1,595 matches
-
nervozități generate de oboseala călătoriei de la Paris la Ploiești. Cei care le citesc așa nu greșesc, naratorul și-a marcat de la început motivația unei sures- citări, a unei nervozități, astfel încât aceste episoade sunt cântărite și din perspectiva acestei stări de excitație ner- voasă care le amplifică. În genere, nu s-a întâmplat nimic spectaculos, iar inconfortul va dispărea odată cu părăsirea orașului. Să acordăm însă credit acestui dispozitiv care amplifică detaliile, să vedem ce anume produce dispozitivul lui „simț enorm și văz
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ceea ce constituie esența discursului catastrofic al lui Nae, nu este nicidecum teroarea, angoasa sau compasiunea, ci jubilația. Trăirismul lui Nae este în deplin acord cu o catastrofă delectabilă. Apropierea sfârșitului constituie rațiunea unei plenare trăiri. Abnormul este aici rezultatul unei excitații jubila- torii, la antipodul celei nevrotice a lui Leiba Zibal. „Simț enorm și văz monstruos” devine un modus vivendi pe care discursul jurnalistic și cel al lui Nae îl împărtășesc odată intrate în rezonanță. Această jubilație în negativ nu are
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Există o anumită iritare a acestui posedat retoric, Nae, care reacționează acid la fiecare încercare a interlocutorului de a modera discursul hipertrofiat. Însă și încercările acestui interlocutor de a aplana delirul verbal al „amicului” său sunt puțin creditabile. Acesta supralicitează excitația retorului inflamat, nu-i blochează explozia discursivă, iar ictusul ironic abia disimulat apare în propriul său discurs care uzează de o figură a excesului în sensul grandorii : „nu trebuie să fie omul așa de pesimist. Lucrurile or să se-ndrepte
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
acestuia. Jubilația vicioasă a negativismului și propensiunea către discursul vituperativ relevă un vortex care absoarbe orice sens transfor mându-l în antimateria nonsensului. Discursul nu marchează nici cel mai mic efort de reflexie, ci doar expresia unei iritabi- lități, a unei excitații de centru vid. Aflăm că Nae așteaptă un copil, iar soția lui se află în durerile facerii, un posibil motiv al nervozității tradusă în verbozitate a personajului. Nașterea și Apocalipsa se regăsesc ca volete ale aceluiași diptic. Extrema excitabilitate, aplicată
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
conferă accesul la putere. D-nul Turtureanu acceptă ca Lefter să-l însoțească „numai după ce amicul își da cuvântul solemn de onoare că n-are să mai fie violent, n-are să mai facă nimic femeilor arestate”. Potențialul conflictogen și starea de excitație nervoasă a lui Lefter se descarcă în momentul când aceasta află că țigăncile au fost eliberate din arest. Furia își caută obiectul și îl găsește în proximitate. De data aceasta, expresia sa sublimată este invectiva, însă discursul a devenit prin
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
este o formă încă mai agravată a flecărelii, dife- rența este de accent. Verbigerația bășcăliosului provine însă dintr-o iritare, care în cazul flecarului nu există, așa cum în bășcălie nu există o deplină juisanță, ci doar o perpetuă stare de excitație. În termenii lui Jean Baudrillard din Strategiile fatale, urmând o logică a supralicitării întru exces, generatoare de simulacre, mai flecar decât flecarul este bășcăliosul. Putem privi însă bășcălia în două feluri, ca o formă de exces a ceva ce deja
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
construit și ce trebuie să fac, ceea ce este acest personaj este imens. Parcă de pe vârful unui munte unde am urcat cu greu și cu plăcere, pic brusc într-o prăpastie. La Bordel - relație între clienți și curve. Clienții merg spre excitație, sunt mulțumiți. La 2.30 merg la curve. La 3.00 merg la dentist. La 3.30 la mișcare fizică... etc. Toată lumea-i mulțumită. După moartea inspectorului, Bichir nu mai poate controla destinul. Totul se dezlănțuie clar. Toată lumea intră mâncând
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
și modula transmiterea mesajului - durere (mesajul nociceptiv) către structurile centrale. În stări de criză, de urgență sau de deturnare a atenției În altă parte decât durerea, impulsurile noxice pot produce o durere mai slabă decât ar fi de așteptat. De la excitația nociceptivă până la senzație și percepție, sensibilitatea dureroasă parcurge: etapa periferică - recepția stimulilor algogeni de către structuri specializate (nociceptori) etapa de transmisie prin căi și relee sinaptice; etapa centrală - de integrare a informației nociceptive, de organizare În plan temporo spațial, cu/fără
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
nociceptorilor nu coincide cu percepția durerii la om și reacția dureroasă la animal datorită acestor influențe din afară. Există o corelație Între variabilitatea aprecierii suferinței subiective și aprecierea intensității dureroase, față de variabilitatea descărcărilor nociceptive. Calitatea percepției dureroase depinde de repartiția excitației În populația totală a receptorilor, iar intensitatea durerii depinde de numărul de nociceptori activați. Sistemul nervos central poate influența pragul nociceptorilor prin modulare centrală sau transport axonal. De exemplu, memoria durerii poate influența pragul nociceptorilor. O durere nouă apare Întâi
