4,957 matches
-
creatoare ei nu vor să o limiteze prin preocupări strict materiale sau mercantile. Μ Paradoxal, dar sunt mai periculoase bolile care nu ajung niciodată În cabinetele medicale (de exemplu, ambiția vanitoasă a puterii; Încredințarea faptului că ai Întotdeauna dreptate; curiozitatea exagerată, ucigătoare de intimitate; tendința de a complica mereu lucrurile, și nu de a le simplifica etc.). Μ „Arta de a trăi” este o sintagmă atractivă, chiar incitantă, dar ea angajează Într-o măsură mai mare decât credem responsabilitatea față de sine
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
eșec Teamă de eșec face sportivul să evolueze pentru a nu pierde, în loc să evolueze pentru a câștiga. Această derivă din teama de a nu putea încorona printr-un rezultat favorabil, încărcătură emotiva care susține confruntarea competiționala. De cele mai multe ori, importanța exagerată atribuită unui concurs, meci, cursa, etc. este una din cauzele apariției fricii. “Ce o să zică lumea despre mine dacă pierd?” “Cum o să reacționeze familia sau antrenorul în cazul unui eșec?” Dacă printr-o înfrângere nu mai pot să îmi îndeplinesc
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
de o neconcordanta între autoapreciere și opinia celorlalți. În unele cazuri, sentimentul de inferioritate poate evolua spre starea de complex, spre instalarea unui profund sentiment de neputința, de incapabilitate care poate se poate prelungi prin dezvoltarea unei reacții de introversiune exagerată, de abandon și care poate crea că boala, depresia. Aceasta se manifestă, de obicei, prin stări obsesivo-fobice, în special teamă de necunoscut, de viitor, lipsa de conștientizare a propriei valori, autoînvinuire, pierderea energiei. În alte cazuri însă, sentimentul de inferioritate
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
cadou. (...) O altă caracteristică principală a acestei egalități în modalitatea de a se exprima trăind, în afară de fosilizarea limbajului verbal (elevii vorbesc ca din cărți, copiii din popor și-au pierdut orice inventivitate argotică), este tristețea: veselia este de fiecare dată exagerată, ostentativă, agresivă, ofensivă. Tristețea fizică despre care vorbesc este profund nevrotică. Ea depinde de o frustrare socială. Acum, când modelul social care trebuie pus în aplicare nu mai este cel al propriei clase, ci e impus de putere, mulți nu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
moment complet disociată: pentru noi, italienii, o astfel de putere burgheză clasică (adică practic fascistă) este Democrația Creștină. Odată ajunși aici, vreau să abandonez însă terminologia pe care eu (un artist!) o folosesc oarecum improvizând și să fac o exemplificare exagerată. Disocierea care împarte de-acum în două vechea putere clerico-fascistă poate fi reprezentată prin două simboluri opuse și, de aceea, inconciliabile: „Jesus” (în speță acel Iisus al Vaticanului), pe de o parte, și „blugii Jesus”, pe de altă parte. Două
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
a surprinde eficiența reală a acestui model de antrenare este necesară generalizarea proiectului pilot realizat cu grupul experimental a2b2; la nivel de top-management a fost înțeleasă semnificația datelor obținute (încă de la început au fost ajutați să nu își formeze expectanțe exagerate referitoare la rezultatele antrenării în plan organizațional), existând disponibilitatea reală de a continua intervenția organizațională în direcția generalizării proiectului pilot. Concluziile pe care ni le permite această cercetare sunt: De multe ori diagnoza nevoilor de antrenare este mai importantă chiar
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
expusă unor comportamente ostile subtile, ceea ce face aproape imposibilă sesizarea și contracararea lor din această fază. Un alt moment esențial îl constituie incidentul critic. Situația declanșatoare poate fi mereu descrisă drept conflict. Mobbing-ul este de fapt un conflict escaladat și exagerat. Etapa de hărțuire efectivă se caracterizează prin aceea că acțiunile agresive sunt din ce în ce mai frecvente și mai clar direcționate către victimă. Devine evidentă și imposibilitatea victimei de a respinge aceste comportamente. Stigmatizarea nu întârzie să apară. În interacțiunea normală, acțiunile de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
tehnici de consiliere, pe respectarea relației cu solicitantul și a unui proces în consiliere (Lichi, 2001). 9. Problemele cotidiene „Toate bisericile au probleme”, susține Jackson, iar mai departe autorul inventariază și discută o serie de probleme, cum ar fi: competițiile exagerate; lipsa de cunoaștere a membrilor între ei; întârzieri, omisiuni, greșeli, neînțelegeri în serviciile curente; membri nedisciplinați care atrag atenția; râsul, rumoarea, vorbirea neglijentă; geloziile între două grupe de studiu; neînțelegerile în cor; existența unor grupuri oponente ierarhilor sau poziției bisericii
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
