1,482 matches
-
altele, așa-zisele macle coaxiale, prezintă concreșteri radiale (crucea Sf. Andrei). Vedeta colecției este Macla Gruescu, o macla coaxiala cu concreșteri radiale, sub formă de cruce, găsită la Ocna de Fier într-o pungă subterană de argilă. O serie de exponate au forme zoomorfe, iar altele aduc aminte de diferite forme din domeniul culinar sau din peisajul montan. O piesă deosebită este cea pe care minerii au botezat-o „Colierul Reginei" (calcit și calcopirita). În aceeași vitrină se află și „Otravă
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
Gruescu din Ocna de Fier, denumit în localitate “Casă Binelui” se află expuse sute de piese unicat. Este primul muzeu particular de minerale estetice din România care funcționează de prin anii 1950 și dintotdeauna intrarea a fost gratuită. Multe dintre exponatele strânse de Constantin Gruescu de-a lungul timpului au luat drumul muzeelor - Muzeul din Iași, Muzeul Banatului din Timișoara, locuri unde sălile respective îi poartă numele, iar unele flori de mină se află acum în colecții particulare, pietrele lui intrând
Constantin Gruescu () [Corola-website/Science/313522_a_314851]
-
exploatările miniere aflate in bazinul băimărean. Din această pricină, orașul a putut avea fortificații, locuitorilor li s-au acordat privilegii și urbea a prosperat din punct de vedere economic, social și cultural. În prezent, în acest spațiu, își are sediul , exponatele ilustrând evoluția unor așezări umane în zonă, încă din zorii preistoriei. Dovezile unor necropole tumulare permit o percepție vizuală asupra modului de viață și a credințelor unei populații străvechi. Colecția de arme medievale (paloșul orașului, spade, săbii, cămăși de zale
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș () [Corola-website/Science/314133_a_315462]
-
bronzului și din a doua epocă a fierului. Teaca de bronz a unui pumnal și fragmente ceramice datând din aceeași epocă sunt expuse la Muzeul din Aiud (3397, 3415, 3417, 3418). Fragmentele ceramice pot fi văzute și astăzi, dar unele exponate s-au pierdut. Cele două inscripții raportate de unii la Stremț CIL III 940, 941 provin de fapt de la Geoagiul de Sus, altă inscripție CIL III 7767, azi la MIT a fost adusă din Alba Iulia. Au fost găsiți și
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
înaripat MIT 4231, o fibulă, un glob de bronz, expuse la muzeul din Aiud 3400, o monedă de argint, etc. Materialul arheologic găsit la fața locului a fost în parte donat muzeului din Alba Iulia, piesele mai puțin valoroase devenind exponate în cadrul micului muzeu de la școala generală din localitate. Materialul arheologic descoperit aici este divers: altare închinate zeităților romane, monumente funerare, țigle și cărămizi ștampilate, vase din ceramică, opaițe, fusaiole pentru tors. Cele două altare romane descoperite la Stremț sunt dedicate
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
precum și o colecție de peste 1.000 de veșminte populare, datând din perioada primului război mondial și a doua jumătate a secolului al XIX-lea. De asemenea, sunt prezentate principalele îndeletniciri tradiționale bucovinene: olăritul (roți ale olarului, cuptoare de ars oale, exponate ceramice de Marginea, Rădăuți, Kuty, Păltinoasa și Dolhești), țesătoria (prelucrarea fibrelor vegetale de in și cânepă, prelucrarea lânii, procesul de colorare prin mijloace vegetale), sumănăritul și cojocăritul. Sunt expuse o serie de instalații tehnice populare: oloinițe, piua pentru sumane de la
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
și nelipsitele standuri de turtă dulce -„puiul târgului” de odinioară- care pe lângă demonstrațiile practice ale meșterilor și veritabile spectacole de virtuozitate muzicală ad-hoc ale participanților, fac deliciul publicului vizitator. Beneficiind de un cadru mirific, la care își dau concursul deopotrivă exponatele muzeului în aer liber și natura, pitorescul costumelor populare și varietatea și calitatea produselor, târgul a devenit un punct de atracție pentru publicul sibian și turiștii români și străini. Un alt secret al rețetei de succes îl reprezintă selecția riguroasă
Muzeul Civilizației Transilvane „ASTRA” din Sibiu () [Corola-website/Science/314933_a_316262]
-
Deșert). El a lansat două CD-ROM-uri, De la Pădurea Tropicală la Peninsula Cape-York (From the Rainforest to Cape York Peninsula) și De la Peninsula Arnhem la Întinderile Kimberley (From Arnhem Land to the Kimberley Ranges). Muzeul Național Australian din Canberra are un exponat Bush Tucker Mân cu o parte a echipamentului original. Ca parte a acestei cercetări, lui Hiddins ia fost prezentat de către aborigenii prunul Kakadu (Terminalia ferdinandiana), care se consideră că era cunoscut de mii de ani. A trimis câteva fructe pentru
Les Hiddins () [Corola-website/Science/323500_a_324829]
-
