3,439 matches
-
care se desfășoară la nivel local și național. Aceste competiții fac o frumoasă propagandă sportului și creează o emulație deosebită în rândul participanților, sportivi sau spectatori. De aceea este necesar să existe preocupări specifice în acest sens. În cadrul activității sportive extrașcolare sau a „sportului pentru toți”, există o multitudine competiții sportive pe diferite ramuri de sport, la care se participă cu cei mai buni reprezentanți și cele mai bune echipe. În cadrul acestor activități, există și competiții specifice jocului de volei, cu
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
folosirea în cadrul lecțiilor de antrenament a jocului, sub toate formele lui; - folosirea în lecțiile de antrenament a modelelor asemănătoare cu modelul final al echipei reprezentative; - folosirea pe scară largă, în toate tipurile de activități sportive (lecții de activități sportive, activități extrașcolare etc.), a competiției ca mijloc de bază pentru învățarea jocului. 9.2. Modele folosite în activitatea specifică, la o echipă de volei Este necesar ca la începutul fiecărui ciclu școlar, să avem stabilit precis și clar un model ca o
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
să se țină seama de particularitățile de vârstă și sex a elevilor. 9.6. Aspecte privind programarea instruirii unei echipe de volei Activitatea de pregătire a echipelor reprezentative de volei se desfășoară de regulă, în afara activităților obligatorii, fiind o activitate extrașcolară, benevolă, facultativă, la care sportivii (elevi, studenți, adulți din diferite sectoare de activitate, pensionari etc.), participă de plăcere, în timpul lor liber. Există situații în școli și licee (dacă prin curriculă se optează), în care această activitate devine obligatorie și se
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
acțiune se axează pe: prevenirea consumului de droguri și asistența consumatorilor de droguri Prevenirea consumului de droguri la nivelul școlii își propune: * creșterea nivelului de informare, educare și conștientizare a populației școlare în vederea neînceperii consumului de droguri, în cadrul programelor școlare, extrașcolare și de petrecere a timpului liber; * creșterea nivelului de informare, sensibilizare și conștientizare a populației școlare în vederea evitării transformării consumului experimental și ocazional în consum regulat, în cadrul programelor școlare, extrașcolare și de petrecere a timpului liber. Programele de prevenirea în
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
populației școlare în vederea neînceperii consumului de droguri, în cadrul programelor școlare, extrașcolare și de petrecere a timpului liber; * creșterea nivelului de informare, sensibilizare și conștientizare a populației școlare în vederea evitării transformării consumului experimental și ocazional în consum regulat, în cadrul programelor școlare, extrașcolare și de petrecere a timpului liber. Programele de prevenirea în familie își propun: * creșterea nivelului de sensibilizare și responsabilizare a familiilor în vederea oferirii de modele pozitive copiilor, în cadrul programelor de informare, educare și conștientizare cu privire la efectele consumului de droguri; * dezvoltarea
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
familială), influența factorilor de risc și de protecție (accesibilitatea și disponibilitatea drogului, consumul în cadrul familiei și atitudinea părinților față de consumul copiilor, autoritatea părinților și implicarea acestora în educația copiilor, influența anturajului, relația cu școala/colegii, implicarea în activitățile școlare și extrașcolare de petrecere a timpului liber, cunoștințele despre droguri, percepția consecințelor urmare a consumului și opinii cu privire la consumul de droguri). În urma răspunsului afirmativ la întrebarea "Consumi droguri?", a putut fi realizat și un profil al consumatorului de droguri, liceean, în baza
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
se desfășoară programe de informare, de sensibilizare, conștientizare privind consumul de substanțe și efectele acestora. Activitățile de prevenire se desfășoară atât prin implicarea directă a școlii-profesori, diriginți, consilier/psiholog școlar, cât și prin implicarea elevilor: revista școlii, clubul elevilor, activități extrașcolare ale elevilor, dar și prin colaborarea cu autoritățile locale, ONG-uri, instituții ale statului în special poliția, preotul și participarea la programele naționale ale ANA. După cum putem observa ponderea cea mai mare a activităților o au informarea în cadrul orelor de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
că sunt necesare programe de informare a părinților privind particularitățile de vârstă, nevoile, problemele specifice copiilor lor. În acest sens programele de tip "Școala părinților" sau "Ești pregătit pentru copilul tău?" par a fi o soluție. "Antrenarea tinerilor în activități extrașcolare în special sportive. Colaborarea mai strânsă cu familia și educarea părinților, controlul din partea părinților. Degeaba le spunem noi la școală că nu e bine dacă acasă fumează și beau cu mama și cu tata (profesor, desen, 36 de ani)". O
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
