4,693 matches
-
conștiința colectivă. Desigur, ea nu era evocată oficial, nici măcar ca personaj negativ. Astfel imaginea ei era supusă unei forme anume de uitare. Perioada inițială a instalării regimului comunist poate fi considerată un traumatism psihologic colectiv prelungit 61. Neplăcerea provocată de evocarea ei pentru cei care au trăit-o a dus la evitarea confruntării cu amintirea evenimentelor politice și a personajelor lor principale. Prin refulare, reprezentarea situației traumatice este separată de afectele care o însoțesc, ceea ce favorizează uitarea. Fiind probabil asociată traumei
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
final, al său personal"78. De fapt era vorba de întărirea puterii personale 79, care câștiga în legimititate prin obținerea sprijinului popular. Câteva subiecte de interes național nu au mai fost cenzurate, ca în perioada precedentă. În problema Basarabiei, după evocarea ei indirectă din 1966, el ar fi fost confruntat cu reacții sovietice. "Fără a renunța la poziția sa, Ceaușescu nu și-a mai exprimat-o la fel de tranșant decât la al XIV-lea Congres al PCR, din noiembrie 1989"80. O
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Alice Voinescu (Sufletul femeii muncitoare, Femeia care muncește, Din psihologia femeii de azi) sau Cella Delavrancea. T. oferă numeroase informații privind spectacole, repertoriul teatrelor, reviste, cărți. Mihail Jora urmărește evenimentele muzicale, sunt realizate interviuri (de pildă, cu André Maurois) și evocări ale unor scriitori precum George Topîrceanu sau Barbu Delavrancea. În pagina literară se publică proză, aici fiind găzduite, în 1942 și în 1943, povestirile Strigoaica și Pârlitu de Marin Preda. Se includ, în traducere, și fragmente de roman (Crima din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290179_a_291508]
-
un scutier al iluziei”, desfășoară un lirism al decantărilor sentimentale, cu versuri frumos caligrafiate, ceremonios construite din stări și trăiri diafane, ca o muzică de cameră calmă, reconfortantă în singurătate. Poetul trece însă spre o atitudine convențional-sonoră, aproape dezastruoasă, de evocare lirică a personalităților și faptelor revoluționare, patriotice, ca embleme pentru ținutul Apusenilor (ciclul Veghind din volumul Spuse fratele nostru, 1984), sau de imnificare a Transilvaniei („Pământ de iubire - Țară de suflet/ Se mai aud încă voievozii munților/ din piscuri în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288198_a_289527]
-
romanele lui G., construite după formule asemănătoare: apelul la jurnal ca punct de plecare în investigarea unor destine. Împărăția (1972) este relatarea de tip autobiografic a unui tânăr care, la dorința tatălui său, se decide să-și scrie „romanul vieții”. Evocarea genealogică savuroasă din prima parte e urmată de scene derutante și puțin verosimile (la moartea tatălui, eroul izbucnește în râs când o revede pe femeia care îl inițiase sexual, în cimitir se desfășoară orgii). Stilul afectat și artificial dă o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
VIII.1994, Chișinău), poet și traducător. Face liceul la Cernăuți, unde, în 1940, îi apare prima plachetă, Preludiu, influențată deopotrivă de poezia tradiționalistă și de cea simbolistă a timpului. Bat miezul veacului curanții (1951) și Lumina ochilor mei (1957) sunt evocări idilice, într-un limbaj vetust. În cărțile care îl reprezintă cu adevărat, Orga codrului (1966), Galerie cu autoportret (1968), Hingher și demiurg (1973), Grădinar (1980), Coroană de sonete (1992), predomină problematica general umană, temele metafizice. De aceea, ideologii literari ai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288135_a_289464]
-
