1,580 matches
-
droguri halucinogene etcă. Desigur că În astfel situații, semnificația psihomorală a acestor stări este diferită de tema tratată de noi, la fel ca și starea de „euforie maniacală” din cursul evoluției clinice a psihozei maniaco-depresive. În acest caz, fazele de excitație maniacală sunt forma de manifestare a unei stări de euforie psihotică, morbidă. c. Extazul În ordinea stărilor descrise, extazul este forma prin care se realizează, În totalitatea ei, starea de eliberare sufletească și moral-spirituală a persoanei, din limitele impuse acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
impropriu. Suferințele psihomorale care sunt În raport cu durata, considerată ca timp trăit interior de persoană, pot fi exemplificate prin câteva afecțiuni psihice În cursul cărora asistăm la o importantă modificare a trăirii timpului interior. Primul caz este reprezentat de stările de excitație maniacală, În cursul cărora se produce o derulare extrem de rapidă a timpului. Cel de-al doilea caz, opus ca semnificație și modalitate primului, este reprezentat prin melancolie, În cursul căreia se produce o Încetinire a derulării timpului interior, dând chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
imature, atât psihologic, cât și moral, dublate de o stare de neliniște care le face să se simtă permanent nesigure. fă Spiritele agitate sunt cele care corespund unor persoane neliniște, care se află Într-o permanentă stare de mișcare, de excitație. Acestea sunt persoane haotice, dezordonate, care nu sunt capabile de a finaliza o acțiune Începută. Caracteristic pentru ei este faptul că pot Începe concomitent mai multe acțiuni, dar nu finalizează nici una dintre ele, trecând cu ușurință de la un lucru la
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Monden Pare ciudat, dar Bacovia, care nu avea deloc figura unui dandy, era un amator de baluri și, probabil, un bun dansator. El e singurul dintre poeții mari ai epocii care scrie despre acestea. Arghezi, Barbu, Blaga n-o fac. Excitația balurilor provenea, desigur, din familie, una cu cinci fete, interesate, fiecare la timpul său, în gradul cel mai înalt, de ele. Balurile au constituit cea mai irezistibilă distracție a secolului al XIX lea, inclusiv într-un tîrg ca Bacăul. în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Tot acum îl utilizează prima dată și Bacovia în „Matinală”: „Aurora violetă/ Plouă rouă de culori -/ Venus, plină de fiori,/ Pare-o vie violetă”14). La poetul băcăuan, fiorii au o putere transfiguratoare. Vin (de exemplu în „Fanfară”) în urma unei excitații în trepte, împinsă pînă la exaltare: „Ce tristă operă cînta/ Fanfara militară/ Tîrziu, în noapte, la grădină.../ Și tot orașul întrista,/ Fanfara militară.// Plîngeam și rătăceam pe stradă/ în noaptea vastă și senină;/ Și-atît de goală era strada -/ De-amanți
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
epilog al tuturor tribulațiilor sentimentale, „în altar” evocă, la rîndul ei, încercarea amanților „cu suflet ruinat” de a se redresa prin rugăciune, de a elimina din minți gîndurile legate de iubiri profane și de a-și domina, în spațiul sacru, excitațiile. Nu reușesc, iar acest eșec le face „gîndul mai amar” și le deviază exasperarea în blasfemie. Despre „cochete” și „cocote” E greu de spus cîtă admirație și cîtă ironie este în versul „Pe drum e-o lume leneșă, cochetă”, din
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
secolului trecut, periculoase. Viața era din ce în ce mai tensionantă și mai brutală. E adevărat, plimbîndu-se singur noaptea, trăise și în trecut emoții puternice, care, cum spune în „Pălind”, îl tulburaseră și-l paralizaseră. Totuși, atunci, astfel de întîmplări erau rare, iar motivele excitației sale nervoase - diferite. Spaima n avea nume sau venea, ca în „Bucăți de noapte”, de la foșnetul făcut pe frunziș de „dihănii”. Acum, ea era dată de oameni, de inși gata să se repeadă cu violență la semenii lor. Bacovia știa
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
inclus și „instinctul satanic”, din „Balet”: „Lunecau baletistele albe.../ Tainic trezind complexul organic-/ Albe, stîrnind instinctul satanic,/ Lunecau baletistele albe”1). Cititorul intuiește despre ce e vorba, dar îi vine greu să explice. Trezirea „complexului organic” înseamnă o stare de excitație în întreg corpul, propagată spontan. Formula de „complex organic” e compusă de poet pe baza unor amintiri de la lecțiile de chimie și anatomie. Un calc după „complex anorganic”, mineral. Autorul „Baletului” evită o referire directă la sex, rămînînd totuși destul de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mirare. Cînd nimic nu te mai surprinde, totul devine posibil, inclusiv „un nou transformism” (v. „Valuri”, în „Bucăți de noapte”), o catastrofă planetară. în consecință, te comporți aidoma lui, ca și cum te-ai număra printre „ultimii oameni”, liber, cuprins de o excitație secretă în fața inexorabilului. Veselia lui Bacovia - remarcată uneori de cei ce s-au aflat în intimitatea sa - e ca zîmbetul la înmormîntare. Am observat că, nu o dată, pînă și membrii familiei unui defunct scapă, involuntar, cîte un zîmbet. La început
