1,867 matches
-
COSPAR (1994), membru de onoare al Academiei Române (15 noiembrie 2011). În anul 1984 a fost decorat cu Medalia de aur „Hermann Oberth” a Societății germane de rachete „Hermann Oberth - Wernher von Braun”. Din anul 1993 este reprezentant permanent al Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE) la sesiunile Comitetului ONU pentru Explorarea în Scopuri Pașnice a Spațiului Extraatmosferic (COPUOS). Pe parcursul a două termene (1995-2001) a fost ales membru în Comitetul Executiv al ASE, iar în perioada 1996-1999 a fost președintele Comitetului de Politici
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
avea să-i confere Medalia „Iuri Gagarin”. În anul 1984 a fost decorat cu Medalia de aur "Hermann Oberth" a Societății germane de rachete "Hermann Oberth - Wernher von Braun". În anul 1985 a fost unul dintre membrii fondatori ai Asociației Exploratorilor Spațiului Cosmic (ASE) din care fac parte în momentul de față peste 270 de astronauți și cosmonauți din 30 de țări. Ca o recunoaștere a activității sale de pionierat în domeniul cosmonauticii românești, președintele României i-a conferit, la 1
Dumitru Prunariu () [Corola-website/Science/296727_a_298056]
-
de cocoș ce se eliberează din prizonieratul ghețurilor, la acestea adăugându-se într-o proporție foarte restrânsă și o regiune cu aspect de deșert, evident înghețat. Continentul Antarctida a fost descoperit în anul 1820 de grupe diferite de cercetători și exploratori. Unul dintre primii oameni care au pus piciorul pe pământului Antarctidei au fost Jules Dumont d'Urville, în 1820. Nava "Belgica" a purtat cea dintâi expediție antarctică făcută în scopuri exclusiv științifice și prima care a iernat între ghețurile din apropierea
Antarctida () [Corola-website/Science/298562_a_299891]
-
a făcut parte și cercetătorul român Emil Racoviță considerat primului biolog din lume care a cercetat viața antarctică. El a rămas în istoria științei și ca descoperitorul balenei cu cioc. Atingerea Polului Sud a fost realizată pentru întâia oară de exploratorul polar norvegian Roald Amundsen (care fusese ofițer secund alături de Emil Racoviță în Expediția Antarctică Belgiană din 1897-1899 ) și echipa sa în anul 1911, într-o întrecere cu exploratorul englez Robert Falcon Scott, care a ajuns și el la Pol - cu
Antarctida () [Corola-website/Science/298562_a_299891]
-
cu cioc. Atingerea Polului Sud a fost realizată pentru întâia oară de exploratorul polar norvegian Roald Amundsen (care fusese ofițer secund alături de Emil Racoviță în Expediția Antarctică Belgiană din 1897-1899 ) și echipa sa în anul 1911, într-o întrecere cu exploratorul englez Robert Falcon Scott, care a ajuns și el la Pol - cu 35 de zile după Amundsen. Pe drumul de întoarcere exploratorul englez și-a pierdut viața. La data de 14 decembrie 1911, Amundsen a înfipt steagul norvegian în pământul
Antarctida () [Corola-website/Science/298562_a_299891]
-
Emil Racoviță în Expediția Antarctică Belgiană din 1897-1899 ) și echipa sa în anul 1911, într-o întrecere cu exploratorul englez Robert Falcon Scott, care a ajuns și el la Pol - cu 35 de zile după Amundsen. Pe drumul de întoarcere exploratorul englez și-a pierdut viața. La data de 14 decembrie 1911, Amundsen a înfipt steagul norvegian în pământul inaccesibil până atunci. La data de 13 ianuarie 2006, a avut loc inaugurarea primei stații românești permanente de cercetare și explorare din
Antarctida () [Corola-website/Science/298562_a_299891]
-
al primului biolog din lume care a cercetat viața antarctică, românul Emil Racoviță. Ea a fost înființată de către guvernul australian în anul 1989, în prezent țara de la antipozi deținând alte trei stațiuni de cercetare în regiune. Stațiunea Law-Racoviță, condusă de exploratorul român Teodor Negoiță, este amplasată într-o zonă stâncoasă aflată la 3 km de coasta Ingrid Christensen din Țara Prințesei Elisabeta, în Dealurile Larsemann din Antarctida de Est, având următoarele coordonate: latitudine: 69°23'18.61" S și longitudine: 76
Antarctida () [Corola-website/Science/298562_a_299891]
-
faptelor prea în serios. [...]". În timp ce frecventează Biblioteca națională devine pasionat de știință și de ultimele descoperiri în domeniu, dar este atras în special de georgrafie. În această perioadă, Verne face cunoștință cu un personaj deosebit, ilustru geograf și călător neobosit, exploratorul Jacques Arago, care continuă să străbată lumea în ciuda orbirii. El chiar își publică relatarea călătoriilor în jurul lumii sub titlul "Souvenirs d'un aveugle". Tânărul scriitor regăsește în preajma lui toate senzațiile date de primele sale lecturi. Jacques Arago îi deschide noi