părinților. Degeaba le spunem noi la școală că nu e bine dacă acasă fumează și beau cu mama și cu tata (profesor, desen, 36 de ani)". O mai bună gestionare a timpului liber de către elevi prin implicarea acestora în activități extrașcolare în special sportive este una dintre măsurile pe care profesorii o găsesc benefică în reducerea factorilor de risc . Figura 47: Optimizarea intervenției din perspectiva profesorilor În legătură cu eficiența campaniilor de prevenire, profesorii sunt de părere că informarea trebuie să înceapă mai
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
se situează campaniile de informare în școli 23,9% dintre elevi și 29,26% dintre studenți. La nivel de intervenție, profesorii consideră că: implicarea părinților, sancționarea celor care comercializează droguri minorilor, precum și implicarea activă a tinerilor în campanii și activități extrașcolare, conștientizarea privind efectele consumului de substanțe prin prezentarea de cazuri concrete ar putea constitui modalități de optimizare a programelor de intervenție. Sursa de procurare a drogurilor În proporție de 64,8% studenții și 76,6% dintre elevi spun că sursa
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dislaliei. Vorbirea devine clară cu o mai mare rezistență orală, tulburările anexe fiind mult diminuate. Mama continuă lucrul logopedic după caietul de lecții, zilnic, la diferite intervale, câte 5-10 minute de exercițiu folosit ca divertisment între diferitele activități școlare și extrașcolare. Etapa a III-a de lucru s-a efectuat în vacanța de iarnă. La următoarele controale s-a înregistrat o vorbire corectă, fără urme de rhinodislalie, pe un fond psihic complet recuperat. Copilul este elev în clasa a IV-a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
al evoluției unor fenomene sociale. În contextul școlar, integrarea reprezintă procesul de educare a copiilor cu sau fără cerințe speciale în același spațiu și în aceleași condiții, având drept scop final participarea deplină a tuturor copiilor la activitățile școlare și extrașcolare; prima condiție pentru integrare este acceptarea conștientă de către membrii grupului a fiecărei persoane, aceasta fiind favorizată de o organizare școlară care pune în act o metodologie de intervenție didactică, bazată pe un curriculum flexibil. O versiune mai sintetică a nivelurilor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
activități, care sunt selectate în funcție de: potențialul elevilor integrați și tipul deficienței, resursele și disponibilitatea școlii, interesele elevilor, solicitările părinților etc.; integrare ocazională participarea în comun a elevilor cu dizabilități alături de colegii lor din școala obișnuită la diferite activități școlare și extrașcolare (excursii, serbări, întreceri sportive, spectacole etc.). În funcție de numărul copiilor integrați într-o clasă, putem întâlni: integrare individuală atunci când se realizează integrarea unui singur copil într-o clasă obișnuită; integrare în grupuri mici atunci când se realizează integrarea unui grup de 2-3
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
tip incluziv, părinții au dreptul să-și exprime propria viziune asupra modului de funcționare a școlii și să participe concret la influențarea actului managerial din școală. De asemenea, familiile copiilor cu cerințe speciale au obligația să se implice în activitățile extrașcolare ale copiilor și să dea dovadă de răbdare și înțelegere față de schimbările mai lente sau mai rapide din viața copiilor lor. Pentru o mai eficientă susținere a școlii incluzive din partea familiilor, membrii acestora trebuie să satisfacă un minimum de cerințe
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
mare parte a activităților sale în afara orelor, când, prin activități și metode didactice specifice, consolidează conținuturile învățării prezentate la orele de curs și îi ajută pe elevi să-și îndeplinească obligațiile și sarcinile individuale cerute la clasă. De obicei, activitatea extrașcolară a elevului cu cerințe educative speciale, desfășurată împreună cu profesorul de sprijin este inclusă în programul unor centre de zi sau de ocrotire și asistență, unde, pe lângă activitățile educative, copiii sunt antrenați în programe de recuperare sau compensare a deficiențelor lor
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
rezultatele elevilor și oferind modalități inovatoare și flexibile de obținere a acestora; o anumită preocupare pentru monitorizarea impactului acestor inovații asupra elevilor atât la nivel individual, cât și de grup; utilizarea datelor referitoare la frecvență, eliminare/exmatriculare, participare la activități extrașcolare și la rezultatele obținute pentru a evalua procesul de incluziune și pentru a stabili prioritățile viitoare; priorități clar formulate de comun acord și bine înțelese de întregul personal, incluse într-un plan de dezvoltare realist; încrederea în eficiența parteneriatelor cu
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
pe termen lung. Acest proces deosebit de complex și cu urmări importante pentru integrarea școlară a copilului cu cerințe speciale se face în echipă de specialiști, periodic, la comisiile de expertiză complexă a copilului, precum și continuu, în cadrul activităților zilnice, școlare și extrașcolare, destinate recuperării și educării copilului deficient; stabilirea obiectivelor programului, pe termen scurt, mediu și lung, diferențiat pe domeniile implicate în procesul recuperării și educării (psihologic, pedagogic și social) și într-o formulă operaționalizată care să faciliteze o evaluare corectă; elaborarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