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lor în celula β pancreatică (tabel 1) (178). Numărul mare de proteine în celula β subliniază și complexitatea funcțională a acesteia, în special a mecanismelor legate de secreția de insulină și de caracteristicile ei de „celulă excitabilă”, în care stimulul (excitația) este reprezentat de creșterea glicemică, iar finalitatea excitației (răspunsul) este reprezentat de eliberarea de insulină. Henquin (82), unul din oamenii de știință ce au dedicat decenii de cercetare acestei celule, a schițat și secvențele funcționale ale insulinosecreției: intrarea glucozei în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
Numărul mare de proteine în celula β subliniază și complexitatea funcțională a acesteia, în special a mecanismelor legate de secreția de insulină și de caracteristicile ei de „celulă excitabilă”, în care stimulul (excitația) este reprezentat de creșterea glicemică, iar finalitatea excitației (răspunsul) este reprezentat de eliberarea de insulină. Henquin (82), unul din oamenii de știință ce au dedicat decenii de cercetare acestei celule, a schițat și secvențele funcționale ale insulinosecreției: intrarea glucozei în celulă prin difuziune facilitată; activarea glucokinazei; fosforilarea glucozei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
insulele pancreatice par a păstra o relație strânsă cu ducturile pancreatice. În fine, diferențierea sau transformarea celulelor acinare în celule β și migrarea lor în insule a fost și ea avansată (74). Particularitatea celulei β pancreatice ar fi aceea că excitația este reprezentată de un stimul biochimic și anume de creșterea glucozei sanguine, cel mai important sau mai reprezentativ intermediar biochimic pentru homeostazia energetică a organismului. Nivelul glucozei sanguine este controlat strâns de către reglarea precisă a eliberării insulinei din celulele β
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
un efect „antilipotoxic”. Un alt efect al UCP2 ar fi acela al scăderii producerii speciilor reactive de oxigen, contribuind la protecția celulelor β în condiții de diete hiperlipidice (101). 3.6.5. Canalele KATP O etapă importantă pe calea cuplării excitație (hiperglicemie) - stimul (eliberarea de insulină) este reprezentată de închiderea canalelor de KATP, prezente în număr mare în membrana plasmatică a celulelor β pancreatice. În 1984, Cook și Hales (41) au descris proprietățile canalelor K+ sensibile la ATP din celulele β
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
un excitant. De pildă, spune el, pentru o doamnă elegantă vitrina unei librării cu cărți științifice nu constituie un excitant; în schimb, vitrina unui magazin cu pălării poate deveni pentru ea un excitant puternic. În concluzie, "numai prin intermediul unei trebuințe excitația poate provoca reacția". Trebuința este motivul conduitei noastre, cauza activității. Ea apare cînd se rupe echilibrul intern al organismului și se stinge de îndată ce, fiind satisfăcută, echilibrul se reface. Apar însă alte nevoi. Individul este pus, deci, în stare de activitate
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
1, 2 și 3 - Starea de bine, euforia și joggingul Substratul fiziologic al acestor stări, determinate de activitățile fizice regulate (cum este și cazul joggingului), prin stimularea sistemului nervos și astfel, a activității psihice, are la baza următoarele: procesele de excitație și de inhibiție sunt mai intense, mai mobile, mai echilibrate; îmbunătățirea stabilității față de factorii perturbatori prin optimizarea localizării și alternării focarelor dominante de la nivelul scoarței cerebrale; creșterea gradului de percepție la modificările mediului și a celui de a elabora decizii
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
sau aduc informații interesante, telespectatorul reține mai bine marca berii și are chef să o bea. Însă dacă programul este relaxant, dacă oferă o senzație de voie bună, nu ajută la memorarea reclamei. Poate e nevoie de o stare de excitație minimală pentru ca emisiunea care vine imediat după reclamă să trezească amintirea mărcii de bere. Fenomenul pare să aibă totuși o excepție: cazul reclamelor cu conotație sexuală. Adrian Fornham a arătat că telespectatorii rețin mai greu conținutul unor astfel de reclame
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
dimensiuni. Astfel, despre ritm, el scrie: În ritm, trebuie să avem în vedere efectele lui: obsesia lui, felul cum îi urmărește pe cei care au fost impresionați. În rituri și practici, grupurile caută efectele fiziologice, psihologice și sociologice: activitatea, oboseala, excitația, extazul". Marcel Mauss, 1985, p. 301. Adaptăm aici perspectiva lui, adăugându-i dimensiunile axiologică și cognitivă. Trebuie notat, în trecere, că programul de cercetare enunțat de Heinich (1998 și 2001) se apropie foarte mult de această abordare pragmatistă a lui