Comentarii, 164-175; Cristea-Enache, Concert, 557-584; Pop, Viață, 36-41; Popa, Ist. lit., II, 991-998; Simion, Ficțiunea, III, 340-362; Mihai Barbu, Dicționarul personajelor petrilene din opera lui Ion D. Sîrbu, Petroșani, 2002; Mircea Muthu, Modul Isarlâk, APF, 2003, 1; Ștefan Aug. Doinaș, Evocări, București, 2003, 12-16; Firan, Profiluri, II, 238-243; Antonio Patraș, Ion D. Sîrbu - de veghe în noaptea totalitară, Iași, 2003. D. C.-E.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
cu un volum propriu, nu-l prevestește pe condeierul acid de mai târziu. Pusee lirice, mici patetisme, ca și livrescul ingenuu împing în conformism o narațiune confesivă care tocmai își propune să torpileze „șabloanele” ce ar fi parazitând opurile de evocare a stagiului ostășesc. O carte cu farmec este cea intitulată Povești de adormit părinții sau Carte cu copii pentru părinți (1990). Și pentru cei mici, și pentru cei mari sunt cele cinci scenarii îngemănate în volumul Ion Creangă, dramaturg fără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290331_a_291660]
-
bine de două decenii, Ț. își propune să realizeze ,,romanul total” în Numai tinereții i se iartă totul (I-II, 2001), unde pot fi urmărite concomitent o intrigă polițistă, o radiografie istorică, o frescă socială, o țesătură romantică, agrementate cu evocarea unor scene de război și cu secvențe ce recompun o atmosferă patriarhală. Autorul glisează între etajele narative fără a miza pe ,,farmecul” literar, ci pe alte mijloace. Obsesia de a corecta lumea imorală din care face parte structurează viața protagonistului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
1875, 47-56; Mironosițele, în D. Șt. Petruțiu, „Mironosițele”. O dramă religioasă din ținutul Săliștii, AAF, 1937; Irozii (Craii sau Magii), în Elisabeta Nanu, Un manuscris cu irozi al lui Picu Pătruț, AAF, 1942; Miniaturi și poezie, îngr. Octavian O. Ghibu, evocări de Zoe Dumitrescu-Bușulenga și Vasile Drăguț, introd. Octavian O. Ghibu și Crișan Mircioiu, București, 1985. Repere bibliografice: Onisifor Ghibu, Scriitorul-ascet Picu Procopie Pătruț din Săliște, „Telegraful român”, 1905, 80, 82, 83, 86; Onisifor Ghibu, Un reprezentant rustic al spiritualității românești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288717_a_290046]
-
portretul în alb și negru al lui Mussolini e impregnat de ironie la adresa dictaturii fasciste. Fără să aibă forța lui N. Iorga, P. se înrudește cu el prin cultivarea prodigioasă a memorialisticii și a oratoriei, înscriind un moment în arta evocării și a portretului. SCRIERI: O sărutare, București, 1901; ed. București, 1944; Un colț de viață, 1902; Cercetări filosofice, Iași, 1907; Noi cercetări filosofice, Iași, 1911; Amintiri universitare, București, 1920; Simțiri rostite, București, 1923; Figuri dispărute, București, 1924; ed. București, 1937
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
filosofiei românești, București, 1934; Din amintirile unui fost dregător, București, 1934; Rotocoale de lumină, București, 1934; Figuri și concepții filosofice contemporane, București, 1935; Viața și opera lui Kant, București, 1936; Schopenhauer, București, 1937; Amintirile unui băiat de familie, București, 1938; Evocări de mari filosofi, București, f.a.; Fulgurații filosofice și literare, București, f.a; De-a lungul unei vieți. Amintiri, București, 1966; Prin meandrele trecutului (Evocări inedite. Pagini memorialistice), pref. Mihai Gafița, București, 1979; Însemnări de drum, îngr. și pref. Dumitru Petrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
și opera lui Kant, București, 1936; Schopenhauer, București, 1937; Amintirile unui băiat de familie, București, 1938; Evocări de mari filosofi, București, f.a.; Fulgurații filosofice și literare, București, f.a; De-a lungul unei vieți. Amintiri, București, 1966; Prin meandrele trecutului (Evocări inedite. Pagini memorialistice), pref. Mihai Gafița, București, 1979; Însemnări de drum, îngr. și pref. Dumitru Petrescu, București, 1983; Filosofi contemporani, îngr. și pref. Alexandru Boboc, București, 1997; Fulgurații literare, pref. Viorel Roșca, București, 1997; Talentul oratoric. Conferințe la radio. 1932-1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