de la Tell es-Senkereh, cunoscut ulterior sub numele de Sinkara, a fost prima oară excavat de William Loftus în 1850 timp de câteva zile. În acea perioadă de pionierat în domeniul arheologiei, efortul s-a concentrat mai mult pe obținerea unor exponate de muzeu decât pentru strângerea unor date științifice. Loftus a recuperat cărămizi folosite la construcție de Nabucodonosor al II-lea în timpul Imperiului neo-babilonian, lucru care a permis identificarea site-urilor cu orașul antic Larsa. Mare parte din munca lui William
Larsa () [Corola-website/Science/322996_a_324325]
-
2500 monumente megalitice în Bahamas, acelor de tip nouraghes din Sardinia, a hipogeului din dale de piatră albă de la Hal Salfieni (Malta) care seamănă izbitor cu construcțiile maiașe și incașe. Henry Breuil, specialist în artă parietală, a demonstrat prin numeroase exponate la muzeul Omului din Paris că în sudul Africii, cu mii de ani înaintea erei noastre, existau oameni albi foarte înalți, cu păr blond sau roșu, cu veștminte care seamănă în totalitate cu cele din epoca de maximă înflorire a
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
Adamclisi. Pentru perioada dintre epoca romană și cea a domniei lui Carol I erau expuse planurile cetăților de scaun ale Țărilor Române (Cetatea de Scaun a Sucevei și Curtea Domnească din Târgoviște), dar și fotografii de la alte monumente medievale sau exponate care aminteau de domnitorii români. În anul 1919, Ministerul Agriculturii și Domeniilor a cedat Ministerului de Război clădirea Palatului Artelor din Parcul Carol, împreună cu alte două clădiri din apropiere, pentru a adăposti expozițiile și patrimoniul viitorului muzeu militar. În anul
Palatul Artelor () [Corola-website/Science/319501_a_320830]
-
armeană, reputat critic și colecționar de artă. Muzeul a fost fondat în 1947, piesele expuse aparținând impresionantei colecții de artă donate de Krikor Zambaccian statului român, împreună cu clădirea. Muzeul a fost închis de către regimul lui Nicolae Ceaușescu în 1977, când exponatele au fost mutate în altă locație, și redeschis în 1992, în sediul inițial. În prezent, este o filială a Muzeului Național de Artă al României. Operele de artă expuse cuprind lucrări de pictură, sculptură, grafică și mobilier. Printre aceatea se
Muzeul Zambaccian () [Corola-website/Science/315900_a_317229]
-
casei și a numit un custode pentru tot inventarul. Casa s-a aflat în custodia Academiei până în anul 1944, fiind permis accesul publicului vizitator. Ca urmare a luptelor purtate în apropiere în cel de-al doilea război mondial, conacul și exponatele au suferit o serie de daune, care a determinat necesitatea efectuării unor lucrări de restaurare. După război, casa și moșia lui Alecsandri au fost preluate abuziv de către statul român, trecând în administrarea Ministerului Artelor și Informațiilor. Odata încheiate reparațiile, conacul
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
lucrări de restaurare. După război, casa și moșia lui Alecsandri au fost preluate abuziv de către statul român, trecând în administrarea Ministerului Artelor și Informațiilor. Odata încheiate reparațiile, conacul a fost deschis ca muzeu memorial la data de 9 iunie 1957. Exponatele au fost reorganizate în anul 1987, apoi, în perioada 1991-1993, s-au efectuat lucrari de restaurare. La finalizarea acestora, casa memoriala a fost redeschisa publicului vizitator la 19 septembrie 1993 . Odată cu înlăturarea regimului comunist de la conducerea României, a trecut în
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
Județean Iași, cerând restituirea în natură a moșiei din comuna Mircești, care a aparținut poetului Vasile Alecsandri. Printr-o hotărâre a Secției Civile a Tribunalului Iași, Academia Română a reintrat în posesia casei memoriale, a moșiei și a mausoleului de la Mircești. Exponatele aflate în casa memorială de la Mircești au menirea de a reconstitui, cronologic, etape din viața scriitorului Vasile Alecsandri (perioada studiilor la Iași și Paris, debutul literar, activitatea de culegător de folclor și de dramaturg, participarea la Revoluția de la 1848, Unirea
Casa memorială Vasile Alecsandri de la Mircești () [Corola-website/Science/315937_a_317266]
-
templu corintic cu trei cellae, atribuit de către unii lui Hercules, dar aparținând mult mai probabil Capitoliumului orașului, ridicat de către Vespasian în anul 73 (dacă inscripția care a fost descoperită în 1823 aparține într-adevăr acestei clădiri). Muzeul adăpostește printre alte exponate și faimoasa statuie a Victoriei realizată în bronz, descoperită în anul 1826. În partea de sud a forumului au fost de asemeni descoperite ruinele unei așa zise "curia", care pare să fi fost de fapt o bazilica, și ale unui
Brescia () [Corola-website/Science/297310_a_298639]
-
mâna stângă" (1941) au rămas în cea mai mare parte inedite. Casa memorială Dinu Lipatti se află în satul Ciolcești din comuna Leordeni, județul Argeș. Acolo sunt expuse obiecte legate de viața și activitatea marelui pianist și compozitor român. Printre exponate se află un pian Bechstein și un bust al artistului, realizat de sculptorul Ion Irimescu. Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” din București de asemenea îi poartă numele. Majoritatea înregistrărilor lui Lipatti au fost realizate sub bagheta de producător a