Jules Verne () [Corola-website/Science/298540_a_299869]
-
esențiale. Mongolii atrăgeau comercianți în capitală lor și îi trimiteau departe pentru aragamente "ortod". Cu cât imperiul lor creștea, orice negustor sau ambasador primea protecție și beneficiau de cazare când călătoreau în ținuturile mongole. Marco Polo a fost unul dintre exploratorii vestici ce a călătorit de-a lungul drumului mătăsii, iar călugărul mongol chinez, Rabban Bar Sauma a făcut o călătorie comparabilă din Khanbaliq spre Europa, tot pe drumul mătăsii. Misionari că William de Rubruck, a călătorit spre curtea mongolă, convertind
Imperiul Mongol () [Corola-website/Science/298572_a_299901]
-
(n. 7 noiembrie 1728 - d. 14 februarie 1779) a fost un explorator, navigator și cartograf englez ce a ajuns la rangul de căpitan în Marina Regală. Cook a realizat hărți detaliate ale insulei Newfoundland înainte de a realiza trei expediții în Oceanul Pacific, unde a realizat primul contact european cu coasta estică a Australiei
James Cook () [Corola-website/Science/298669_a_299998]
-
scară ce nu a mai fost atinsă până atunci. În timpul acestor călătorii de descoperire a explorat și numit teritorii și a cartografiat insule și zone de coastă pentru prima dată pe hărțile europene. A demonstrat calități de marinar, aptitudini de explorator și cartograf, curaj fizic și capacitatea de a-și conduce oamenii în condiții vitrege. Cook a fost ucis în Hawaii în timpul unei altercații cu băștinașii în timpul celei de-a treia călătorii de explorare în Pacific în 1779. A lăsat în
James Cook () [Corola-website/Science/298669_a_299998]
-
centru politic, guvernată de raționalism. Dante l-a influențat pe John Dee, care a folosit pentru prima oară termenul Imperiul Britanic la sfârșitul secolului al XVI-lea. Dee a fost influent la crearea mediului intelectual și științific care a susținut exploratori britanici, ca Humphrey Gilbert, Martin Frobisher și Walter Raleigh, fondatorii imperiului maritim britanic. În secolul al XIX-lea, termenul era folosit în contextul politicii Angliei, cu precizarea imperialismul britanic. În scurt timp, termenul imperialism a fost folosit și în contextul
Imperialism () [Corola-website/Science/298685_a_300014]
-
s-a specializat și a ajuns să desemneze o specie a genului fantastic. Cercetătoarea Ruth Levitas este cea care a stabilit pentru prima oară aceasta categorizare: Thomas Morus a descris o societate complet organizată pe baze raționale, descoperită de un explorator, Raphael Hythlodaeus. Utopia lui Morus se baza pe o Republică, unde toate proprietățile erau comune. Ea constituia o versiune perfecționată a Republicii, descrisă inițial de Platon în care existau numai părțile bune ale unei societăți, de exemplu egalitatea perfectă sau
Utopie () [Corola-website/Science/299134_a_300463]
-
au construit centrul Cahokia, localizat lângă St Louis, care în anul 1200 î.Hr. a avut o populație de 40.000. Primele contacte cu europenii au avut loc în jurul anului 1000 prin venirea vikingilor din Groenlanda și Islanda atingând coastele Labradorului. Exploratorul norvegian Leif Ericson a ajuns în America cu 400 de ani înaintea lui Cristofor Columb, întemeind o așezare în Vinland în extremitatea nordică a insulei Newfoundland, Canada.. După o perioadă de explorări sponsorizate de marile națiuni europene, prima așezare a
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
de Soto a întreprins o expediție mare a teritoriilor care constituie azi SUA. În același an, Francisco Vásquez de Coronado împreună cu 2.000 spanioli și mexicani a traversat teritoriul care este azi Arizona ajungând până în centrul Kansasului de astăzi.. Alți exploratori spanioli, ca Lucas Vásquez de Ayllón, Pánfilo de Narváez, Sebastián Vizcaíno, Juan Rodríguez Cabrillo, Gaspar de Portola, Pedro Menéndez de Avilés, Álvar Núñez Cabeza de Vaca, Tristán de Luna y Arellano și Juan de Oñate, au întreprins expediții în teritoriul
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
Wolfgang Amadeus Mozart, care era de asemenea membru al Masoneriei. Cartea care pretinde că dezvăluie secretele noului roman, ca de exemplu „Secrets of the Widow’s Son” (rom.: "Secretele fiului văduvei"), se descrie ca fiind un „ghid în teren al exploratorului”. De asemenea, „The Guide to Dan Brown’s The Solomon Key” indică faptul că această carte va explora probabil frăția Skull and Bones (rom.: "Cranii și Oase") de la Yale, căreia i-au aparținut George Bush și John Kerry.
