată unele publicații, sunt în căutarea unui sens. Nu de puține ori sfatul lor sună astfel: având în vedere relativizările și revoluțiile din mediul economic, politic și religios, lipsa de sens tot mai evidentă, trebuie să găsești sensul vieții tale în tine însuți. "Lucrează asupra sinelui propriu, exploatează până la capăt potențialul tău, creează-ți singur scopurile, morala, descoperă sensul existenței tale. Definește tu însuți ceea ce pentru tine are sens și decide după care principii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
iluminată, cu care am afirmat deja existența sa. Deoarece dacă Dumnezeu care există este într-adevăr astfel, atunci nu este Dumnezeu doar pentru mine, aici și acum, dar este deja de la început, Dumnezeu din veșnicie. Pentru evitarea unei neînțelegeri aproape evidente pentru oamenii de știință, adaug imediat faptul că: credința în creație nu mă obligă absolut deloc să aleg un anumit model cosmologic. Deoarece este premisa tuturor modelelor cosmologice și a lumii în general, este compatibilă cu diverse modele. Credința că
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Practicare binelui totdeauna, iar unde sunt necesare, iertarea și renunțarea. Precizez că este vorba despre o luptă continuă: așa a fost și pentru mine, de-a lungul vieții mele. Pentru Isus respectarea preceptelor de bază ale umanității este, altfel spus, evidentă. Respectarea poruncilor divine și pentru el înseamnă: să nu ucizi, să nu furi, să nu minți, să nu te lași pradă poftelor. În aceasta concordă cu exigențele morale ale celorlalți fondatori de religii și instituie fundamentul unei etici mondiale. Însă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
îmbătrânească. Însă generația noastră dispune de multe mijloace pentru a îndulci greutatea anilor. Nu trebuie să ne enervăm pentru că devine necesar să purtăm ochelari, aparat auditiv, proteză sau orice altă invenție, ci să acceptăm toate acestea ca pe o evoluție evidentă. Rezultatele medicinei și farmacologiei constituie un ajutor pentru persoanele în vârstă, la fel cum s-au îmbunătățit și condițiile locuințelor și posibilitatea de a călători. Însă în ciuda tuturor ajutoarelor și medicamentelor, cu trecerea anilor organele noastre devin mult mai slabe
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
impuneau au rămas, în mod surprinzător, muți. Marile ideologii sau teorii "științifice" considerate mult timp pseudoreligii, în care se credea cu adevărat, au fost respinse fără prea multe discursuri funebre. "Dezvrăjirea lumii" (Max Weber) nu s-a realizat și este evidentă o "întoarcere la religios", religios care în realitate nu a fost niciodată complet eliminat. Totuși, nu voiam să fiu nici dintre cei ce credeau în ideologia progresului ca evoluție tehnologică a capitalismului. Chiar și eșecul credinței în știință este evident
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
un proiect solid pentru viitor, care să înceapă de la realitatea socială actuală și în același timp să o depășească în perspectiva unei ordini mondiale mai bune este greu de realizat. Europa de după război dispunea de oameni de stat de o evidentă corectitudine morală, căliți în suferință și cu puternice motivații etice, care și-au condus țările la reconciliere și la pace, creând o nouă ordine statală. După 1989 în schimb, lumea pare să se bazeze doar pe politicienii puternici ai partidelor
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și, au refăcut sistemul roman contrareformist, antimodern, de origini medievale, cu un episcopat complet domesticit. Este valabil aici avertismentul: Viața îl pedepsește pe cel ce ajunge prea târziu". În spatele strălucitoarei fațade mediatice a Bisericii papale, în realitate este tot mai evidentă prăbușirea structurilor responsabile cu grija pastorală: extincția clerului obligat la celibat și numeroasele scandaluri de pedofilie, mii de parohii fără paroh și vânzarea în masă a bisericilor, fuziunea forțată a parohiilor în "unități parohiale" și tot mai puține botezuri, mai
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
o aventură a ei cu băietul meu..." Persoanele singure reprezintă aproximativ 5,7% dintre adoptatori. Interesant de constatat este faptul că, în declarațiile lor motivele de natura altruistă, orientată spre nevoile copiilor sunt mult mai des întâlnite și mult mai evidente, coroborate cu motive care exprimă nevoi personale, majoritatea exprimând dorința de a avea pe cineva alături și de a înlătura singurătatea. Asistenții maternali care adoptă copiii pe care-i au în plasament reprezintă aproximativ 3,3% din totalul adoptatorilor. Aceștia