foileton”, „Biblioteca de poezie românească”, „Confesiuni literare” ș.a. Ultimele decenii aduc modalități critice noi, de la arhetipologie și critică psihanalitică la antropologie culturală, critică simbolică, structuralism, fenomenologie ș.a. După 1990 rubricile cele mai interesante sunt „Poetică”, „Mythos și logos”, „Controverse”, „Opinii”, „Evocări”, „Texte și documente”, „Scriitori români contemporani”. De-a lungul vremii contribuie cu studii G. Călinescu (semnatar al unui număr impresionant de materiale, mai ales studii eminesciene), Perpessicius, I.C. Chițimia, Valeriu Ciobanu, Teodor Vârgolici, Mihai Novicov, Marin Bucur, Elena Piru, Ovidiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289203_a_290532]
-
la o „cultivare a minților tuturor acelora cari lâncezesc în bezna satelor”, adică la „luminarea și deșteptarea țăranului român”. B. se caracterizează printr-un conținut divers și accesibil. Se publică poezii populare sau în stil popular, povestiri, anecdote, epigrame, amintiri, evocări istorice, cugetări, scurte reportaje, articole pe teme sociale și economice, note culturale. În afara directorului N. Thomescu-Baciu, care semnează frecvent versuri ocazionale, proză memorialistică și editoriale social-politice, la B. mai colaborează, între alții, T. Sandiny, Dinu Credință, Vintilă Petrescu-Vrancea, Th. Rosen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285617_a_286946]
-
fericirea” colectivizării. Sărbătoarea recoltei (1960) și Nota 10 la muzică (1972) nu se pot reține drept contribuții dramatice valide, subminate cum sunt de falsitatea situațiilor, de conflictele artificioase și replicile lozincarde. Volumul Mă gândesc la tata (1978) este o caldă evocare a părintelui său și a familiei în mijlocul căreia și-a petrecut primii ani de viață. L. a fost prezent în multe dintre periodicele vremii, a jucat un rol activ de animator cultural, fără să considere participarea la cenacluri și serbări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287739_a_289068]
-
decât dânsul. Adică atunci când emite în legătură cu unele dintre cele mai de seamă probleme și teme la ordinea zilei (și a veacurilor), precum tradiționalism, patriotism, specific, europenism, sau om, suflet, societate, istorie, cultură, putere, opiniile și ideile bunului simț luminat. Multe evocări extraordinare se află în Sfidarea memoriei, cartea de convorbiri cu Stelian Tănase, unde autorul confirmă explicit că își pune la punct memoriile. P. este și un talentat portretist, antologic fiind portretul făcut lui N. Steinhardt. Pilduitoare pentru elevația meditației sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
Cuciureanu), să se ajungă la marea literatură a secolului al XX-lea, cu François Mauriac (Sonia Cuciureanu), Jean Giraudoux (Elena Răducanu) sau cu Noul Roman (Lelia Trocan). Volumul din 1980 are o secțiune dedicată personalității lui Honoré de Balzac, intitulată Evocarea lui Balzac, cuprinzând studii și note de Elena Răducanu, Sonia Cuciureanu, Lelia Trocan, Ion Pătrașcu. Alte domenii atacate în aria epicului merg de la proza latină clasică până la literaturile anglo-saxone. În domeniul dramaturgiei străine, interesul colaboratorilor publicației se dovedește la fel de variat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285342_a_286671]
-
riguros, B. a alcătuit lucrări care aduc informații inedite, unele fiind rodul investigațiilor făcute în arhive și biblioteci franceze. Cea mai importantă, Raporturile românilor cu Ledru-Rollin și radicalii francezi în epoca revoluției de la 1848 (1940, premiată de Academia Română), este o evocare vie și documentată a cadrului de formare a unor tineri revoluționari români, o contribuție remarcabilă la cunoașterea evenimentelor epocii. Între istorie și literatură se află volumul Povestiri istorice (1935, semnat Ion Filimon), în care doar Zilele procesului Memorandului are o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285796_a_287125]