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
formarea și acumularea substanțelor producătoare de durere, acțiunea stimulilor chimici mai ales la nivelul esofagului și stomacului, stări inflamatorii și congestive. Din punct de vedere al anatomiei funcționale, receptorii sunt acele structuri care operează o primă transformare a energiei de excitație aparținînd stimulului În semnal adecvat biologic, respectiv potențial de acțiune (influx nervos). În momentul acționării unui excitant (stimulul dureros) suficient de puternic se va produce o modificare a permeabilității membranei pentru ioni. Na+ va intra În interiorul fibrei iar K+ va
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
fizice a excitantului (lungimea de undă a radiației pentru razele luminoase, forța apăsării exprimată În grame/cm2 la suprafața pielii, etc.) ar trebui luat În calcul În ceea ce privește condițiile producerii durerii și prezența parametrului (factor) chimic care apare secundar la locul excitației În urma acțiunii stimulului nociv, pentru că, la rândul lui, acesta excită (stimulează) algoreceptorii. Astfel de substanțe sunt H+ ioni, histamina, serotonina, bradikinina, prostaglandine, care administrate În straturile profunde ale pielii generează durere. Eliberarea lor apare În țesuturi strivite, inflamate, tumori osoase
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
algezice nonneuronal secretate se adaugă substanța P conținută În fibrele nervoase senzitive și care pare a fi un factor al asocierii inflamației cu durerea (inflamația neurogenică). Fibrele nervoase SP-ergice care sunt predominant nociceptive eliberează substanța P din terminațiile periferice În excitațiile de tip ortodromic și antidromic care determină vasodilatație și edem local prin creșterea permeabilității capilare. Reacțiile locale la stimulii periculoși, care nu depind de reflexele simpatice se explică tocmai prin eliberarea SP din terminațiile nervoase senzitive periferice (Chahl, 1983). Burgess
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
periculoși, care nu depind de reflexele simpatice se explică tocmai prin eliberarea SP din terminațiile nervoase senzitive periferice (Chahl, 1983). Burgess și Perl au determinat pragul de activare al nociceptorilor monomodali, mecanoceptorilor, demonstrând că el depinde de calitatea stimulului mecanic. Excitațiile care nu produceau durere erau percepute la un prag mai coborât față de cele nociceptive. În același mod recepționau și termoceptorii excitațiile nenociceptive și nociceptive. Nociceptorii polimodali Începeau să sesizeze caracterul nociceptiv al temperaturii Începând cu un prag de 450, după
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
și Perl au determinat pragul de activare al nociceptorilor monomodali, mecanoceptorilor, demonstrând că el depinde de calitatea stimulului mecanic. Excitațiile care nu produceau durere erau percepute la un prag mai coborât față de cele nociceptive. În același mod recepționau și termoceptorii excitațiile nenociceptive și nociceptive. Nociceptorii polimodali Începeau să sesizeze caracterul nociceptiv al temperaturii Începând cu un prag de 450, după care era acționat un mozaic de receptori care evocau senzația de durere. Intensitatea stimulului dureros inducea, prin fibrele algoconductoare Aδ și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
că mecanismul periferic al durerii are la bază Întotdeauna un stimul cu caracter nociceptiv. Dacă el depășește pragul nociceptorilor specifici sau nespecifici (monomodali sau polimodali), devine un excitant dureros. Pentru a sintetiza, receptorii stimulilor nociceptivi au următoarele caracteristici: prag de excitație adaptat stimulilor nociceptivi cu semnal algogen; suprafață mică a câmpului de recepție; mențin descărcări de tip tonic, puțin adaptabile, care pot persista și după Încetarea stimulului; inervația prin fibre de calibru mic Aδ și C. Stimulul nociceptiv poate să antreneze
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sau de deturnare a atenției În altă parte decât durerea, impulsurile noxice pot produce o durere mai slabă decât ar fi de așteptat. Relația variabilă dintre leziunea tisulară și senzația dureroasă apare ca o proprietate fundamentală a sistemului durerii. De la excitația nociceptivă până la senzație și percepție, sensibilitatea dureroasă parcurge o etapă periferică, urmată de etapa de transmisie prin structuri specializate (căi și relee sinaptice) și o etapă nervos centrală, de integrare a informației nociceptive, de organizare În plan temporo spațial, cu
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
ale spectrului (fibre amielinice de tip C). La animale, În cazul stimulării unui nerv periferic cu ajutorul unui curent electric de intensitate progresivă, s-a observat că reflexele nociceptive — indicatorul direct al durerii — au loc numai cînd este atins pragul de excitație al fibrelor Aδ , iar dacă intensitatea stimulului crește și mai mult are loc și recrutarea fibrelor C, reflexele nociceptive devenind mai intense. Stimularea exclusivă a fibrelor C amielinice la om, În condițiile blocării fibrelor mielinice, a arătat că o stimulare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
