14,149 matches
-
asimilate efectuate la valori contabile, caz în care se impune armonizarea politicilor contabile ale societății absorbite cu cele ale societății absorbante etc. În cazul în care modificarea bazei de evaluare este rezultatul inițiativei entității, această modificare trebuie justificată în notele explicative la situațiile financiare anuale, fără a exista posibilitatea retratării situațiilor financiare în scopul prezentării de informații comparative; b) o decizie a unei autorități competente care se impune entității (modificare de reglementare), caz în care modificarea nu trebuie justificată în notele
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
la situațiile financiare anuale, fără a exista posibilitatea retratării situațiilor financiare în scopul prezentării de informații comparative; b) o decizie a unei autorități competente care se impune entității (modificare de reglementare), caz în care modificarea nu trebuie justificată în notele explicative, ci doar menționată în acestea. Potrivit standardului IAS 8 „Politici contabile, modificări în estimările contabile Și erori”, o entitate va modifica politicile contabile doar dacă modificarea: a) este cerută de un standard (IAS/IFRS) sau de o interpretare (SIC/IFRIC
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
care modificarea metodei de evaluare se realizează din inițiativa entității, modificarea trebuie justificată în notele la situațiile financiare. Dacă modificarea metodei de evaluare este o decizie a unei autorități competente care se impune entității, modificarea nu trebuie justificată în notele explicative, ci doar menționată. În aplicarea teoriei intenției se respectă principiul intangibilității bilanțului, deoarece orice modificare a bazei de evaluare ca urmare a modificării intenției se aplică doar prospectiv, începând cu exercițiul financiar următor celui în care are loc modificarea. Principiul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de altă parte, dincolo de interesele prozaice menționate mai înainte, chiar dacă numai implicite, există încă o relativă infantilitate a gândirii sociale din România. Aceasta se manifestă în oroarea de dezbaterile serioase cu privire la problemele sociale, în preluarea fără discernământ a unor scheme explicative foarte ușurele și tocmai de aceea atractive, în preferința pentru stilul metaforic și anecdotic în argumentație sau în creditul acordat unor comentatori mai degrabă spectaculari ai socialului - mă refer la jurnaliști în primul rând. O cauză a acestei stări de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
asociate școlii la înțelegerea lor prin elaborarea de teorii cum este cea a lui Boudon (1973) sau cea privitoare la reproducția socială a lui Bourdieu (1964, 1970). Cu toate că uneori pare că în acest domeniu totul a fost deja spus, teoriile explicative actuale sunt departe de a fi consensuale, iar efortul falsificaționist e în plină desfășurare. Sociologia educației nu se putea sustrage reflexivității sociologiei cunoașterii, cu care este înrudită nu numai prin domeniu, dar și prin personalități precum Karl Mannheim, teoretician al
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
luate în considerare. Acest tip de model descrie, în jargon statistic, o curbă de histereză, adică una autocorelată. Totul se petrece ca și cum cererea de educație își creează propria sa dinamică. O ipoteză implicată de modelul exponențial și de eficiența sa explicativă în raport cu anumite fenomene educaționale este că evoluția sistemelor educative este un proces endogen autogenerator. Din punct de vedere matematic, formula creșterii logistice (figura 5) este mai complicată decât cea exponențială. Potrivit acestui model, denumit și al curbei S, după o
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fost, în contextul secțiunii de față, analizele lui Raymond Boudon (n. 1934), expuse mai ales în L’inégalité des chances (1973). Spre deosebire de analiza lui Jencks, realizată la nivelul indivizilor, aceasta ia în calcul variabile structurale care pot avea o putere explicativă considerabilă. Întrucât un rezumat comprehensibil al tezelor lui Boudon se găsește în capitolul dedicat mobilității din Tratatul de sociologie (1997), ca și în traducerea în limba română a lucrării Efecte perverse și ordine socială (1998), mă voi limita la prezentarea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
la stâlpul infamiei. Obiectivele capitolului de față răspund necesităților care rezultă din situația interesantă, remarcată mai sus, a meditațiilor. Voi căuta în secțiunile următoare a) să conceptualizez practica meditațiilor într-un cadru teoretic specific sociologiei educației; b) să elaborez modelele explicative ale meditațiilor și să le testez pe date românești, și c) să discut consecințele în planul mobilității sociale ale fenomenului și să formulez posibile deschideri pentru politici în domeniu. 2. Organizarea meditațiilortc "2. Organizarea meditațiilor" Teoria care instrumentează capitolul de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și de afirmare a specificității organizației (Migani, 1993). Acesta se constituie într-un instrument proiectiv mai clar decât misiunea exprimată à l’americaine, la care este mai evidentă o valoare reflexivă post factum. Pentru a-și îndeplini rolul de instrument explicativ, misiunea ar trebui să fixeze elementele de conținut destinate să transmită informațiile de interes pentru stakeholder-i. Acest deziderat a fost sesizat relativ devreme de Peter Drucker (1973). El a considerat că explicația pe care o oferă organizația ar trebui focalizată
