2,274 matches
-
periferice și gradul de obstrucție bronșică, stenoza completă sau incompletă, existența unor modificări de statică ale arborelui traheobronșic, respectiv prezența unor fenomene supurative în lumenul bronșiilor stenozate (fig. 6.75, 6.76). Ca și bronhoscopia rigidă, poate să vizualizeze compresiuni extrinseci date de afectarea unor ganglioni limfatici sateliți procesului tumoral, întâlnite mai ales în tumorile carcinoide atipice. Cu ajutorul bronhoscopului flexibil se poate aprecia mărimea lumenului traheal ceea ce este deosebit de util în planificarea managementului anestezic al căilor aeriene în timpul rezecțiilor traheo-bronșice. Atunci când
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Adrian Ciuche () [Corola-publishinghouse/Science/92108_a_92603]
-
este normal. Dar cine poate provoca staza urinară? Orice Îngustare sau compresiune a conductelor (ureter, uretră) care transportă urina spre vezică și respectiv mediul extern: - maladia joncțiunii pielo-ureterale ce provoacă hidronefroza congenitală; - stenoze ureterale (frecvent TBC);tumori ureterale; - compresiuni ureterale extrinseci - de obicei tumorale; - obstrucții ale colului vezical (tumori benigne sau maligne de prostată, tumori vezicale În regiunea colului);stenoze congenitale de uretră; - stricturi uretrale. Pentru aceia dintre dumneavoastră care s-au ambiționat să ajungă cu lectura pînă aici, sunt nevoit
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
pot fi luate În discuție În raport de câteva criterii: DIAGNOSTICUL DIFERENȚIAL AL COLICII NEFRETICE (mentionez că, in opinia unor autori de prestigiu din Statele Unite, durerea colicativă poate fi provocată atât de un obstacol intraluminal cât și de o compresine extrinsecă a ureterului) A. DUREREA COLICATIVĂ - obstacol intraluminal În afară de concrețiunile litiazice obstrucția intraluminală poate fi provocată și de: - Cheaguri ce pot obstrua tractul urinar superior. Aceste cheaguri apar În contextul unei hematurii abundente ce poate Însoți glomerulonefrite, hemofilie, dar mai ales
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
la pacienții diabetici, imunocompromiși, sau la care imunodepresia este drog-indusă; - Necroza papilară renală, prin resturile tisulare rezultate, este o altă posibilă cauză de colică renală. Această suferință este mai frecvent Întâlnită la pacienți cu diabet zaharat. B. DUREREA COLICATIVĂ - compresiune extrinsecă Obstrucția infundibulară, reprezintă Îngustarea tijei caliceale ce provoacă dilatarea calicelui corespunzător, realizând hidrocalicoza. Provocată de infecție, traumatism, vas aberant ce Încrucișează tija caliceală, distensia este vizibilă echografic; - Maladia joncțiunii pielo-ureterale, una din cele mai obișnuite cauze de durere lombară, poate
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
pielo-ureterale și determină, În același timp, hidronefroză vizibilă urografic. Poziția joncțiunii și eventual o ureteropielografie retrogradă pot diferenția afecțiunea congenitală de cea dobândită ce au condiții terapeutice diferite; - Fibroza retroperitoneală, o afecțiune de cele mai multe ori idiopatică, poate să producă compresiune extrinsecă ureterală bilaterală, cu hidronefroză și grade variate de insuficiență renală. Durerilor lombare se asociază anorexia, scăderea În greutate, grețurile-vărsăturile, cefaleea, febra. UTZ (1966) a descris o durere ce apare la aproximativ 90% din pacienți: insidioasă, surdă, ce apare În etajul
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
de aspirină decât de narcotice, Însă doar ureteroliza o Îndepărtează complet; - Sindromul venei ovariene, este o situație clinico-patogenică ce a stârnit controverse. Inițial s-a considerat că dilatația venelor ovariene, În cursul sarcinii (și mai ales la multipare), poate "comprima" extrinsec ureterul, mai ales pe partea stângă, unde vena ovariană Încrucișează ureterul pentru a se vărsa În vena renală stângă. În trecut, se intervenea chirurgical pentru rezolvarea acestei suferințe, practicându-se mobilizarea ureterului și ligatura venei ovariene respective. În 1979, DURE-SMITH
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
