115,500 matches
-
să se adapteze noilor provocări. La nivelul alegerii colective au fost elaborate o serie de reguli prin care se încerca plafonarea drepturilor de exploatare în scopul menținerii sistemului de resurse, dar ele nu au putut fi implementate la nivelul operațional. Exploatarea în comun a sistemelor de resurse în comunitățile mici poate asigura menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse. În cazul românesc, exploatarea devălmașă nu avea reguli stricte de exploatare, ci se miza mai mult pe cooperarea mutuală a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în scopul menținerii sistemului de resurse, dar ele nu au putut fi implementate la nivelul operațional. Exploatarea în comun a sistemelor de resurse în comunitățile mici poate asigura menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse. În cazul românesc, exploatarea devălmașă nu avea reguli stricte de exploatare, ci se miza mai mult pe cooperarea mutuală a celor care extrag resurse din sistem. Aceștia au internalizat regulile care le dădeau voie să exploateze după puterea și nevoile propriei gospodării. Probleme de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
ele nu au putut fi implementate la nivelul operațional. Exploatarea în comun a sistemelor de resurse în comunitățile mici poate asigura menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse. În cazul românesc, exploatarea devălmașă nu avea reguli stricte de exploatare, ci se miza mai mult pe cooperarea mutuală a celor care extrag resurse din sistem. Aceștia au internalizat regulile care le dădeau voie să exploateze după puterea și nevoile propriei gospodării. Probleme de aglomerare și supraexploatare au apărut în momentul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
puterea și nevoile propriei gospodării. Probleme de aglomerare și supraexploatare au apărut în momentul în care sistemul de resurse comune începe să reprezinte o sursă de venit. Un rol important în degradarea sistemului de resurse revine acaparatorilor locali și marilor exploatări forestiere. Degradarea sistemului de resurse a fost posibilă odată ce la nivel constituțional s-a permis individualizarea și tranzacționarea drepturilor. Codul civil a protejat acaparatorii și a contribuit decisiv la desființarea regimului devălmășiei absolute. Din analiza efectuată asupra modului de organizare
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nebăștinași și acaparatori locali, care își întemeiau drepturile nu pe băștinășie, ci pe contracte, ducând o aprigă luptă pentru acapararea „veniturilor” și a fondului de teren vălmaș, pe baza unei economii de schimb și a unor tehnici de lucru permițând exploatarea an de an a acelorași terenuri. În obște, deveneau tot mai accentuate relațiile de exploatare, iar distribuțiile egalitare ale pământului începeau a se face din ce în ce mai rar, până au dispărut cu totul, în favoarea proprietății private (Stahl, 1998, vol. II, p. 13
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
o aprigă luptă pentru acapararea „veniturilor” și a fondului de teren vălmaș, pe baza unei economii de schimb și a unor tehnici de lucru permițând exploatarea an de an a acelorași terenuri. În obște, deveneau tot mai accentuate relațiile de exploatare, iar distribuțiile egalitare ale pământului începeau a se face din ce în ce mai rar, până au dispărut cu totul, în favoarea proprietății private (Stahl, 1998, vol. II, p. 13). Pare plauzibil să presupunem că egalitatea atribuită de Stahl satelor arhaice este restrânsă la egalitatea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mai mici (Stahl, 1998, vol. I, p. 190). Ulterior secolului al XIX-lea, colonizarea a fost mai restrânsă ca amploare, migrația internă fiind orientată mai degrabă în direcția orașelor (urbanizare). Al doilea element important este starea minimală a tehnologiei de exploatare a resurselor. Locuitorii practicau o agricultură itinerantă, bazată pe tehnica defrișărilor și desțelenirilor, precum și creșterea animalelor. Raritatea creată de precaritatea tehnologiei de exploatare era mai acută decât raritatea resurselor naturale. Infrastructura instituțională este discutată în continuare. Miezul unei astfel de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
orientată mai degrabă în direcția orașelor (urbanizare). Al doilea element important este starea minimală a tehnologiei de exploatare a resurselor. Locuitorii practicau o agricultură itinerantă, bazată pe tehnica defrișărilor și desțelenirilor, precum și creșterea animalelor. Raritatea creată de precaritatea tehnologiei de exploatare era mai acută decât raritatea resurselor naturale. Infrastructura instituțională este discutată în continuare. Miezul unei astfel de organizări este dreptul devălmaș - relația în același timp economică și politică dintre membru și obște. În forma specifică luată de acest drept în
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
