5,246 matches
-
numi asemenea relații „legi ale naturii”? Răspunsul este că deși nu sunt abstrase din date ale observației și cercetării experimentale, asemenea corelații, asociate cu informații despre caracteristicile de stare ale sistemelor reale, fac posibilă explicarea și anticiparea faptelor. Este cazul explicării și anticipării mișcării corpurilor cerești, de exemplu a regularităților din mișcarea planetelor sistemului solar. Tocmai asemenea corelații între legile formulate în limbajul matematic al teoriei și rezultatelor măsurătorilor sunt cele care ne îndreptățesc să caracterizăm legi cum sunt legile mișcării
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
calitatea lor de criterii de selecție prealabilă a ideilor teoretice, rareori explicit afirmate, aceste reprezentări conferă o anumită orientare cercetării științifice. De exemplu, în secolele XVIII-XIX gândirea multor cercetători din știința exactă a fost orientată de supoziția că descrierea și explicarea oricărui fenomen natural ar trebui să fie înfăptuită în termenii unui model mecanic. Singurele ipoteze admisibile erau considerate cele care explică faptele accesibile observației prin mișcarea unor mase materiale, mișcare susceptibilă să primească o descriere matematică, de preferință geometrică. Blaga
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
de vedere empiric, adică idealizări de genul impenetrabilității absolute, s-au dovedit adesea esențiale pentru descoperirea și formularea unor legi generale ale naturii. În sfârșit, capacitatea unui program de cercetare de a limita numărul ipotezelor care pot fi imaginate pentru explicarea faptelor cunoscute prin experiență nu va fi întotdeauna un argument în favoarea superiorității sale. Există o diversitate de indicații, în primul rând de natură empirică, care ne dau posibilitate să alegem între asemenea ipoteze. Toate aceste lucruri nu erau, desigur, atât
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
16. 28. Vezi Konstantin Pollok, Kants „Metaphysische Anfangsgründe der Naturwissenschaft. Ein kritischer Kommentar, Meiner Verlag, Hamburg, 2001, pp. 230-32. 29. Vezi Immanuel Kant, Metaphysische Anfangsgründe..., p. 60. 30 „Demersul științei naturii în ceea ce privește cea mai eminentă dintre misiunile ei, și anume explicarea diversității specifice a materiilor, care este posibilă la nesfârșit, poate să apuce doar pe două căi: cea mecanică, prin legarea a ceea ce este absolut plin cu ceea ce este absolut gol, sau pe o cale dinamică opusă celei dintâi, cea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
ar fi critica unei filosofii făcută de autorul unui alt sistem filosofic neapărat „subiectivă” și „părtinitoare” în raport cu cea a unui istoric al filosofiei care nu este nici el lipsit de înclinații și preferințe filosofice. Negulescu își dădea desigur seama că explicarea ideilor filosofice, în sensul acestui program, nu este o sarcină ușoară și era conștient că cel puțin în ceea ce îl privește pe Kant nu a fost în măsură să aducă o contribuție prea mare în această privință. Monografia lui nu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în sine e un «concept limităă (Grenzbegriff), care îngrădește pretenția cunoștinței sensibile de a fi expresia singurei realități posibile, dar îngrădește și pretenția cunoștinței intelectuale de a crea obiectul ei și deci de a-l cunoaște adecvat.” 51. Sau a explicării posibilității de a legitima idei ca libertate, Dumnezeu și nemurire prin utilizarea practică a rațiunii 52. În acest spirit este formulată și concluzia care încheie monografia: „Tragedia kantianismului stă în năzuința de a salva metafizica, făcând toate jertfele cu putință
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
63. Op. cit., p. 440. 64. Vezi Op. cit., p. 459. 65. Vexi Op. cit., p. 466. 66. „Soluția identității este soluția care se deduce logicește din ultimele concluzii ale științei și care dă, în același timp, și ipoteza cea mai luminoasă pentru explicarea faptelor experienței.” (Op. cit., p. 477.) 67. Ibidem, p. 483. 68. Drept roade ale acestei cercetări, se cuvin a fi menționate, în primul rând, „Introducerea” la traducerea dizertației din 1770, De mundi sensibilis atque inteligibilis forma et principiis, precum și „Două introduceri
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
care îi definește esența și îi dă posibilitatea să-și influențeze destinul (Lehman, 1989, p. 150). Esențială este, cred, constatarea că accentul s-a mutat de pe transmiterea mesajului spre impunerea viziunii: în centrul acțiunii nu se află căutarea făptașului, ci explicarea motivelor comportamentului său infracțional. David Lehman se grăbește să specifice că prin cuvântul attitude trebuie să înțelegem, de fapt, bad attitude, adică un amestec de insolență și ostilitate caracteristice în cel mai înalt grad personajelor. „Furia morală” se exprimă, în
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
crimei”, adică punerea acesteia în scenă și urmărirea implicațiilor sale, iar pe de altă parte, „textul deznodământului”. Atât primul, cât și al doilea trebuie să respecte cerința energic formulată de Chandler: să posede acea „simplitate esențială” care să confere avantajul explicării depline a fiecărui segment aflat inițial în umbra sau penumbra elementului central al cărții - crima. Oarecum surprinzătoare este îngăduința arătată de Raymond Chandler părții „explicative” din orice roman polițist: Explicația nu trebuie să fie scurtă (cu excepția celei din filme) și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