Dinu Lipatti () [Corola-website/Science/297412_a_298741]
-
de cultură, o școală de muzică, una de arte plastice, un muzeu de istorie și etnografie, 5 biblioteci, 2 case de cultură . Activitatea culturală în orașul Ungheni se desfășoară în Muzeul de Istorie și Etnografie, care are circa 4000 de exponate catalogate, inclusiv din epoca paleoliticului. Cele mai importante evenimente culturale care au loc la Ungheni sunt: Festivalul Național al Obiceiurilor de Iarnă, ce se desfășoară anual la sfârșitul lunii decembrie, la care participă colective din toată țara; Tabăra de Sculptură
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
corpul luminat pe bucăți, corp acoperit de un praf de culoare închisă. Fața Verei Mantero e ca o pojghiță de piele perfect întinsă. Piele de divă de cabaret seducătoare și fragilă. Mantero apare încălțată cu pantofi-copite, machiată hiperteatral, ca un exponat dintr-o vitrină de la care nu-ți poți lua ochii. Ea fascinează publicul prin magnetismul corpului său aproape nemișcat, care plonjează, încet, încet în nesiguranță și derută. Mantero alunecă în dezechilibru ca o divă neîmblânzită care își pierde pe parcurs
Vulnerabilitatea corpului de cursă lungă. La Ribot și Vera Mantero () [Corola-website/Science/296124_a_297453]
-
deși aceasta trebuia să aibă loc cu doua luni înainte, la 25 octombrie. Patrimoniul muzeului este alcătuit din documentele și obiecte donate de veterani ai Diviziei 11 Infanterie (fosta Divizie 11 Mecanizată din Oradea) și de familiile acestora, precum și din exponate aduse de la Muzeul Militar Național "Regele Ferdinand I" din București. Iosif Vulcan a fost un publicist și scriitor român, animator cultural, membru al Academiei Române, fondatorul revistei culturale "Familia". El este considerat a fi "nașul literar" al poetului național Mihai Eminescu
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Internațională Vocală Stanisław Moniuszko, Festivalul Mozart, Festivalul de Muzică Veche. Evenimentele din Varșovia din Timpul războiului au lăsat găuri în colecțiile istorice ale orașului. Deși un număr considerabil de comori au fost salvate în 1939, un număr foarte mare de exponate din palate și muzee din țară au fost aduse în Varșovia când se considera că ar fi mai în siguranță în capitală prin urmare, pierderile au fost foarte mari. Printre exemplele cele mai notabile ale exponatelor se numără: Muzeul de
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
număr foarte mare de exponate din palate și muzee din țară au fost aduse în Varșovia când se considera că ar fi mai în siguranță în capitală prin urmare, pierderile au fost foarte mari. Printre exemplele cele mai notabile ale exponatelor se numără: Muzeul de Postere ce se mândrește cu una dintre cele mai mari colecții de postere din lume, Muzeul de Vânătoare și Călărie și Muzeul de Cale Ferată. Dintre cele 60 de muzee din Varșovia, cel mai prestigios este
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
însumează 37 de deschideri pe o lungime de 2234 m, deschiderea centrală fiind mobilă și putându-se ridica pentru a lăsa sub pod o înălțime liberă de 24 m. Alte importante obiective turistice: Muzeul luptei pentru Independența poporului român cu exponate din cele mai vechi timpuri, Aleea Eroilor reprezentată de busturile unor luptători pentru independență, Foișorul din Parcul Alei unde cântă vara Fanfara Militară, Turnul ceasornicului înalt de 22 metri, construit în anul 1734, în vremea când Giurgiu era raia turcească
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
1905 Gimnaziul a fost vizitat de Nicolae Iorga, venit incognito, deoarece în calitate de secretar al Ligii pentru Unitatea Culturală a tuturor Românilor era "persona non grata" în Austro-Ungaria. Acesta a apreciat sălile de clasă, biblioteca și muzeul (nn. laborator cu diferite exponate): Încă din 1862, în corespondența cu Șaguna, Pipoș insista să se înființeze un gimnaziu „mare”, adică cu clasele I-VIII (clasele V-XII actuale), aspect prevăzut în statutele din 1869, însă în epocă nu existau mijloacele materiale necesare. Primind donațiile
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
a fost inaugurat la data 9 Mai 1980 și trebuie precizat faptul că a fost doar «punct muzeistic», deoarece la Școala Generală din Vașcău și în unele dintre școlile aparținătoare mai existau asemenea «puncte muzeistice», numite «muzee școlare». Adunarea materialelor, exponatelor, pentru înființarea acestor «puncte muzeistice» s-a făcut datorită muncii și dăruirii extraordinare a profesorului Nicolae Bocu, din orașul Beiuș, dar originar din comuna Cărpinet. Acesta a știut să-i motiveze pe copiii școlilor din Vașcău și satele din împrejurimi
Vașcău () [Corola-website/Science/297219_a_298548]