general marginalizate atunci cînd vine vorba despre un studiu de antropologie sau de științe politice, În acest caz poate ar fi fost utilă o vizionare a lor. Studiul Alinei Mungiu-Pippidi și al lui Gerard Althabe se Încheie Într-o notă exagerat de pesimistă: satele tradiționale de tipul Nucșoarei vor dispărea, În timp ce viitorul este al localităților de genul Scorniceștiului, care Încearcă să imite modul de existență al orașului. Adelina Ștefan MONICA LOVINESCU, Unde scurte. Jurnal indirect, Editura Humanitas, București, 1990, 574 p.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
stadiul relațiilor dintre două țări; În același timp, ele nu au nici o Însemnătate dacă nu se bazează pe munca „de bucătărie”, concretă, a celor din eșaloanele inferioare. Într-o oarecare măsură, conducerea politică a României postrevoluționare a menținut această valorizare exagerată a vizitelor oficiale, văzute ca un semn de extremă prețuire din partea celuilalt stat; același Răceanu oferă un exemplu grăitor În 1999 (În „CÎteva considerente pe marginea relațiilor româno-americane”, Sfera Politicii, nr. 66, http://www.dntb.ro/sfera/66/bilant-art2.html
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
urmă regele avea să fie determinat să plece din țară, după cum se Întîmplase deja În Jugoslavia și se pregătea În Bulgaria. El mai remarca extorcările practicate pe scară largă de sovietici prin prezența a numeroase trupe și prin aplicarea discreționară/exagerată a prevederilor armistițiului. Analist redutabil, Ethridge constata situația grea a României la sfîrșitul anului 1945. Își dădea seama că soluția problemei românești nu se afla În România, ci În afară. Observînd că impunerea dominației URSS practic sufoca statul de la nord
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fost reunite În volum contribuțiile a vreo 20 de autori, români În majoritatea lor, dar și străini): Vezenkov, Karge, Muller, Bracewell, Drace-Francis. Ei sînt recomandați de cîte o fișă bibliografică la sfîrșitul cărții (dar a prezenta „principalele” lor publicații este exagerat, avînd În vedere că cei mai mulți sînt foarte tineri). Anuarul IRIR Își face datoria de a semnala și comenta această culegere de articole. Ar fi Însă nedrept să ne limităm la acele lucrări care tratează subiecte În legătură cu regimul comunist și cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
detestata perioadă socialistă va aduce cu sine și o echilibrare a viziunii mult prea optimiste despre „perioada de aur” a arhitecturii românești interbelice. De asemenea, pe măsură ce arhitecții români vor putea călători și vor stabili contacte cu specialiști străini, dorința lor exagerat de entuziastă de a face realizările românești cunoscute În exterior va face loc probabil unei analize mai critice și mai obiective. PÎnă atunci, trebuie avut În vedere că publicația de la MIT despre modernismul românesc este o combinație Între un pasional
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Sahia este considerată de „coloratură umanist-socială”, și nu o prefigurare a realismului socialist. Cartea sa de căpătâi este Ioan Slavici, prima monografie dedicată marelui clasic. Exegetul procedează metodic, abordând în capitole speciale opiniile estetice ale lui Slavici și trăgând concluzia, exagerată, că acesta ar fi un teoretician al fenomenului artistic. Sunt analizate nuvelele, romanele și piesele de teatru, scriitorul fiind definit drept cel mai reprezentativ pentru realismul etic ardelean. Un loc aparte este rezervat preocupărilor folclorice, fiind comentată cu o atenție
MARCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288002_a_289331]
-
un punct, și examenul critic. Determinant pentru evoluția sa ulterioară a fost contactul nemijlocit cu filologia germană în anii când a funcționat la Universitatea din Dortmund. Dacă în critica românească, în acel moment, se afirma curentul criticii creatoare, contrabalansând cercetările exagerat formaliste sau de poetică neotematică, în Germania istoria literară se debarasa de studiile textimanentiste, datorită îndeosebi Școlii de la Konstanz, care fundamentase teoria receptării. Încă de la primele sale cronici M. propune un altfel de discurs critic, care nu respinge modelul călinescian
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
cetățenie și a asigurării protecției sociale, dar pot fi și un instrument al politicii de asimilare a minorităților nedorite. Cel de-al doilea element este ceea ce eu numesc ideologia modernismului extrem. Cel mai bine o putem defini ca o versiune exagerată, a Încrederii autosuficiente În progresul științific și tehnic, creșterea producției, satisfacerea În tot mai mare măsură a nevoilor umane, controlul asupra naturii (inclusiv asupra naturii umane) și, mai ales, În ceea ce privește proiectarea unei ordini sociale pe măsura Înțelegerii științifice a legilor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
grilă, care să aibă câte o singură ocupație ușor identificabilă și ale căror tranzacții să fie toate Înscrise În acte conform formulei stabilite și În limbaj oficial. Această caricatură ce prezintă societatea ca pe un teren de paradă militară este exagerată, Însă conține un grăunte de adevăr care ne va ajuta să Înțelegem proiectele grandioase pe care le vom analiza mai târziu. Aspirația către o asemenea uniformitate și ordine ne atrage atenția asupra faptului că guvernarea modernă este, În mare măsură