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
lenjeria în galben. Vrea să fie acoperit în toate stadiile febrei. Starea MAMEI în timpul SARCINII. Poate să fie prima sarcină sau o sarcină după o lungă perioadă de timp. Sau o sarcină prețioasă pentru pacientă. Aceasta conduce la foarte multă excitație emoțională și anticipare. Ar putea fi cazul unei femei care muncește, care din cauza statutului său socio-economic nu-și poate lua suficientă odihnă și din această cauză trebuie să facă eforturi enorme, în munca fizică sau intelectuală. Ar putea fi folositor
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
se interpenetrează prin dinamismul lor fluctuant. CONȘTIENTUL este logic; instrumentul lui este limbajul conceptual. INCONȘTIENTUL este instinctiv și automat. El există deja la nivel animalic. Modul lui de exprimare este ca să spunem așa limbajul organic: reacția automată a organismului la excitații. "Limbajul" său nu este conceptual și nici simbolic, ci infinit mai direct: el este acțiunea reflexă, complicată de reflexele evoluate, adică de instincte. Funcționarea organică a inconștientului nu poate fi tradusă în limbaj conceptual, cel puțin în ceea ce privește conținutul său intim
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
viitor. Ceea ce imprimă în psihic sentimentul subiectiv al duratei și al așteptării este manifestarea periodică a foamei și a instinctului sexual, ale căror satisfacții depind de lumea exterioară și de obiectele ei, ceea ce implică adesea necesitatea de reprimare a acestor excitații de origine endogenă, fără posibilitatea de a putea răspunde imediat prin descărcări reactive. Retenția aceasta forțată, concentrarea aceasta afectivă auspra obiectului este resimțită subiectiv la nivel uman sub forma dorinței, fenomen fundamental al vieții psihice. Așteptarea se scindează la nivel
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
constă în necesitatea evolutivă de obiectivare, de organizare a proiectelor intelectului și de armonizare a lor (supraconștientul). Subiectivitatea afectivă și neliniștea, nerăbdarea ei se calmează grație acestei obiectivări. Psihicul dobîndește fie și doar sporadic liniștea, răbdarea, forța de a stăpîni excitațiile ținute în frîu, dorințele; el devine apt să trăiască satisfacția în principiu: bucuria, spaima sublimată. Cu alte cuvine, fenomenul evolutiv trăsătura caracteristică a timpului trăit implică faptul că însuși timpul se modifică. El poate deveni tot mai omogen la nivel
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
iar atunci cînd constată o schimbare, atunci cînd adulmecă, de pildă, un anumit miros, devine temător sau agresiv, caută inconștient cauza acestei schimbări. În ceea ce privește căutarea cauzelor, omul primitiv se deosebește de animal prin faptul că el nu mai trăiește din excitație în excitație; el își dă seama că fiecare excitație nouă se manifestă la aceeași ființă, ființa aceasta care nu se poate schimba în esență, și că reacțiile reies din aceeași ființă și rămîn totuși legate în ea datorită memoriei. Excitația
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cînd constată o schimbare, atunci cînd adulmecă, de pildă, un anumit miros, devine temător sau agresiv, caută inconștient cauza acestei schimbări. În ceea ce privește căutarea cauzelor, omul primitiv se deosebește de animal prin faptul că el nu mai trăiește din excitație în excitație; el își dă seama că fiecare excitație nouă se manifestă la aceeași ființă, ființa aceasta care nu se poate schimba în esență, și că reacțiile reies din aceeași ființă și rămîn totuși legate în ea datorită memoriei. Excitația și reacția
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de pildă, un anumit miros, devine temător sau agresiv, caută inconștient cauza acestei schimbări. În ceea ce privește căutarea cauzelor, omul primitiv se deosebește de animal prin faptul că el nu mai trăiește din excitație în excitație; el își dă seama că fiecare excitație nouă se manifestă la aceeași ființă, ființa aceasta care nu se poate schimba în esență, și că reacțiile reies din aceeași ființă și rămîn totuși legate în ea datorită memoriei. Excitația și reacția părți integrante ale vieții subiective devin prototipul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
excitație în excitație; el își dă seama că fiecare excitație nouă se manifestă la aceeași ființă, ființa aceasta care nu se poate schimba în esență, și că reacțiile reies din aceeași ființă și rămîn totuși legate în ea datorită memoriei. Excitația și reacția părți integrante ale vieții subiective devin prototipul explicării cauzelor și efectelor obiectiv percepute. Omul primitiv crede că obiectele reacționează (produc efecte) pentru că sînt excitate. Cauzele și efectele constatate perceptiv sînt interpretate drept excitații și reacții intenționate. El își
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]