inferență semnificativă care poate fi făcută la acest punct este că principala lipsă a obștilor arhaice era stabilitatea politică. Izolarea față de exterior și conducerea colectivă par a fi căutări ale stabilității politice - ingredientul-cheie necesar dezvoltării infrastructurii (tehnologice și instituționale) de exploatare a resurselor naturale, adică a surselor de existență. În raport cu schimbările, obștile erau lipsite de rezistență, ceea ce lăsa doar reziliența ca opțiune de comportament față de influențele exogene. Prin urmare, chiar și influențe exogene minore puteau pune în pericol existența sistemului. Acesta
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
tabel va sumariza bunurile și serviciile publice furnizate inițial de nivelul confederal al Vrancei, anticipând evoluția lor până în anul 1910. Situația de pornire este dreptul patrimonial complet asupra resurselor și membrilor. Alte privilegii mai puțin importante (spre exemplu, autonomia de exploatare a sării pentru consum intern, excepție de la monopolul statului) nu sunt notate aici. Alte detalii privind evoluția bunurilor și serviciilor publice vor fi relevate pe parcursul capitolului. 4.3.2. Analiză: originea aranjamentului Înainte de a încheia această secțiune, să notăm că
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
suficient de complex și de rezistent încât să supraviețuiască procesului ulterior de privatizare. Ultimul a fost în consecință limitat la privatizarea pământului arabil, odată ce îmbunătățirile aduse tehnologiei agricole (prin introducerea rotației culturilor și răspândirea unor unelte mai performante) au permis exploatarea sa independentă, adică de către fiecare gospodărie în parte. Argumentul pe care îl avansez la acest punct poate fi explicitat astfel: aranjamentul nu provine dintr-o formă de organizare anterioară oarecare, ci chiar din forma originală . Aceasta este cea tribală, colectivistă
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
în marfă vandabilă; - creșterea dorinței de consum interne; - creșterea demografică (este cauză separată, dar acționează în aceeași direcție, motiv pentru care este notată aici) ; - îmbunătățirea, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a transportului și a tehnologiei de exploatare. De-a lungul timpului, au existat diverse încercări venite din partea unor actori privați puternici de a-și apropria întregul teritoriu, părți ale acestuia sau foloase ilicite de pe urma sa. În ordine cronologică, primele încercări au venit din partea boierilor care au încercat
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
nivelului confederativ. Alte încercări au venit din partea a diferiți cămătari, a negustorului unic și a foștilor delegați în procesul menționat mai sus, dar nu au generat efecte deosebite. În sfârșit, un al treilea val a venit din partea primelor companii de exploatare industrială a lemnului, societăți anonime cu capital străin. Contextul și impactul acestora, cronologic ulterior dizolvării nivelului confederal, vor fi discutate în ultima secțiune, rămânând deocam dată la primele categorii de presiuni. Evoluțiile din faza disolutivă a formei arhaice a confederației
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
150) pune acest lucru în legătură cu creșterea demografică a satelor și creșterea valorii economice a pădurilor, care încep să fie vândute pe piața națională și/sau exportate. Ultimii codri devălmași sunt împărțiți în 1910, odată cu introducerea Codului silvic și cu începerea exploatărilor forestiere moderne. Tot în această perioadă a apărut conflictul între operația de acordare a teritoriilor sătești și dreptul anterior al oricărui vrâncean de liberă folosire a pădurii și de trecere peste orice teren vrâncean. Mărturia vornicului Vrancei din 1817 arată
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
doar pentru lucruri mai puțin importante (Stahl, 1998, vol. II, p. 41). Am notat că aranjamentul confederal furniza inițial toate bunurile și serviciile publice disponibile: apărare, diplomație, justiție, poliție, religie, plata taxei colective (plus, la nivelul fiecărei obști: lucrul pământului, exploatarea pășunilor și pădurilor). S-a remarcat că, pe rând, apărarea, diplomația, justiția și poliția au fost progresiv transferate statului. Religia a intrat în domeniul bisericii centrale, pe măsură ce resursele acesteia au crescut. Și pământul cultivabil a început să fie lucrat pe
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
colectivizare. Toate trei sunt generate de introducerea Codului silvic din 1881 și a celui din 1910. Încercările de a obține un statut de exceptare de la prevederile primului cod nu au avut succes (Chirilă, 2005, p. 100). 4.6.1. Externalizarea exploatării industriale a resursei Faza cea mai avansată a integrării economice a obștii vechi în piețele interne românești a fost constituită nu în momentul integrării pe piața de desfacere a lemnului, ci mai târziu, la începutul secolului XX, prin integrarea exploatării
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
