65,670 matches
-
carte s-a pronunțat afirmativ sau negativ". Este chiar cea mai bună apreciere a rostului unui cronicar. I s-a reproșat deobicei lui Călinescu faptul că-și desconsideră confrații. Faptul e doar în parte adevărat. El fiind mai direct în expresie decît toți, bănuiala cu pricina are mai mult un temei lingvistic. E de notat că G. Călinescu greșește rareori în observația concretă, de amănunt. E greu de retorcat bunăoară obiecțiilor sale la conceptele lovinesciene de sincronism, diferențiere ori mutație a
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
în schimb, lunga introducere epico-etnografică din capitolul Goga, nu există în cronica la volumul antologic din 1938. în general, în Istorie Călinescu își va reteza elanurile literare și va scoborî nivelul judecăților. Totuși fondul judecăților nu se schimbă, doar, uneori expresia. în cronicile din anii ^30, Hortensia Papadat-Bengescu e văzută ca "un emul al lui d^Annunzio", preocupată nu de psihologie, ci de "surda înfiorare a cărnii", ceea ce face din Bătrînul o "dramă fiziologică". Societatea din Fecioarele despletite se situează la
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
S. Damian Scrisă ca și precedentele cu o remarcabilă fluență a expresiei (de unde un anumit succes de public), "cartea a III-a" a Memoriei ca zestre, producția autobiografică a Ninei Cassian, cuprinde perioada 1985-2005. Textele sînt redactate în America, consemnînd ceea ce ar fi "o existență alternantă și șovăielnică, marcată de drame și
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
poate decide eticheta aplicată fără dubii unuia sau altuia dintre membrii comunității. În dozaje diferite, obsesia marginalului, a neînsemnatului traversează întrega colecție. Ea este prezentă și la fracturiștii ale căror povești de viață hiper-erotizate urcă la suprafața narativă tocmai ca expresii ale neadaptării la o realitate ce minimalizează individul și aneantizează elementele de diferență, de specific. În maniere atent personalizate, toți scriitorii îtinerei generații' sunt marcați de imediatul implacabil, pe care încearcă să-l trezească din încremenire, să-l readucă la
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
ale cutumelor și stereotipurilor adânc și încăpăținat înrădăcinate în mecanismele mentale și procedurale ale românilor, romanele surprind varii nivele ale societății contemporane de infinită trecere. Plasate înainte sau după 1989, evenimentele, în nesemnificativul lor profund personal, capătă dimensiuni generalizante, simptomatice. Expresii ale existenței obișnuite, viețile personajelor stau mărturie a unui tablou mai amplu, dezolant și descurajator la adresa aspirațiilor individului simplu, neexersat în tehnicile de supraviețuire ale competiției acerbe și nu arareori neloiale. Focalizând pe genialoid sau, dimpotrivă, mediocru, scrierile trasează o
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
exacerbată iese în stradă să își strige drepturile invadate de un senzaționalism aproape canibalic. Sfidător sau evazionist, sinele doritor să-și păstreze trăsăturile particulare se vede propulsat în mijlocul unui război de gherilă cu toată lumea. În romanele fracturist-citadine, orașul funcționează ca expresie extremă a dezumanizării, loc de întâlnire al tuturor viciilor și ororilor unui univers în derivă: dominație a nefirescului demonic, generalizare a șocantului vădit intenționat. Clișeul cinematografic, captarea filmică a unei realități cataclismice sunt procedee preferate ale unei atare abordări a
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
acordă tot între prieteni, eventual prin rotație, premiantul din acest an devenind membru al juriului anul viitor. Dezbaterile și controversele care se declanșează în jurul unor cărți sunt doar diversiuni menite să crească notorietatea volumului respectiv. "Naivii găsesc că disputele sunt expresia unei tensiuni intelectuale autentice și că dezbaterile semnalează anvergura ideilor invocate în schimb, inițiații și maturii deduc regulile jocului...", decretează Adrian Gavrilescu. (p. 137) Deși Noii precupeți are ca țintă principală intelectualii, există și o victimă colaterală: publicul. Cumpărătorii de
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
faptul că, în 1929, după apariția Laudei somnului, Blaga mărturisea cu satisfacție că Arghezi însuși l-ar fi felicitat și îmbrățișat recitîndu-i din poezia Somn versurile: Ťîn somn sîngele meu ca un val/ se trage din mine/ înapoi în părințiť". Expresia dubitativă avem impresia că e aci de prisos, întrucît Blaga mi-a relatat el însuși, de cîteva ori, scena petrecută la București, la o librărie: "Lui Arghezi i-a plăcut enorm această poezie a mea. I-a făcut plăcere să
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
