1,485 matches
-
cota expropriată a fost de 392,9750, la care adăugându-se opțiunea calculată de 93,1250 ha, potrivit legii pășunilor comunale, a rezultat o suprafață expropriabilă de 486,10 ha. Din această suprafață s-au scăzut cele 406,10 ha expropriate în 1919 pentru împroprietărirea sătenilor, rămânând 80 ha pentru izlaz. Și din aceste 80 ha s-au scăzut cele 72 date ca izlaz în 1909, rămânând de expropriat pentru izlaz 8 ha. Comisia a mai constatat că din cele 406
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
10 ha. Din această suprafață s-au scăzut cele 406,10 ha expropriate în 1919 pentru împroprietărirea sătenilor, rămânând 80 ha pentru izlaz. Și din aceste 80 ha s-au scăzut cele 72 date ca izlaz în 1909, rămânând de expropriat pentru izlaz 8 ha. Comisia a mai constatat că din cele 406,10 ha expropriate în 1919, pământul care nu s-a putut ara 45,60 ha și care, conform art.27 din legea pășunilor comunale a fost destinată exclusiv
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru împroprietărirea sătenilor, rămânând 80 ha pentru izlaz. Și din aceste 80 ha s-au scăzut cele 72 date ca izlaz în 1909, rămânând de expropriat pentru izlaz 8 ha. Comisia a mai constatat că din cele 406,10 ha expropriate în 1919, pământul care nu s-a putut ara 45,60 ha și care, conform art.27 din legea pășunilor comunale a fost destinată exclusiv pentru pășunea comunală. Pășunea comunală era format din următoarele suprafețe: 1. 72 ha izlaz comunal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
putut ara 45,60 ha și care, conform art.27 din legea pășunilor comunale a fost destinată exclusiv pentru pășunea comunală. Pășunea comunală era format din următoarele suprafețe: 1. 72 ha izlaz comunal din 1909; 2. 45,60 ha pășune expropriată în 1919; 3. 15 ha imaș din moșia Dobreana; 4. 8 ha supuse exproprierii în 1921. Total: 130,60 ha. Mai era necesară o suprafață de 159,40 ha izlaz pentru satisfacerea nevoilor comunei, dar nu mai putea fi expropriat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
expropriată în 1919; 3. 15 ha imaș din moșia Dobreana; 4. 8 ha supuse exproprierii în 1921. Total: 130,60 ha. Mai era necesară o suprafață de 159,40 ha izlaz pentru satisfacerea nevoilor comunei, dar nu mai putea fi expropriat terenul (izlazul) Virginiei Lambrino care avea 165 vite, deoarece legea nu prevedea nici exproprierea izlazului (55 ha) nici a vreunui teren agricol care să fie transformat în pășune comunală. Comuna va rămâne cu jumătate din necesarul de izlaz, adică 135
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu prevedea nici exproprierea izlazului (55 ha) nici a vreunui teren agricol care să fie transformat în pășune comunală. Comuna va rămâne cu jumătate din necesarul de izlaz, adică 135 ha, urmând ca pe lângă cele 8 ha, să se mai exproprieze 5 ha. Delegatul comunei, Vasile Roman Pușcuță, nu a fost de acord nici cu suprafața repartizată comunei și nici cu calitatea pământului expropriat pentru izlaz. Ceilalți 2 membri ai comisiei, judecătorul și proprietara, fiind majoritatea, au decis. Pentru aceste motive
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jumătate din necesarul de izlaz, adică 135 ha, urmând ca pe lângă cele 8 ha, să se mai exproprieze 5 ha. Delegatul comunei, Vasile Roman Pușcuță, nu a fost de acord nici cu suprafața repartizată comunei și nici cu calitatea pământului expropriat pentru izlaz. Ceilalți 2 membri ai comisiei, judecătorul și proprietara, fiind majoritatea, au decis. Pentru aceste motive, în temeiul legii, comisia decide: „Declară expropriat pentru completarea pășunii comunale a satelor Valea Boțului și Lunca, pendinte de comuna Filipeni, județul Bacău
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pușcuță, nu a fost de acord nici cu suprafața repartizată comunei și nici cu calitatea pământului expropriat pentru izlaz. Ceilalți 2 membri ai comisiei, judecătorul și proprietara, fiind majoritatea, au decis. Pentru aceste motive, în temeiul legii, comisia decide: „Declară expropriat pentru completarea pășunii comunale a satelor Valea Boțului și Lunca, pendinte de comuna Filipeni, județul Bacău, întinderea de teren de 13 ha, din proprietatea Filipeni - Știubiana, a doamnei Virginia Lambrino, după cum urmează: 1. 2 ha imaș, impropriu arăturii, la locul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ha imaș, impropriu arăturii, fosta vie a căpitanului Boteanu, începând din hotarul luncașilor de din jos, mergând în sus pe lângă acel hotar; 175 3. 5 ha teren arabil în continuarea imașului (fosta vie a căpitanului Boteanu) până la întâlnirea cu pământul expropriat în 1919, la locul Runcu Vechi, pe lângă hotarul locuitorilor clăcași din Lunca. Comisia mai declară expropriat un drum în lățime de 14 m, de la imașul de mai jos până la pârâul numit Roșu, unde sătenii vor avea dreptul la adăpături, fără