exploatării industriale a resursei Faza cea mai avansată a integrării economice a obștii vechi în piețele interne românești a fost constituită nu în momentul integrării pe piața de desfacere a lemnului, ci mai târziu, la începutul secolului XX, prin integrarea exploatării lemnului în industria de exploatare aflată în formare. Episodul este semnificativ atât din punctul de vedere al integrării economice, cât și al creșterii presiunii asupra resursei. Lipsite de capitalul financiar și organizațional necesar competiției în creștere, axate acum pe cantitate
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cea mai avansată a integrării economice a obștii vechi în piețele interne românești a fost constituită nu în momentul integrării pe piața de desfacere a lemnului, ci mai târziu, la începutul secolului XX, prin integrarea exploatării lemnului în industria de exploatare aflată în formare. Episodul este semnificativ atât din punctul de vedere al integrării economice, cât și al creșterii presiunii asupra resursei. Lipsite de capitalul financiar și organizațional necesar competiției în creștere, axate acum pe cantitate și preț, obștile au externalizat
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
aflată în formare. Episodul este semnificativ atât din punctul de vedere al integrării economice, cât și al creșterii presiunii asupra resursei. Lipsite de capitalul financiar și organizațional necesar competiției în creștere, axate acum pe cantitate și preț, obștile au externalizat exploatarea lemnului unor societăți forestiere cu capital străin care aveau posibilitățile necesare pentru a aduce tehnologie de prelucrare și infrastructură de transport. A fost construită inclusiv o cale ferată specială în acest scop, precum și gatere și alte amenajări. Acest lucru a
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
A fost construită inclusiv o cale ferată specială în acest scop, precum și gatere și alte amenajări. Acest lucru a fost perceput ca o intruziune majoră de către participanți ; în unele cazuri, externalizarea a avut loc ca efect al presiunii companiilor de exploatare, care au stimulat și profitat de corupția și dorința de îmbogățire rapidă a conducerilor unora dintre obști (Chirilă, 2005, pp. 100-103; Vasile, 2007b, pp. 119 125). În aceste cazuri, tocmai temerea ancestrală față de pericolul tiraniei pare a se fi împlinit
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
2007b, pp. 119 125). În aceste cazuri, tocmai temerea ancestrală față de pericolul tiraniei pare a se fi împlinit: nou-statuatele (1910) conduceri ale obștilor au contractat cu companiile forestiere în propriul interes și nesocotind preferințele și interesele participanților. 4.6.2. Exploatarea directă a resursei Pe lângă externalizarea abuzivă a exploatării, membrii continuau și exploatarea individuală, în unele cazuri, sursa lor principală de existență: „Făcea o căruță de material și o ducea la Focșani. De acolo aducea o căruță de porumb, ce-i
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
temerea ancestrală față de pericolul tiraniei pare a se fi împlinit: nou-statuatele (1910) conduceri ale obștilor au contractat cu companiile forestiere în propriul interes și nesocotind preferințele și interesele participanților. 4.6.2. Exploatarea directă a resursei Pe lângă externalizarea abuzivă a exploatării, membrii continuau și exploatarea individuală, în unele cazuri, sursa lor principală de existență: „Făcea o căruță de material și o ducea la Focșani. De acolo aducea o căruță de porumb, ce-i trebuia în gospodărie, mă rog... din asta trăia
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
tiraniei pare a se fi împlinit: nou-statuatele (1910) conduceri ale obștilor au contractat cu companiile forestiere în propriul interes și nesocotind preferințele și interesele participanților. 4.6.2. Exploatarea directă a resursei Pe lângă externalizarea abuzivă a exploatării, membrii continuau și exploatarea individuală, în unele cazuri, sursa lor principală de existență: „Făcea o căruță de material și o ducea la Focșani. De acolo aducea o căruță de porumb, ce-i trebuia în gospodărie, mă rog... din asta trăia toată lumea” (R4, Tulnici, 89
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
existență: „Făcea o căruță de material și o ducea la Focșani. De acolo aducea o căruță de porumb, ce-i trebuia în gospodărie, mă rog... din asta trăia toată lumea” (R4, Tulnici, 89 ani). Acesta este contextul în care dreptul de exploatare directă a resursei de către membri a devenit foarte important (Vasile, 2007a). Anticipând șapte decade, menționez aici doar că exploatarea de astăzi este industrială, fără drept de exploatare directă, dar în regia proprie a obștilor. 4.6.3. Legalizarea obștilor prin
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
-i trebuia în gospodărie, mă rog... din asta trăia toată lumea” (R4, Tulnici, 89 ani). Acesta este contextul în care dreptul de exploatare directă a resursei de către membri a devenit foarte important (Vasile, 2007a). Anticipând șapte decade, menționez aici doar că exploatarea de astăzi este industrială, fără drept de exploatare directă, dar în regia proprie a obștilor. 4.6.3. Legalizarea obștilor prin Codul silvic din 1910 O a treia evoluție importantă este că, prin Codul silvic din 1910, obștile capătă personalitate
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]