apăra interesul națiunii apărându-i astăzi oricui ca fiind un act de normalitate, națiunea fiind percepută că un mediu natural în care individul își duce existența. Bineînțeles, nu este vorba aici de naționalismul extremist, ci de cel ce este, in expresia lui Hobbawm 1, "combinația de conștiință națională, cetățeneasca, socială care, în statele moderne, formează baza tuturor celorlalte sentimente politice". Se uită adesea faptul că o astfel de percepție a indivizilor a fost determinată de către una dintre ideologiile moderne ce și-
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
în cadrul sinelui și al acelora care păstrează legătură dintre generații, cu strămoșii lor comuni. Etnicitatea este parțial trăită ca fiind "os din osul lor, carne din carnea lor și sânge din sângele lor". Însuși corpul uman este privit ca o expresie a etnicității și etnicitatea este de obicei simțită ca fiind înrădăcinată în sânge, os sau carne". Și Walker Connor 36 susține că legătura națională este fundamental psihologică și nonrațională. În opinia sa, "o națiune este un grup de oameni ce
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fabula, fabula ale cărei personaje (metafizicianul, ironistul, liberalul etc.) sunt pretexte pentru a defini ostensiv un liberal al unei culturi post-metafizice4. Iar din acest joc aproape literar apare un alt chip al liberalismului printr-o deplasarea semantica a acestuia de la expresie autentică a naturii umane spre liberalism că preocupare de a diminua cruzimea (Judith N. Shklar). Se poate spune că, dacă în prima parte a vieții sale, Rorty era preocupat de felul în care interacționau diverse tradiții filosofice (filosofia analitică, hermeneutica
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de aceste aspecte istorice, "identitatea Basarabiei și a moldovenilor s-a configurat în această prindere între două modele de civilizație: în secvență istorică interbelică noi, moldovenii, am avut parte de proiectul european prin aceea că am avut alegeri, libertate de expresie, vot universal, sistem de partide, drepturi fundamentale, reformarea relațiilor de proprietate, acces la educație. Sistemul totalitar sovietic a procedat la o modelare încrucișata a identității basarabenilor: a anihilat memoria experienței interbelice printr-o acțiune de durată împotriva romanismului și a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
raționalistului Ivan (" Dacă nu există Dumnezeu, atunci totul este permis") își găsește aplicabilitatea în remarcă preferată de Stalin: "Ăștia erau o problemă, și moartea rezolva problema. Dispar ei, dispare și problema" (pp. 44-45), cuvinte care metaforic se regaseau într-o expresie pe care Stalin o cita deseori încă din timpul studiilor teologice de la Gori și Tbilisi: "beznă pădurii ce totul ascunde" (p. 11). Astfel, meritul lucrării biografice semnate de Paul Johnson, lăsând la o parte breviarul faptelor fără precedent în istorie
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
să se osifice pe masura ce s-a aflat în proximitatea puterii, imediat după lovitura de stat bolșevica față de care Stalin a jucat un rol nesemniticativ (p. 33), chiar dacă a participat la asediul Palatului de Iarnă (p. 34). Pentru Rusia lui Stalin, expresia puterii era birocrația, iar manifestarea acesteia autocrația. Un lucru pe care Johnson îl lasă de înțeles este că Stalin n-ar fi reușit să treacă de etapa romantismului revoluționar dacă n-ar fi avut o predispoziție către birocrație: Activitatea preferată
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
pe la televiziuni și prin presă. Dacă în urmă cu zece-doisprezece ani era ușor să detectezi prostul gust și să-l izolezi, astăzi el face parte din meniul obligatoriu al oricui deschide un televizor sau cumpară un ziar. Firește, libertatea de expresie e un lucru mare. Faptul că în România au apărut sute de posturi de televiziune e cât se poate de îmbucurător. Numai că în spatele acestui drept legitim se ascund, în nouăzeci și nouă la sută din cazuri, intenții nu tocmai
Terorismul de apartament by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10530_a_11855]
-
studii de fizionomie și caracter". Vizitatorii expoziției (amenajată la etajul muzeului și ocupând săli vaste, cu o rezonanță solemnă), au prilejul să constate ce bun cunoscător și observator al psihologiilor este, într-adevăr, Ion Cucu. El înregistrează nu gesturi sau expresii întâmplătoare, nesemnificative, nu caută pitorescul în sine, ci surprinde momente în care scriitorii sunt ei înșiși. Lipsește, din colecția sa de fotografii, senzaționalul ieftin (la modă în presa de azi), lipsește umorul batjocoritor (și el la modă). Dar nu lipsește
Ion Cucu ne invită la o călătorie în timp by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10529_a_11854]
-
întemeiat pe o morală profană. Nu doar salvarea individuală, ci și ameliorarea condițiilor de viață la nivel comunitar trebuie să fie noul mesaj transmis de religiile lumii. Fundamentalismul, atât de mult problematizat astăzi, este privit ca un fenomen tipic modern - expresie a tensiunii create între secularizare și religie. În situația creată odată cu atacarea Americii, trebuie, mai presus de toate, să fie prestată dezbaterea" (p. 348) - afirmă filosoful român. În ce privește Europa, este cert faptul că procesul globalizării a slăbit importanța statului național