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ca fiind determinată de motive altruiste, de ajutorare a copiilor. În raport cu copiii adoptați, respondenții au manifestat îngrijorare în raport cu evoluția lor: aproape jumătate dintre respondenți consideră copiii adoptați ca fiind mai predispuși să manifeste dificultăți școlare, aceasta apreciere este și mai evidentă în aprecierea copiilor proveniți din centrele de plasament. O proporție similară de respondenți consideră copiii adoptați ca având probleme de comportament. O treime dintre cei anchetați consideră că, în general copiii adoptați prezintă dificultăți de adaptare, opinie împărtășitî de mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
respectiv tema de nu fi stigmatizate și rejectate de societate în general. Cei care aleg să dezvăluie actul adopției, sunt motivați de sentimentul de insecuritate generat de lipsa certitudinii că este posibilă tăinuirea adopției, respectiv de prezența unor diferențe fizice evidente între familia adoptivă și copilul adoptat. 7.2 Designul cercetării Rezultatele empirice pe care le vom prezenta în continuare au fost obținute în urma analizei datelor dintr-un studiu explorator, realizat în perioada aprilie-iulie 2008. Întrebări de cercetare. Acest studiu a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
că Șerboianu era "deservent al Capelei Crematoriului și convins al ideii cremațiunii umane față de religia creștină"56, candidatura sa fiind îndreptățită datorită valorii sale intelectuale. Se mai preciza faptul că arhimandritul era licențiat în Teologie, Filozofie și Drept (o exagerare evidentă, deoarece el a fost licențiat doar în Teologie). După revenirea în țară din Franța (1931), Șerboianu își asumă latura organizatorică în cadrul comunității țiganilor. Astfel, în aprilie 1933, el fondează Asociația Generală a Țiganilor din România, având la bază și vechea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
zilele acestea, la decesul unei doamne ce a fost incinerată"108. Din acest unghi nu am constatat, cercetând statisticile incinerărilor de la Crematoriul Cenușa, o creștere semnificativă în urma apariției articolelor semnate de Șerboianu, fiind vorba, după cum am precizat, de o exagerare evidentă. Dimpotrivă, după cum se poate vedea mai încolo, numărul incinerărilor scade înspre anul 1940 cu aproape jumătate față de anul în care arhimandritul începea să publice ciclul său de articole asupra cremațiunii. Pe de altă parte, este foarte adevărat faptul că preoții
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
înțelegem foarte bine rațiunea acestei nesocotiri și de ce, imediat ce își înfăptuiește proiectul de a instaura o cunoaștere obiectivă a naturii, știința îndepărtează calitatea sensibilă și mai ține seama de ea în nici un fel. De fapt, această îndepărtare nu este deloc evidentă. Știința poate foarte bine să măsoare suprafața ocupată de o culoare, ba mai mult, este capabilă să evalueze intensitatea acesteia și, mai general, să aibă în vedere ființa sa proprie și să o surprindă. Există o teorie fizică a culorilor
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și în care acțiunea sau munca elementară nu este decât actualizarea acestei Corproprieri. În formele superioare ale culturii, precum arta, etica sau religia, care sunt și ele moduri ale tekhne, această determinare a praxisului de către viață este încă și mai evidentă, în măsura în care habitusul moral sau religios, precum și creația estetică sunt expresii directe și imediate ale subiectivității vii, aflându-și în ea atât principiul, formele organizării lor, cât și locul ajungerii lor la ființă, adică modalitățile concrete ale realizării lor. Tulburarea ontologică
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
fiindcă reflectă nu doar partea de a-nomie, ci și pe cea de dreptate care trebuie făcută unei categorii adesea marginalizate sau, mai grav, stigmatizate. Desigur, Cristina Ștefan nu nedreptățește o asemenea opțiune masculină, dar o tratează marginal din două motive evidente: este complet minoritară față de cea feminină (cu voie sau fără voie, tații părinți singuri sunt foarte puțini față de mame) și este extrem de puțin cercetată cu mijloace calitative în România. Consider deosebit de interesantă analiza pe care autoarea o întreprinde asupra evoluției
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]