-
Utilizarea calculatorului, a softurilor educaționale, mărețte calitatea învațării, contribuie la formarea unei gândiri sistematice, selective, rapide, eficiente. Metoda „Ciorchinelui” - este o metodă ce se poate utiliza mai ales în etapa de reactualizare a structurilor învățate anterior sau în etapa de evocare , elevii fiind puși în situația de a stabili conexiuni între elementele studiate, de a se implica activ în procesul de gândire. Ciorchinele poate fi realizat individual sau ca activități de grup. După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noțiunile
Metode activ-participative folosite ?n predarea matematicii elevului deficient de auz by Daniela Sima () [Corola-publishinghouse/Science/84057_a_85382]
-
În sanctuar (de pildă, coloana din bronz Înălțată de Hieron se prăbușise exact În ziua morții tiranului, la Siracuza, palmierul consacrat de atenieni lasă să-i cadă curmalele de aur În timpul dezastrelor de care aceștia avură parte În Sicilia etc.). Evocarea acestor impresionante prodigii al căror teatru a fost Delfi Îl face pe Philinos să spună că „ofrandele din acest sanctuar sunt extrem de bine Înzestrate cu facultatea de a se mișca și de a da semne despre pronia zeului; nici una dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
o poate avea pretutindeni, păstrându-și totodată intactă transcendența descrisă de altfel de Philinos printr-o expresie care ne face să ne gândim, așa cum subliniază și P. Boyancé, la primum mouens al lui Aristotel - „kineseos archen”, principiul mișcării (398 b-c). Evocarea Sibyllei, prilejuită tot de plimbarea prin sanctuarul delfic 2 și de profeția pe care ea o făcuse asupra propriei morți, lărgește cadrul discuției la fenomenul divinației În general. Posibilitatea de a prezice viitorul este pusă În cauză În termeni pe
[Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
apar rubricile „Tribuna literară”, care include proză și versuri originale, „Teatru. Muzică. Arte”, o cronică a vieții artistice, alta de informații bibliografice și recenzii. Între orientarea politică și partea literară nu există nici o corespondență. Cu frumoase pagini de amintiri, cu evocări ale vieții patriarhale de provincie, cu nuvele și bine documentate articole de istorie sau de explicare a unor particularități și expresii ale limbii populare este prezent profesorul și istoricul Gh. Ghibănescu. Din volumul Schițe al lui I. L. Caragiale se reproduce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
creează capodopera sa, carte unică în literatura noastră - Cartea Oltului, subintitulată la ediția din 1976 „Statuia unui râu”. Amintind oarecum de cartea civilizației Nilului scrisă de Emil Ludwig, Cartea Oltului este însă mai puțin monografia unui râu, cât mai ales evocarea simbolică a unor momente istorice și descrierea geografică a unei națiuni. Discursul coboară până în preistorie și geologie, pentru a „urca” apoi în Cosmos, luând drept traseu un râu de atâtea ori semnificativ pentru neamul românesc. Străbătând șapte trepte, de la izvorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
1908), La Dormeuse éveillée (1914), cât și antologia Dans l’or du soir (1927), ce reunește poeziile scrise începând din 1917, reflectă un larg repertoriu: lirică de dragoste, meditații asupra sensurilor grave ale vieții și morții, înflăcărate declarații patriotice și evocări ale eroilor și trecutului glorios, cântece închinate codrilor și câmpiilor natale, V. manifestând o accentuată predilecție pentru valorizarea filonului folcloric. Proza, mai puțin semnificativă, se reduce la romanele Amor vincit (1909), scris sub formă epistolară, dezvăluind cu sensibilitate profunzimile sufletului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]