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Botoșani, iar soția era firesc să râvnească orașul, cum se întâmplă de obicei. Însă după primul război mondial tatăl Mariei fusese dat în judecată de stat cu scopul vădit să i se ia moșia, deoarece, potrivit Legii reformei agrare, erau expropriate moșiile nelocuite timp de 10 ani înainte de 191636. De fapt, moșia fusese nelocuită, înainte de război, mult mai mulți ani, astfel încât Papadopol se găsea în imposibilitatea de a intra în posesia zestrei. Cu această ocazie s-au făcut procese-verbale care arată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
acest protest se va depune în mâna domnului prefect de Botoșani 44. Este de mirare că acei 78 de țărani protestează din proprie inițiativă (și în ce termeni !), deși nu era vorba de pământul lor. Dar Irimescu ținea morțiș să exproprieze casa și locul, este astfel limpede că-i convenea sau chiar pusese la cale protestul public, așa încât să-și poată justifica mai ușor atitudinea și orgoliul. Ne lămurește în această chestiune o adresă din 13 decembrie 1924, trimisă de Ministerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fost încredințată nouă, chiar imediat după campania dusă prin presă împotriva d-nei și d-lui Papadopol. Noi nu am făcut uz de ea, întrucât reprezentanții parlamentari (d. Irimescu în legătură cu alți d. deputați) și-a luat asupră-și sarcina de a expropria, în interes public, o parte din terenul caselor "Eminescu" din Ipotești declarând-o monument istoric (s.n.). Față de aceste demersuri, destul de serioase și de pline de garanții, declarația d-nei Papadopol, făcută în parte (s.n.) sub presiunea opiniei publice, a fost ținută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Mi s-a răspuns: "O fi scumpă neamului, dar e mai scumpă pentru mine căci e propretatea mea". Nereușind în felul acesta, am luat altă cale. Am stăruit să se facă proiect de lege din inițiativă parlamentară, pentru a se expropria casa cu locul. Proprietarul ne-a dat în judecată, iar procesul a ajuns, până la Curtea de Casație, care i-a dat câștig de cauză, declarând legea anticonstitu țională, căci nu se prevedea expropriere pentru asemenea cazuri. Au trecut câțiva ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
257,40 ha), cu toate atenansele ei, pe termen de 5 ani, începând de la 23 aprilie 1922, cu prețul de 30.000 lei pe an. Arendașul se numea Gheorghe Ungureanu 52. Și această moșie (fostă Ipotești-Eminovici și Ipotești-Isăcescu) a fost expropriată în 1945, rămânând proprietarilor suprafața de 50 ha, conform legii, iar în 1949, a fost expropriată în totalitate. Acesta este istoricul moșiei Ipotești, de la începuturi și până în 1949. Povestea explicită a moșiei relevă în mare măsură istoricul casei de la Ipotești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
1922, cu prețul de 30.000 lei pe an. Arendașul se numea Gheorghe Ungureanu 52. Și această moșie (fostă Ipotești-Eminovici și Ipotești-Isăcescu) a fost expropriată în 1945, rămânând proprietarilor suprafața de 50 ha, conform legii, iar în 1949, a fost expropriată în totalitate. Acesta este istoricul moșiei Ipotești, de la începuturi și până în 1949. Povestea explicită a moșiei relevă în mare măsură istoricul casei de la Ipotești, căci cele două pornesc dintru început într-o simbiotică odisee. * * * În dezvăluirea întortocheatului istoric al moșiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dată Virginiei R. Săvinescu, profesoară din Botoșani. De menționat faptul că în anul 1945 această moșie a fost în parte expropriată, rămânând proprietarei suprafața de 50 ha, conform legii reformei agrare, iar cu ocazia lichidării resturilor proprietăților moșierești, s-au expropriat, la 2 martie 1949, și cele 50 ha ale Lucreției Săvinescu. Toate aceste informații provin din Arhivele Naționale, filiala Botoșani, fond Tribunalului județului Botoșani, Registru acte autentice, nr. 1219/1897, nr. 1422/1922 și nr. 1834/1928. 46 Augustin Z
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
care viza înlăturarea sistemului de valori concurent și aproprierea a cât mai multor resurse materiale și poziții puternice din punctul de vedere al ierarhiei sociale simbolice. în afara acestor observații pertinente, eu cred că marea lovitură dată de regim în a expropria cunoașterea și în a încuraja valori dubioase a constat în favorizarea unei absențe a reflecției, de orice tip, privind demersul istoric. Proclamând doctrina națiunii socialiste, puterea a stimulat gândirea șablonată, „slabă” (nu în sensul lui Vattimo, ci tocmai dimpotrivă; „slabă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