Dan Brown () [Corola-website/Science/299305_a_300634]
-
1958. Viziunea NAȘĂ este de „a îmbunătăți viața aici, a extinde viață acolo și a găsi viața dincolo”. Misiunea să este de „a înțelege și proteja planetă mama, a explora Universul, a căuta viață și a inspira următoarea generație de exploratori”. Ca urmare a programului spațial sovietic de lansare a primului satelit artificial (Sputnik 1) în 4 octombrie 1957, atenția SUA s-a orientat către eforturile proprii în ce priveste programul spațial. Congresul SUA, alarmat de evidentă amenințare asupra securității și
NASA () [Corola-website/Science/298808_a_300137]
-
înaintea sosirii coloniștilor scandinavi, posibil ca parte a unei misiuni hiberno-scoțiene. Săpături arheologice recente au scos la iveală la Hafnir, în peninsula Reykjanes, ruinele unei cabane. Datarea cu carbon arată că ea a fost abandonată cândva între 770 și 880. Exploratorul viking suedez a fost primul care a făcut înconjurul Islandei în 870 și a stabilit că este vorba de o insulă. El a iernat acolo și a construit o casă la . Garðar a plecat în vara următoare, dar unul dintre
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
conține cacao pudră sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare apropiată de alb. Istoria ciocolatei începe cu două mii de ani în urmă, când cultura arborelui de cacao era practicată în America de Sud. Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Nouă. Aduse în Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenție, deoarece nimeni nu știa la ce folosesc. În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma
Ciocolată () [Corola-website/Science/297792_a_299121]
-
de Magalhăes Gandavo au prezentat explicații concordante asupra originii numelui „Brazilia”. După aceștia, numele derivă de la fernambuc ("Caesalpinia echinata"), cunoscut în portugheză ca "pau-brasil", o esență de lemn folosit pentru spălarea țesăturilor. În epoca marilor descoperiri geografice, se obișnuia ca exploratorii să țină în mare secret descoperirile și cuceririle cu scopul de a le explora avantajos, însă zvonuri despre „insula Brazilia” amplasată în Oceanul Atlantic, de unde se putea extrage „lemnul brazilian” s-au răspândit imediat în întreaga Europă. Totuși, această teorie tradițională
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
în arta culinară, dar și prin numeroasele împrumuturi lingvistice, în timp ce sclavii africani eliberați au influențat aproape toate domeniile culturale, în special muzica și dansul. Primele opere scrise ale literaturii braziliene datează din secolul al XVI-lea. Acestea sunt scrisorile primilor exploratori portughezi care au venit în Brazilia, cum ar fi Pêro Vaz de Caminha, ce a scris în timp ce naviga cu nava lui Pedro Álvares Cabral. Bucătăria prezintă multe diversificări la nivel regional. Tocmai această diversitate se află în concordanță cu structura
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
, conte de Vidigueira (n. 1460 sau 1469, Sines - d. 24 decembrie 1524, Kochi, India), a fost un explorator portughez din perioada Marilor descoperiri care a descoperit calea maritimă dintre Europa și India. Unii istorici presupun că numele de "Gama" provine de la cavalerul Lopo Rodrigues de Olhoa însoțitorului eroului național Cidul care joacă un rol hotărâtor în recucerirea de la
Vasco da Gama () [Corola-website/Science/297810_a_299139]
-
Roald Engelbregt Gravning Amundsen (n. 16 iulie 1872, Fredrikstad, Østfold, - d. 18 iunie 1928) a fost un explorator norvegian al zonelor polare. A fost primul om care a ajuns la Polul Sud (în 1911). De asemenea, a fost primul navigator care a reușit să traverseze Pasajul de nord-vest. A dispărut în iunie 1928, în timp ce lua parte la o
Roald Amundsen () [Corola-website/Science/297809_a_299138]
-
fiind preocupat tot mai mult de ideea călătoriilor polare, începe să se antreneze în scopul unei astfel de expediții, cea ce contribuie la faptul că primește în anul 1890 numai nota 4 la examenul de bacalaureat. Roald Amundsen a devenit explorator inspirat fiind de expediția în Groenlanda a lui Fridtjof Nansen. Mama lui Roald privea cu neîncredere interesul fiului său pentru expedițiile polare, și până la moarte a căutat să-și convingă fiul să renunțe la călătoriile spre poli. În pofida dorinței mamei
Roald Amundsen () [Corola-website/Science/297809_a_299138]
-
ca marinar pentru o perioadă de șase luni pe nava de pescuit „"Magdalena"”. Între anii 1894 și 1896 lucrează ca marinar pe diferite corăbii. În anul 1895 primește brevetul de timonier. Roald Amundsen a fost unul dintre cei mai renumiți exploratori ai ținuturilor polare. Printre cele mai remarcabile realizări ale sale se pot enumera: Roald Amundsen a dispărut în regiunea Polului Nord, încercând să salveze echipajul dirijabilului „"Italia"”, condus de Umberto Nobile, în iunie 1928. Expediția antarctică belgiană, sau expediția "Belgica" (denumită
Roald Amundsen () [Corola-website/Science/297809_a_299138]