o marcă a vulnerabilității. Dar este și o marcă a acelui „Los Angeles gotic” descris de Edward Margolies (cf. Which Way Did He Go?, Holmes and Meier, New York, 1982), a nevrozei care cuprinde personajele aflate în momente de mare tensiune. Explicarea dispariției lui Rusty Regan nu este rezultatul unui raționament în linia romanului polițist clasic: Vivian e constrânsă de Marlowe să dezvăluie circumstanțele crimei și rolul lui Eddie Mars în ștergerea urmelor asasinatului. Aflăm răspunsul doar pentru că Marlowe insistă să meargă
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
de comunitate ca fiind deviante, indici ai unei vieți de familie dezagregate, ai prezenței unor tulburări psihopatologice, neavând, în consecință, o legitimitate socială. În afara dimensiunii de legitim/nelegitim, o anumită toleranță socială față de violența împotriva femeii reprezintă un factor-cheie în explicarea fenomenului. În cultura tradițională, toleranța/acceptarea violenței împotriva femeii era susținută într-o oarecare măsură de legitimitate. În interiorul familiei, violența era considerată un comportament legitim al soțului sau tatălui și, ca urmare, uneori, tolerată chiar de femeile asupra cărora era
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
accentuată a formelor tradiționale de organizare socială. Modelul tradițional a fost translatat în procesul de urbanizare și industrializare rapidă. Studiile sociologice arată că istoria integrării în viața modernă, ca și nivelul de educație și statutul profesional reprezintă factori importanți în explicarea menținerii unor modele culturale tradiționale. Persoanele provenite din familii tradiționale vor reproduce patternurile moștenite, chiar și într-un climat modern, într-o mai mare măsură decât persoanele crescute în familii cu un grad mai ridicat de modernitate. Din păcate, nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
comunitate în registrul violenței, nu este format un mecanism de semnalare a cazurilor de violență și, în cele mai multe situații, nu există servicii accesibile de asistență. Limitarea înțelegerii problemei complexe a violenței la cadrul informațiilor privind existența cazurilor de violență, fără explicarea și înțelegerea violenței și a consecințelor acesteia, reduce implicarea membrilor comunității. Violența rămâne un concept fără semnificație reală, care nu atrage atenția comunității decât în cazurile în care aceasta este asociată cu forme ce pun viața victimei în pericol. Conștientizarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
1987, „Parental Alcoholism and Childhood Psychopathology”, Psychological Bulletin, nr. 102, pp. 204-218. Zamfir, E.; Zamfir, C., 2000, Situația femeii în România, Editura Expert, București. VIOLENȚA DOMESTICĂ Definirea violenței domestice necesită anumite delimitări conceptuale care să permită clarificarea termenilor folosiți și explicarea fenomenului prin elementele sale constituente. Conceptele familie, violență, violență domestică nu au un sens propriu, semnificația lor fiind dată de demersul explicativ obținut sau intenționat în cadrul fiecărei problematizări. Astfel, din punct de vedere istoric, odată recunoscută ca problemă (abia în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
să recomande Întocmirea unui indice cât mai complex, Învățatul D. Russo (1912) recomanda ca În dreptul cuvântului indexat să trecem identificarea numelui localității sau a persoanei, ce se spune despre localitate sau persoană, dacă e vorba de un cuvânt, Înțelesul lui, explicarea formei etc. [...]. Cu privire la fiecare nume propriu, trebuie alături de pagină să se arate și despre ce e vorba În acea pagină. Și numai așa indicele poate aduce servicii reale (pp. 84-85). Russo dădea următorul exemplu: nu e suficient să scriem Mavrocordat
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
manifestarea comportamentelor de apărare. Conceptul „mecanism de apărare” este o abstracție teoretică, utilizată pentru a descrie un mod de lucru, de funcționare mentală. Wallerstein compară acest concept cu altele, precum asimilarea sau conservarea (descrise de Piaget) - formulări abstracte utile în explicarea comportamentului care ar rămâne, altfel, de nedescifrat. Conceput astfel, mecanismul de apărare nu este conștient, fapt care poate avea următoarele semnificații (Gill, 1963; Wallerstein, 1967): - subiectul nu este conștient de comportamentul prin care se manifestă apărarea (un gând, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