locul obstacolului cât și gradul de permeabilitate a căii urinare. O logică simplă ne va Împiedica să folosim această procedură ori de câte ori există vreun obstacol subjacent, deoarece eventualele fragmente rezultate În urma litotriției se vor aduna deasupra obstacolului (fie el intrinsec sau extrinsec), blocând calea ureterală, cu toate consecințele previzibile. De menționat că, este mult mai ușor de extras un calcul monobloc prin pielo- sau ureterolitotomie, decât tentativele de Îndepărtare chirurgicală a fragmentelor rezultate. Nu În ultimul rând, trebuie să ne gândim la
LITIAZA RENALĂ GHIDUL PACIENTULUI ŞI AL MEDICULUI by CĂTĂLIN PRICOP () [Corola-publishinghouse/Science/91500_a_93180]
-
adevăr teamă decât de ceea ce nu înțelegi!". Astfel ne cutremurăm citind scrierile fantastice ale indiferent cărui autor de talent, care, insist în această idee, n-ar fi putut concepe nimic fără să fi avut puterea viziunii și trăirea acesteia nu extrinsecă, ci la fel mie, ci la fel ție, prietene, intrinsecă. Nu pot fi de acord cu ceea ce spune Alphonse de Lamartine: "Nimic nu este adevărat, nimic nu este fals. Totul este vis și minciună". Dar nici nu pot minimaliza rolul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
baza căruia, în speță, a fost sesizată Curtea Constituțională, aceasta "hotărăște asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești privind neconstituționalitatea legilor și a ordonanțelor." Din acest din urmă text nu rezultă competen��a Curții Constituționale de a hotărî asupra unor elemente extrinseci conținutului actului normativ supus controlului de constituționalitate, adică asupra identificării, în mod constituțional, de către Guvern și - ulterior - de către Parlament a "cazurilor excepționale" în care este permisă adoptarea și, respectiv, aprobarea ori respingerea ordonanțelor de urgență de către cele două autorități publice
DECIZIE nr. 15 din 25 ianuarie 2000 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 23/1999 pentru abrogarea Legii nr. 31/1996 privind regimul monopolului de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128842_a_130171]
-
azbestoza, aluminoza etc., simple sau asociate cu tuberculoză. Cauze: pulberi de bioxid de siliciu liber cristalin, fibre de azbest, pulberi de aluminiu etc. în atmosferă locurilor de muncă. 3. Îmbolnăviri respiratorii cauzate de pulberile organice (bisinoza, bronșita cronică, bronhioloalveolita alergica extrinseca). Cauze: pulberi vegetale textile (bumbac, în, cînepă etc.) în atmosferă locurilor de muncă. 4. Îmbolnăviri respiratorii cronice cauzate de substanțe toxice iritante (iritația căilor aeriene, emfizemul pulmonar și fibroza pulmonară consecutivă bronșitei cronice). Cauze: substanțe cronice iritante (bioxid de sulf
NORMA nr. 44.852 din 14 octombrie 1980 privind cercetarea şi evidenta accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133539_a_134868]
-
vapori - inflamația căilor respiratorii superioare cauzată de substanțe chimice, gaze, fumuri și vapori - alte boli respiratorii acute sau subacute cauzate de substanțe chimice, gaze, fumuri și vapori (RADS) ● Conjunctivite ● Dermatita iritativa de contact 227. Făină ● Alte rinite alergice ● Alveolita alergica extrinseca ● Astm bronșic alergic 228. Fenantren ● Intoxicație acută, subacuta sau cronică �� Boli respiratorii cauzate de inhalarea de substanțe chimice, gaze, fumuri și vapori - inflamația căilor respiratorii superioare cauzată de substanțe chimice, gaze, fumuri și vapori - alte boli respiratorii acute sau subacute
ORDIN nr. 803 din 12 noiembrie 2001 privind aprobarea unor indicatori de expunere şi/sau de efect biologic relevanti pentru stabilirea răspunsului specific al organismului la factori de risc de imbolnavire profesională. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139141_a_140470]
-
dintre dispozițiile legii ca fiind contrare anumitor prevederi ale Constituției, anumitor reglementări din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și practicii Curții Europene a Drepturilor Omului. În consecință, controlul de constituționalitate realizat prin prezența decizie privește constituționalitatea extrinseca, precum și - deopotrivă - constituționalitatea intrinseca, având însă prioritate aspectele legate de procedură de legiferare (aparținând constituționalității extrinseci), întrucât acestea vizează ansamblul legii, precum și pentru că eventuală constatare a nerespectării unor norme de procedură constituțională prevalează în mod neîndoielnic asupra examinării fondului reglementării
DECIZIE nr. 104 din 11 aprilie 2001 referitoare la constituţionalitatea Legii privind protecţia informaţiilor clasificate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134490_a_135819]