conținuturilor învățării, sunt necesare intervenția unui interpret și alocarea unui timp suplimentar de lucru. Toate aceste probleme pot fi rezolvate prin intervenția unui profesor de sprijin specializat în activitățile didactice cu elevii nevăzători, care este responsabil și de activitățile educative extrașcolare ale acestora. în ultimul timp, au apărut o serie de echipamente și tehnologii informatice care pot veni în ajutorul elevilor cu tulburări de vedere și al educatorilor, facilitând procesul de înțelegere și învățare a unor cunoștințe și abilități, oferindu-le
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
anticipați care dintre acești pași poate prezenta dificultăți, având în vedere limitările funcționale specifice ale fiecărui elev și stabiliți împreună facilități în acest sens; luați toate măsurile pentru ca și elevii din scaune rulante să poată lua parte integral la activitățile extrașcolare desfășurate; dacă o anumită activitate necesită muncă de teren sau deplasare pe teren, mulți dintre elevii în scaune rulante pot avea nevoie de aranjamente speciale pentru călătorie, incluzând însoțitori și automobile cu rampe adaptate sau cu ascensor electric, facilități privind
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
din clasă, disponibilitatea fiecărui profesor de a lucra diferențiat și individualizat acolo unde condițiile și limitele de timp permit acest lucru etc.; politica educațională adoptată la nivelul școlii privind organizarea și structurarea curriculumului la decizia școlii și a activităților educative extrașcolare din perspectiva cerințelor educaționale speciale ale copiilor cu handicap. Pornind de la rezultatele acestei analize, se pot stabili obiectivele și activitățile concrete prin care unitățile de conținut de la fiecare disciplină pot fi modificate, adaptate sau accesibilizate în funcție de nivelul cerințelor și de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
stabilirea parteneriatelor între clase; schimburi de experiență între cadrele didactice; includerea învățătorului clasei integratoare în echipa de caz; acțiuni comune de petrecere a timpului liber ale colectivelor claselor partenere. 5. Integrarea fizică: includerea copilului ce va fi integrat în activitățile extrașcolare ale clasei integratoare; participarea la orele de educație fizică, desen, muzică etc. a copilului integrat, individual sau în grup. 6. Integrarea funcțională sau pedagogică: evaluarea curriculară a copilului integrat; elaborarea programei școlare adaptate pentru cazul respectiv; constituirea unui grup de
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
obiectivelor generale ale educației școlare, necesități care solicită o școlarizare adaptată particularităților individuale și/sau caracteristice unei deficiențe/tulburări de învățare, precum și o intervenție specifică, prin reabilitare/recuperare corespunzătoare" (Vrășmaș, 2001, p. 27). în consecință, activitățile educative școlare și/sau extrașcolare reclamă noi modalități de proiectare și desfășurare a lor în relație directă cu posibilitățile reale ale elevilor, astfel încât să poată veni în întâmpinarea cerințelor pe care elevii respectivi le resimt în raport cu actul educațional (acest proces presupune, pe lângă continuitate, sistematizare, coerență
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
atitudinilor elevilor față de ambianța școlară. 2. Forme ale inadaptării școlare si factorii care le explică Inadaptarea comportamentală a unor elevi vizează în principal tulburările de relaționare a elevilor în cauză cu părinții, profesorii, colegii și încălcarea regulilor colectivității școlare sau extrașcolare. Paleta acestor tulburări este largă, ea cuprinzând atât modificări comportamentale mai puțin grave sub raaport juridic (penal) dar supărătoare. de tipul: minciună, inconsecvență comportamentală, violențe verbale, copiatul la ore, fumatul ostentativ, bruscarea de către băieți a fetelor, refuzul de a saluta
Caleidoscop by Daniela -Tereza Huțanu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93243]
-
de output în procesul de educație din școlile americane. Ipoteza avansată de Coleman și confirmată de studiile empirice în peste 3000 de școli era că resursele școlilor și calitatea profesorilor contau mai puțin în determinarea rezultatelor școlare decât factorii sociali extrașcolari, precum familia și comunitatea. Coleman a arătat astfel că efortul guvernului american de a investi resurse pentru a echilibra condițiile de educație din școli nu se regăsea în rezultatele școlare ale celor care erau beneficiarii politicii de egalizare a condițiilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
părinții, pentru a realiza:informarea părinților cu privire la schimbările intervenite în cadrul reformei curriculare;informarea părinților cu privire la situația școlară și disciplinară; - consultarea părinților pentru stabilirea disciplinei opționale; - luarea unor decizii prin Comitetul de părinți pentru sprijinirea școlii în organizarea și desfășurarea activităților extrașcolare; - lecții deschise pentru părinți, ateliere de lucru practice, vizite, excursii, serbări aniversare; - reuniuni comune cu elevii și părinții. Noi, cadrele didactice, trebuie să fim sensibili la nevoile, interesele și talentele speciale ale copiilor, să fim corecți și abili în gestionarea
Caleidoscop by Liliana Iordăchioaia () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93507]