subțiri A delta și C respectiv A alfa cu origine la nivelul unor cîmpuri receptoare mai intense, În afară de informațiile dureroase superficiale, În neuronii acestui strat sosesc și stimulii nociceptivi viscerali producînduse aici fenomenul de convergență a acestor două tipuri de excitații ce stau la baza durerii referite. 1.6.1.2 Substanța reticulară medulară Majoritatea axonilor ascendenți prezenți În quadrantul antero-lateral al substanței albe conțin căi ale durerii la mamifere și se finalizează În formația reticulară a bulbului Într-un centru
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
precentral și peste sulcusul postcentral; S2: partea posterioară a marginii superioare a șanțului silvian; S3: suprafața medială a emisferelor cerebrale (neunanim confirmată); Principalele proiecții talamice sosesc din complexul nuclear ventro-bazal și grupul nuclear posterior. Durerea ca "interpretare cerebrală a unei excitații periferice" (Leriche) are În scoarța cerebrală o structură importantă În ceea ce privește percepția durerii, cu rol esențial În localizarea topografică a zonei excitate, a naturii și intensității stimulului dureros. Tot la nivel cortical sosesc și informațiile venite pe căi nespecifice din formațiunea
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
structuri participă conjugat În cadrul modulării durerii, unele simultan, iar altele la foarte scurtă durată unele de altele. Acționează principiile general valabile cunoscute a fi prezente În cadrul activității nervoase (sumarea spațială și temporală, divergența, convergența, etc.) În cursul unor procese precum: excitația, inhibiția, dezinhibiția, autoinhibiția (pre-sinaptică, post sinaptică), filtraj, circuite de feed-back (frecvent negative) de tip scurt (locale, segmentare), lungi (intersegmentare), ascendente, descendente, orizontale. Parcurgând datele din literatură am constatat, că este extrem de dificil a Încerca ordonarea lor ceea ce se resimte dealtfel
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
anterior); cu alte cuvinte aceste sisteme de control sunt parțial sau uneori total diferite de primele. Prezentăm În continuare câteva modele de circuite modulatorii scurte intranevraxiale: Circuite scurte modulatorii ale durerii Circuit inhibitor post-sinaptic (I): influxul nervos generat de o excitație (implicit dureroasă) stimulează neuronul post-sinaptic, dar În același timp excită și un interneuron inhibitor (NI) care generează un potențial post sinaptic inhibitor (PPSI) pe același neuron post-sinaptic rezultând o scădere a câmpului depolarizant al acestuia, deci o acțiune modulatoare. Circuit
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Circuit autoinhibitor presinaptic sau postsinaptic (III): axonul neuronului presinaptic emite o colaterală recurentă ce face sinapsă cu propria soma neuronală având acțiune inhibitoare asupra acestuia. și În acest caz ca și În precedentul se constată o relație liniară Între intensitatea excitației presinaptice și inhibarea acesteia . Circuite neuronale recurente: În acest caz impulsurile nociceptive trec de la un neuron la altul perpetuându se În cicluri Închise, În bucle neuronale reverberante și recurente, importante mai ales În durerea cronică. Sisteme multisinaptice În rețea: sunt
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
α, A β și A γ trimit colaterale directe către centrii superiori Înainte de a trimite și fibre activatoare asupra interneuronilor din substanța gelatinoasă, precum și terminații sinaptice de asemeni activatoare asupra celulelor T. Sistemul de poartă funcționează În felul următor: În lipsa excitațiilor periferice (stare de repaus), fibrele subțiri au o activitate de bază permanentă, fibrele groase rămânând practic inactive; fibrele subțiri stimulează ușor celulele T și poarta este Întredeschisă . În prezența unei excitații cutanate nealgogene se declanșează În fibrele groase potențiale de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
T. Sistemul de poartă funcționează În felul următor: În lipsa excitațiilor periferice (stare de repaus), fibrele subțiri au o activitate de bază permanentă, fibrele groase rămânând practic inactive; fibrele subțiri stimulează ușor celulele T și poarta este Întredeschisă . În prezența unei excitații cutanate nealgogene se declanșează În fibrele groase potențiale de acțiune care ajung la celulele T prin terminațiile lor sinaptice, dar activitatea celulelor T este slabă sau nulă căci influxul se propagă și prin colateralele ce se articulează cu interneuronii substanței
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
la Începutul mesajului, poarta se Închide, axonii celulelor T nu mai trimit influxuri nervoase către sistemul de acțiune spinotalamic decât depolarizări al căror nivel este mult inferior pragului critic ce antrenează stimularea structurilor supraspinale responsabile ale durerii, În fine, dacă excitația periferică devine potențial dureroasă, ea cointeresează fibrele fine care activează prin terminațiile lor celulele T. Aceleași fibre fine prin colaterale de legătură cu interneuroni, Îi inhibă pe aceștia, Încât tonusul lor inhibitor asupra celulelor T este diminuat sau suprimat, instalându
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]