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
firmelor în condițiile economiei de piață), majoritatea corelațiilor identificate de industrial economics sub forma unui model unic, cu o formă accesibilă managerilor. Factorii de influență din industrie și mediul înconjurător concurențial sunt concentrați în cinci mari grupe, etichetate „forțe”. Figura explicativă a modelului, bine cunoscută și devenită celebră între timp, reprezintă o imagine de forma unei roze a vânturilor, în care locul elementelor asociate punctelor cardinale a fost luat de patru „forțe” îndreptate spre centru - puterea de negociere a furnizorilor, amenințarea
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
iar o modelare presupune, ca prim pas, transformarea dorită a acestor artefacte. Dacă în cazul elementelor tangibile există puține probleme de operaționalizare, în cazul celor intangibile problemele apar chiar de la nivelul definiției. Definițiile sunt mai bogate decât cele din dicționarul explicativ (vezi caseta 8.1 cu definiții adaptate după Trice și Beyer, 1984). Și pentru aceste definiții succinte sunt necesare explicații suplimentare și chiar exemplificări, dacă se dorește o utilizare operațională pentru un audit cultural. Caseta 8.1 Rit: set de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
poate constata trecând de la Pitagora la Platon, oferă dovada cea mai clară a evoluțiilor petrecute în viața lumii grecești culminând cu epoca lui Platon, când democrația impune politicul ca cea mai înaltă dintre preocupările omului, și totodată unul dintre factorii explicativi cei mai penetranți ai schimbărilor din planul gândirii filosofice. * Întrucât pe parcursul discuțiilor noastre vom trimite constant la doctrina despre Idei, să încercăm, în modul cel mai succint cu putință, s-o surprindem în încheieturile sale esențiale. Cum spuneam, în miezul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Iacobtc "Luminița Iacob" Capitolul de față își propune un dublu obiectiv. Mai întâi, să ofere o imagine de ansamblu asupra dezvoltării ontogenetice, proces pe care educatorul îl poate influența direct. Discutarea factorilor dezvoltării (1), cât și a modelelor și teoriilor explicative dedicate descifrării acestei procesualități complexe (2), poate deschide un necesar orizont. El este indispensabil plasării corecte a profesorului, ca specialist al formării, față de această problematică. A doua țintă vizată este tentativa de a oferi o succintă inițiere în psihologia vârstelor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
S. Freud (1856-1939), constructivismul genetic Ă J. Piaget (189 6-1980), construcția persoanei Ă H. Wallon (1879-1962) și L.S. Vîgotski (1896-1934), cu perspectiva sa istorico-culturală asupra psihismului, relativ recent redescoperită și valorificată în Occident în cadrul psihologiei dezvoltării. Corelată celor trei modele explicative ale cauzalității dezvoltării, apare și problematica educabilității. Adepții celor trei atitudini Ă scepticismul pedagogic, optimismul pedagogic și realismul pedagogic Ă își bazează argumentația pe dinamica și ponderea factorilor ereditate-mediu-educație, în ontogeneză (vezi figura 1). Fără a fi numai atitudini teoretice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
datele actuale. Dintre aspectele multiple ale acestei problematici se rețin: • o mai mare concordanță între autori în acceptarea conținutului psihic al fiecărui stadiu al dezvoltării (dimensiunea descriptivă a cunoașterii), decât în precizarea cauzelor și mecanismelor care susțin acest conținut (dimensiunea explicativă a cunoașterii); • prezența stadialității atât în abordarea genetică (longitudinală) a vieții psihice, deci la nivelul procesualității psihice (cognitive, afective, moral-sociale, acționale etc.) Ă STADII GENETICE, cât și în perspectivele transversale interesante de unitatea diverselor aspecte ale vieții psihice într-o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
J. Piaget), morală (L. Kohlberg) și psihosocială (E. Erikson)tc "2.2. Stadialitatea cognitiv\ (J. Piaget), moral\ (L. Kohlberg) [i psihosocial\ (E. Erikson)" J. Piaget, după cum se știe, s-a ocupat prin excelență de dimensiunea cognitivă a vieții psihice. Modelul explicativ, pe care l-a propus în urma cercetărilor interdisciplinare ale Școlii de la Geneva, este bine cunoscut din lucrările autorului, fiind larg prezentat și în literatura psihologică românească. Este de mult intrat și în circuitul literaturii didactice. Ca urmare, prezenta revenire nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ani. Pentru prezentarea fiecărui nivel este utilă schema clasică de caracterizare, care se oprește la prezentarea dezvoltării fizice, socio-morale, afective și cognitive. Pentru detalii, viitorii profesori pot consulta o literatură semnificativă care acoperă atât planul descriptiv, cât și pe cel explicativ (Piaget, J., 1970; Debesse, M., 1981; Șchiopu, U., ș.a., 1997; Badea, E., 1997). 3.1 Etapa de vârstă 9-12 anitc "3.1 Etapa de vârst\ 9‑12 ani" 3.1.1. Încadrare generală tc "3.1.1. Încadrare general\ " Din