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
cel convenabil discursului naționalist-xenofob (vezi construcția Austro-Ungureanu). Și anume, sensul de "ușor". Ce-o fi rău în asta, doar savanții de la "Ziua" ne pot spune. Dicționarele menționează, într-adevăr, între sensurile cuvântului englezesc "light" și ideea de "ușurință", ca în expresia "light as a feather" - "ușor ca o pană". Dar există înțelesuri ale cuvântului aplicabile la fel de legitim substantivului "limbă": "delicat", "suplu", "grațios", "moale" - ba chiar și "amuzant", "recreativ" ori "vesel". De ce, din polisemia acestui minunat vocabul din limba lui Shakespeare, băgătorul-de-seamă
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
Dacă tot s-a iscat, din motive strict filologice, o incredibilă zarvă, am să-mi permit să continui discuția, dând un contra-exemplu. Nu știu cu ce-ar fi mai insultătoare la adresa basarabenilor sintagma lui Mihai-Răzvan Ungureanu decât este la adresa englezilor expresia "special English", prin care postul de radio "Vocea Americii" definește o anumită particularitate a pronunțării cuvintelor în cadrul emisiunilor sale. A devenit, în felul acesta, engleza mai puțin onorabilă și mai puțin eficientă? Dacă da, i-aș fi recunoscător autorului articolului
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
este sistat în favoarea celei de a doua, ficțiunea rezervă posibilități multiple: "...ficțiunea asumată este mai puternică decât realitatea, minciuna trăită cu intensitate este mai puternică decât adevărul...", Adevărul minciunilor romanești cum observă Mario Vargas Llosa, într-un eseu celebru, este expresia iluziilor, frustrărilor proiectate în spațiul privilegiat al ficțiunii, ordinea ei artificială conferă siguranță, refugiu, "acolo se dezlănțuie, libere acele pofte și spaime pe care viața le suscită, fără a reuși însă să le astâmpere sau să le îndepărteze", ea este
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
păstrat obiceiul vremurilor trecute, vremuri în care culturnicii neamului promovau, cu îndârjire, în pagini cu renume, cănd poetul țăran, cănd țăranul poet. Pentru a nu da liber interpretărilor jegoase, vă avertizam că nu despre el, țăranul român, este vorba în expresia de mai sus. În fața lui, noi, cei care punem pe hârtie rândurile, stăm în poziția de drepți și-i prezentăm onorul. O dată cu această precizare, ne exprimăm iarăși regretul pentru faptul că aceeași culturnici nu au militat pentru permanentizarea Cântării României
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Bezdechi în Introducerea să la Parmenide, ediția 1943, p. 9) Într-o reformulare a noastră, celebra frază a gânditorului eleat ar suna astfel: Ființă este și nu poate să nu fie!. Nu vom aduce argumente pro sau contra ei, a expresiei, și nici a lui Parmenide, nici din logică, conform căreia negarea negației ar fi însuși adevărul, nici din alt domeniu, însă nimeni nu ne oprește să atribuim expresiei atât profunzimea, cât și universalitatea kantiana picurata de autor, de Kant, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să nu fie!. Nu vom aduce argumente pro sau contra ei, a expresiei, și nici a lui Parmenide, nici din logică, conform căreia negarea negației ar fi însuși adevărul, nici din alt domeniu, însă nimeni nu ne oprește să atribuim expresiei atât profunzimea, cât și universalitatea kantiana picurata de autor, de Kant, în Imperativul absolut. Al doilea mare gânditor care a cutezat să redeschidă, după aproape 2000 de ani, problema ,,Ființei", cu tendințe chiar de conceptualizare (în ontologic) a fot Martin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
dar și pentru a nu fi ridicoli sau taxați drept babe ce își dau cu părerea despre orice pe marginea sântului, ne abținem. Ca să mai destindem puțin atmosferă, într-un anume fel, parcă prea didactica, trebuie să recunoaștem, sincer, frumusețea expresiei ,,... Să storc marea din bobul de nisip”, expresie care însă ne-a amintit de un comentariu pe blog, comentariu apărut la publicarea pamfletului Cinzeaca ,,Omul de cultură” și nouă ordine universală: „Domnilor, stau aci, aproape de căsuța asta în care a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
taxați drept babe ce își dau cu părerea despre orice pe marginea sântului, ne abținem. Ca să mai destindem puțin atmosferă, într-un anume fel, parcă prea didactica, trebuie să recunoaștem, sincer, frumusețea expresiei ,,... Să storc marea din bobul de nisip”, expresie care însă ne-a amintit de un comentariu pe blog, comentariu apărut la publicarea pamfletului Cinzeaca ,,Omul de cultură” și nouă ordine universală: „Domnilor, stau aci, aproape de căsuța asta în care a fost concepută ani de zile revista „X”. Mi-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]