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În vedere numărul mic de proiecte pe care le-a realizat efectiv. Nici chiar Uniunea Sovietică nu era la Înălțimea ambiției sale de demolare. Acest arhitect reprezintă un caz exemplar din punct de vedere al elementelor-cheie ale urbanismului extrem-modernist - deseori exagerate - analizate aici. Devotamentul său față de „eficiența totală și raționalizarea totală” a unei noi civilizații mașiniste a fost de nestrămutat. Deși a fost silit să trateze cu state-națiune, viziunea sa rămânea una universală, lucru pe care el Îl exprima astfel: „urbanism
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ori, Lenin și colegii săi luau amenințarea de contaminare În sens literal și foloseau metafore din domeniul igienei și al teoriei germenilor patogeni, astfel că s-a ajuns să se vorbească de „bacili mic-burghezi” și „infecție”. Terminologia aceasta nu era exagerată, deoarece Lenin voia Într-adevăr să țină partidul Într-un mediu cât mai steril și mai aseptic posibil, pentru a-l feri de numeroasele boli ce bântuiau afară. În general, modul În care tratează Lenin clasa muncitoare În Ce e
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
remarca foarte bine Andrew Coulson, În cadrul procesului efectiv de creare de noi sate, cei din administrație și reprezentanții partidului (aflați, la rândul lor, În concurență) pur și simplu ignorau politicile care le-ar fi putut diminua privilegiile și puterea, punând exagerat accentul pe cele care consolidau poziția lor ca grup. Astfel, idei precum funcționarea independentă, fără intervenția guvernului, a unor sate ujamaa mici ca Ruvuma (Înainte de 1968), implicarea elevilor În procesul decizional din cadrul școlilor (1969), participarea muncitorilor la conducere (1969-1970) și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
caracteristicilor terenului inovația În logica dezvoltării cultivarelor În agricultura științifică Îngrășămintele chimice În epidemiile randamentul generalizat agricultorii fictivi În izolarea variabilelor experimentale În ca și măsură de lizibilitate logica dezvoltării cultivarelor În logica mecanizării În aria Îngustă de cuprindere rolul exagerat al stațiunilor experimentale contracararea policulturii disprețuirea cunoștințelor locale Îngustimea perspectivei standardizarea cultivarelor care se pretează la cultivarea mecanizată vezi, de asemenea, Silvicultură, științifică Alder, Ken Aleksandr I Aminzade, Ron Ammarell, Gene Amsterdam Oficiul de Statistică al orașului Anderson, Benedict Anderson
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
modul În care categoriile, și mai ales puterea statului care se află În spatele acestora, modelează datele. De exemplu, În timpul recesiunii din anii 1970 din Statele Unite, a existat bănuiala că rata de șomaj oficială, care ajunsese la 13 la sută, era exagerată. Un motiv important, se spunea, era că multe persoane neangajate din punct de vedere legal lucrau „la negru” În economia subterană și nu Își declarau veniturile sau slujba de teamă că vor trebui să plătească impozite. Se putea spune atunci
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
interese speciale În ceea ce privește interpretarea datelor. În timpul războiului din Vietnam, importanța numărului de soldați uciși și al celui de sate pacificate ca unitate de măsură a reușitei operațiunii de contracarare a insurgenților i-a determinat pe comandanții militari să raporteze cifre exagerate care să le convină superiorilor - pe termen scurt - dar care erau prea puțin conforme situației de pe teren. Scopul este acela de a scăpa de variabilitatea intersubiectivă a celor care efectuează recensămintele sau a codificatorilor, iar acest lucru necesită proceduri mecanice
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
venite din partea altor firme. Ele sunt libere s) se concentreze asupra intereselor lor economice. Că entit)ți economice, ele tr)iesc totuși într-un univers bazat pe auto-ajutorare. Toate doresc s)-si m)reasc) profiturile. Dac) ele își asum) riscuri exagerate, în efortul lor de face acest lucru, trebuie s) se aștepte s) suporte consecințele. Așa cum spune William Fellner, este ,,imposibil s) se maximizeze câștigurile comune f)r) o manipulare în comun a tuturor variabilelor relevante”. Iar acest lucru poate fi
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rților, claritatea pericolelor, certitudinea cu privire la cine trebuie s) le înfrunte - acestea sunt caracteristicile politicii de mare putere, într-o lume bipolar). Calculul greșit, f)cut de unele mari puteri, sau de toate, reprezint) sursă pericolului într-o lume multipolar); reacția exagerat), a uneia sau a ambelor superputeri, reprezint) sursă pericolului, într-o lume bipolar). Bipolaritatea încurajeaz) Statele Unite și Uniunea Sovietic) s) transforme evenimentele nedorite în crize, if)când totodat) cele mai multe dintre ele sp fie lipsite de consecințe. Fiecare poate s) piard
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]