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
care fetele au mai multă nevoie de încurajare pentru securizarea învățării, în timp ce băieții pot fi stimulați mai mult de independența ce li se acordă. Că explicația neajutorării învățate este plauzibilă, o dovedesc și rezultatele care indică modalități diferite de atribuire explicativă, între băieți și fete, în caz de eșec. Băieții sunt mai degrabă tentați să pună eșecul pe seama neangajării serioase, a lipsei lor de efort, în timp ce fetele îl văd ca pe o lipsă a abilităților lor de rezolvare a problemei. Concluzia
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
același fel la o varietate de stimuli. De exemplu, timiditatea este un mod relativ stabil de comportare marcat de stângăcie, hiperemotivitate, mobilizare energetică exagerată etc. Trăsăturile sunt în primul rând noțiuni descriptive, dar ele dobândesc în practică și o valoare explicativă (uneori se ajunge la o explicație tautologică: cineva este hiperemotiv pentru că este timid, și este timid pentru că este hiperemotiv). La un nivel superior de generalizare se întâlnesc tipurile Ă ca structuri sau configurații specifice formate din mai multe trăsături (introvertit
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
personalit\ții de pe poziții teoretice diferite " Atât modelul trăsăturilor, cât și al factorilor au în mod evident valențe descriptive (prezintă un rezumat al diversității datelor comportamentale fie în baza semnificației comune, fie a corelațiilor statistice dintre ele) și mai puțin explicative. De cele mai multe ori explicațiile sunt construite în termeni biologici sau psihosociali. Din această perspectivă Ă a principiilor metodologico-explicative Ă majoritatea teoriilor personalității pot fi circumscrise următoarelor orientări (Golu, M., 1993): biologistă, experimentalistă, psihometrică și socio-culturală și antropologică. Fără a intra
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ideea că personalitatea poate fi deplin înțeleasă numai considerând contextul social în care individul trăiește și se dezvoltă, și numai comparând indivizii aparținând unor populații și culturi diferite (Mead, M., Linton, R.). Astfel, concepte precum modelul, rolul, statusul devin principii explicative centrale. Potrivit teoriei rolurilor, indivizii doar în aparență posedă caracteristici fixe; în realitate, ei răspund doar cerințelor și expectațiilor pe care le implică diferitele lor roluri sociale. Repertoriul de roluri al unui individ ne furnizează o imagine fidelă a personalității
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
revistă prezentată evidențiază că personalitatea poate fi abordată din direcții și perspective deosebite. Dacă în planul cercetării concrete, secvențierea, decuparea și simplificarea sunt inevitabile, în plan metodologic personalitatea trebuie abordată dintr-o perspectivă sistemică, bio-psiho-socială, ce ar putea situa construcțiile explicative în planul interacțiunii dintre cele trei subsisteme ale personalității umane. Majoritatea teoriilor personalității explică mai bine istoria persoanei decât evoluția sa viitoare, predicția comportamentului uman rămânând, încă, o problemă. O discuție detaliată a principalilor factori ai devenirii personalității umane (ereditate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sănătății, mențiuni medicale cu importanță pentru procesul de învățământ. IV. Rezultate școlare și preocupări ale elevului Mediile generale din ultimii ani, obiectele la care a obținut notele cele mai bune/slabe, succese deosebite (competiții, cercuri etc.), preocupări în afara școlii, factori explicativi ai reușitei/nereușitei școlare. V. Date asupra structurii psihologice 1. Aptitudini și capacități intelectuale Ă atenție, inteligență, capacitatea de memorare, limbajul, creativitatea. 2. Trăsături de caracter Ă sârguință, organizarea eficientă a studiului, disciplina în clasă, colegialitate, modestie. 3. Trăsături de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
intonație, mimică, într-un cuvânt, ca un robot vorbitor) și apoi în formulă mixtă: cuvânt hotărât, ton ridicat, sprâncene „de amenințare-avertizare”. Veți sesiza imediat diferența în reacția clasei. • Dacă în situația conținuturilor explicite, CNV are un rol diminuat, de regulă, explicativ și ilustrativ, situația se schimbă radical în situația conținuturilor implicite, detectabile mai ales pe calea CPV și CNV; • Între cele trei forme de comunicare se stabilesc anumite relații temporale și de sens. Astfel, CV și CPV sunt obligatoriu simultane, în timp ce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
E. Păun (1982, pp. 151-167), urmărind coordonatele: factorii comunicării educative, cadrul acesteia, circuite de comunicare în clasă, raportul relație educativă Ă relație de comunicare, blocaje ale comunicării educative, randamentul comunicării didactice etc. Cercetări recente subliniază și alte caracteristici: a. Dimensiunea explicativă a discursului didactic este pronunțată, deoarece el vizează, prioritar, înțelegerea celor transmise. O învățare eficientă are ca premisă înțelegerea conținutului propus, condiție primară și obligatorie pentru continuarea procesualității învățării. „Dacă înțelegere nu e, nimic nu e!” Ă s-ar putea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]