în lucrări totuși bine documentate, o serie de confuzii între intelectualizare și raționalizare. Să reamintim că intelectualizarea este o abordare pur abstractă și generală a unei probleme care ne privește, pe când raționalizarea presupune recurgerea la motive logice (dar iluzorii) pentru explicarea reacțiilor. Cât despre apropierea dintre intelectualizare și izolare, ea este evidentă. Böhm (1951/1955) o subliniază, continuând astfel descrierea pe care o dă nevrozei de cerebralizare evocate mai sus: „Aceste persoane disecă totul prin cuvânt și nu simt nimic, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o anumită deformare, după care ajunge în conștient sub forma unei percepții venite din exterior”. În acest caz, subiectul percepe la celălalt ceea ce nu poate recunoaște în el însuși. El revendică acel lucru perceput și cade în delirul de persecuție. Explicarea fobiei prin proiectarea în real a pericolului pulsional datează din 1915 (1915c/1968). Prin deplasarea unei încărcături libidinale inconștiente asupra unei reprezentări conștiente substitutive legate de precedenta, proiecția împiedică întoarcerea aspectului refulat și focalizează angoasa asupra unui obiect extern mai
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de Soare și de Lună, cometele, asteroizii și meteoriții, sunt semne și avertismente divine, prevestitoare de cataclisme și mari nenorociri: cutremure, războaie, secete, ploi abundente, călduri excesive, epidemii (ciumă, tifos exantematic) etc. Frica față de dezlănțuirea stihiilor de tot felul, neputința explicării cauzei și esenței lor, coincidența întâmplătoare a cutremurelor de pământ cu diferite fenomene cerești s-au reflectat în numeroase legende, superstiții și credințe, care persistă și în prezent în popor. Studiind fenomenele care preced sau însoțesc catastrofele terestre, oamenii de
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
altă parte, este de asemenea important să distingem Între cabinet și instituția primului-ministru. Reglementările constituționale menționează faptul că primul-ministru deține o poziție de coordonare a echipei ministeriale (art. 107, Constituția României, 2003). Astfel, selecția primului-ministru joacă un rol important În explicarea politicilor de personal pe care guvernele postcomuniste le-au adoptat În ultimii ani. Primele două cabinete care au fost create imediat după revoluție au fost conduse de către Petre Roman. Prima decizie oficială a Consiliului Frontului Salvării Naționale anunța numirea sa
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
echipamentele corespunzătoare, care se impun la ofertă pentru a se alinia posibilităților tehnice ale echipamentelor clientului. Materialele informative despre servicii constituie mijlocul principal de prezentare care, în absența produsului (în acest caz, intangibil), trebuie să suplinească forma materială. Descrierea și explicarea efectelor serviciului sunt elemente importante în orientarea opțiunii clienților. Materialul informativ nu trebuie confundat cu mijloacele promoționale. Informațiile despre serviciu trebuie să fie complete, cuprinzând atât performanțele, cât și restricțiile sau interdicțiile privind limitele de utilizare. În învățământul superior, de
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
pentru perenitatea valorilor legate de creativitate, competență, învățare, comunicare; aspectele referitoare la cunoaștere capătă un rol esențial în afirmarea identității organizației, în asigurarea integrității și coerenței acesteia în termeni de structură, strategie și acțiune. Admițând că organizațiile devin inteligibile prin explicarea modului cum sunt structurate și, respectiv, cum funcționează spre a-și atinge obiectivele, devine posibilă identificarea de caracteristici ale organizațiilor bazate pe cunoaștere prin încadrarea lor în tipologii asociate fiecăruia din cele două criterii; primul se regăsește în succesiunea modelelor
Managementul cunoașterii in societatea informațională. In: Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
subintitulat „Lămuriri pentru viața și opera lui Eminescu”, este redactat de Leca Morariu (director al publicației) cu concursul lui Gh. Bogdan-Duică (1930-1934) și G. Ibrăileanu (1930-1932); secretar de redacție: Octavia Lupu-Morariu (1939-1944). Revista își propune să fie „un centru al explicărilor” vieții și operei poetului, bazat pe documente, texte inedite, pe studii documentare și comparatiste cu caracter preponderent informativ, „pentru evidențierea râului-suflet Eminescu și pentru cunoașterea revărsării sale în râul-suflet al națiunii românești” (Gh. Bogdan-Duică, Vorbe de-nceput). Sunt introduse în
BULETINUL „MIHAI EMINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285929_a_287258]
-
a da cea mai mare limpezime ideilor și-mi oferă prilejul să reformulez unele puncte care-mi vor fi utile în explicațiile ce vor urma (...)”. Mulțumindu-i tov. Mihăileanu că m-a făcut să văd nevoia de a aduce aceste explicări, rugându-l cu toată sinceritatea să-mi destăinuie nedumeririle sale asupra propozițiilor ce i se par neclare, ca să înlăturăm orice confuzie, remarc că există un singur punct în articolul său pe care nu l-am asimilat și care constituie o
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aspect sau altul al operei scriitorului preferat. Acum, în urmă, Viața românească nr. 6 a publicat un articol al lui N. Moraru intitulat Gorki, maestru al tipizării. Cititorul se va fi bucurat, desigur. O contribuție nouă cât de mică în explicarea creației de tipuri, proprie artei unuia din cei mai mari scriitori ai lumii, este demnă de tot interesul. Care critic, apoi, a putut rămâne nepăsător? O asemenea cercetare, făcută cu seriozitate devine pilduitoare. Iată însă că termeni ca cercetare ori
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]