isprava invadării Basarabiei și Bucovinei. Iugoslavia era tatonată să păstreze distanță față de evenimente. Între timp, teroarea dezlănțuită în Basarabia și Bucovina demarase devastator. În jur de 300 000-400 000 de basarabeni au luat calea refugiului peste Prut. Proprietățile au fost expropriate și s-a trecut la un riguros program de deznaționalizare: interzicerea alfabetului latin, închiderea școlilor laice și confesionale românești, trecerea Bisericii la Patriarhia Moscovei, "anulând un element fundamental al organizării comunitare și al conștiinței naționale"233. Purificarea etnică (dirijată de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
probleme privește distrugerea patrimoniului național. Există opinia că masivul Cârnic ar trebui inclus în patrimoniul UNESCO. Eu susțin o astfel de inițiativă. O altă problemă o privește proprietatea. Există un articol în Constituție, care garantează proprietatea. Oamenii nu pot fi expropriați pentru interesele unei firme private...și asta este prevăzut expres în Constituție. Valentin Vîlcu: Domnule Cernea. Ne ducem în prea multe zone. O să facem mai multe dezbateri. Dar acum vorbim fix de mediu și vă întrebam dacă în afară de soluțiile acestea
Este mineritul modern posibil în România, la Roșia Montană? - Citește aici transcriptul dezbaterii DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/25045_a_26370]
-
în termeni protocolari, bine susținut de cabinetul Năstase, care a renunțat la calitatea de parte în procesele pe temei imobiliar, parcă anume moștenite de precedenta guvernare, care i-a contestat Regelui drepturile de a recăpăta imobile de care fusese abuziv expropriat de regimul comunist. Marele gest politic e al Regelui Mihai, care nu s-a împiedicat în vexațiunile și în măsurile cu caracter umilitor luate împotriva sa de autoritățile române pînă în 1996, cînd președinte al țării era Ion Iliescu. O
Marele gest politic al regelui by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16137_a_17462]
-
le-am trăit venind aici. Îmi imaginez că un alt sentiment era acela de recuperare a ceva ce stătea să se piardă. „Recuperare” e un cuvînt foarte potrivit: bunicul meu a părăsit România în 1957, cînd statul român l-a expropriat. Mulți dintre prietenii mei români îmi spun că ar trebui să încerc să recuperez casa care i-a fost luată atunci - o casă foarte mare, cu care de fapt n-aș ști ce să fac, pentru că e un obiect concret
Jean Mattern: „Nu mă interesează realitatea, ci adevărul“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5045_a_6370]
-
asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană și din alte tratate internaționale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condițiile prevăzute prin lege organică, precum și prin moștenire legală. (3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire. (4) Sunt interzise naționalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenței sociale, etnice, religioase, politice sau
CC: Abrogarea textului privind averea dobândită licit, neconstituţională () [Corola-journal/Journalistic/48298_a_49623]
-
este extrem de scump", a spus ministrul Transporturilor, Ioan Rus, la DC NEWS LIVE. Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a adăugat că "o autostradă are 70 de metri lățime. Pe toate traseele pe care ne-am gândit să se facă autostrăzi vom expropria acești 70 de metri, după care sunt două variante: n-ai bani de 70 de metri și nici nu ne trebuie, ai făcut traseul, ai expropiat, te-ai pregătit și te oprești și faci patru benzi și, dacă ai un
Ioan Rus, ministrul TranSporturilor. Strategie națională de autostrăzi by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/28127_a_29452]
-
pasaj rutier suprateran cu 2 benzi pe sens plus zona mediana unde va fi amplasată linia de tramvai. Valoarea contractului este de 74,7 milioane de lei fără TVA iar, în urma modificării traselui inițial al lucrării, rezultă o suprafață de expropriat mai mică, acest fapt reducând costurile de la 35,6 milioane lei, la 30,9 milioane de lei. Sorin Oprescu a amintit că această arteră este parte a inelului median al municipiului Bucuresti și se desfășoară între bulevardul Camil Ressu și
Vezi toate șantierele din București și termenele de finalizare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73621_a_74946]
-
creată de celebrul Mestrovici. I-a fost dat Elisei Brătianu să-i supraviețuiască trei decenii ilustrului ei soț, murind în 1957, la venerabila vîrstă de 87 de ani. Ultimul deceniu l-a trăit sub comunism, fiind, după ce i s-a expropriat întreaga avere, evacuată din casa ei, de ea și de soțul ei clădita, prin octombrie 1948 (Informațiile despre acest ultim deceniu din viața ei longeviva le-am căpătat de la nepoata ei, dna Elisaveta (Safta) Varlam și strănepotul ei, dl Ion
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]