-
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și practicii Curții Europene a Drepturilor Omului. În consecință, controlul de constituționalitate realizat prin prezența decizie privește constituționalitatea extrinseca, precum și - deopotrivă - constituționalitatea intrinseca, având însă prioritate aspectele legate de procedură de legiferare (aparținând constituționalității extrinseci), întrucât acestea vizează ansamblul legii, precum și pentru că eventuală constatare a nerespectării unor norme de procedură constituțională prevalează în mod neîndoielnic asupra examinării fondului reglementării, astfel încât, pe cale de consecință, aceasta din urmă examinare ar deveni inutilă. Autorii sesizării susțin că legea
DECIZIE nr. 104 din 11 aprilie 2001 referitoare la constituţionalitatea Legii privind protecţia informaţiilor clasificate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134490_a_135819]
-
la acest text de lege, după adoptarea să în aceeași redactare de ambele Camere ale Parlamentului, ulterior s-a operat o completare cu încălcarea unor norme constituționale referitoare la procedura de legiferare. În consecință, Curtea urmează să examineze numai constituționalitatea extrinseca a textului de lege supus controlului, fără a se pronunța cu privire la conținutul acestui text, prin raportare la dispozițiile constituționale. Curtea Constituțională, în jurisprudența să, având de examinat respectarea procedurii constituționale parcurse în procesul de legiferare, a reținut că "principiul constituțional
DECIZIE nr. 192 din 26 mai 2002 cu privire la constituţionalitatea art. 5 alin. (4) din Legea privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143605_a_144934]
-
în soluționarea excepției. Instituirea prin lege a unui termen procedural în interiorul căruia să se poată face contestație la executare răspunde, pe de o parte, imperativului celerității în soluționarea litigiilor, iar pe de altă parte, termenul, în esență, constituie o condiție extrinseca pentru validitatea anumitor acte de procedură". Guvernul arată că, prin conținutul lor, dispozițiile criticate "nu aduc nici o atingere accesului liber la justiție. Normele conținute de art. 401 din Codul de procedură civilă oferă o soluție unitară în privința termenului de introducere
DECIZIE nr. 260 din 24 septembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145409_a_146738]
-
individuale cu realizarea obiectivelor și sarcinilor ce derivă din atribuțiile stabilite. În funcție de stimulentele ce intervin în activitatea curentă, desprindem două tipuri de motivație: motivația intrinsecă în care putem remarca: satisfacția personală, plăcerea de a face lucrurile așa cum trebuie etc.; motivația extrinsecă ce derivă din influența factorilor de natură externă, cum ar fi: salariul, primele încasate, bonusuri ș.a.. Însă ceea ce trebuie urmărit în cadrul acestei funcții este realizarea performanței, adică a măsurii în care indivizii (lucrătorii) participă la realizarea obiectivelor firmei (organizației). e
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
canalul digital. Zona III se întinde proximal până la inserția lombricalilor, zona IV este localizată la nivelul canalului carpian, iar zona V la antebraț. Vindecarea tendinoasă, sursă a numeroase controverse, se consideră în prezent a avea de asemeni un mecanism dual, extrinsec și intrinsec, având o importanță deosebită în stabilirea atitudinii terapeutice și a prognosticului funcțional. Celularitatea redusă a tendoanelor a condus într-o primă etapă la postularea unui mecanism extrinsec, de vindecare bazat pe proliferarea fibroblastică a țesuturilor din vecinătatea tendonului
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
se consideră în prezent a avea de asemeni un mecanism dual, extrinsec și intrinsec, având o importanță deosebită în stabilirea atitudinii terapeutice și a prognosticului funcțional. Celularitatea redusă a tendoanelor a condus într-o primă etapă la postularea unui mecanism extrinsec, de vindecare bazat pe proliferarea fibroblastică a țesuturilor din vecinătatea tendonului, ceea ce conduce la formarea de aderențe. După vindecare, mobilizarea progresivă a tendonului duce la remodelare, cu relaxarea sau dispariția aderențelor. Studii ulterioare inițiate de Lundborg, arată că tendoanele posedă
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
interrelațiilor psihice și sociale. Perspectiva psiholingvistică ne confirmă modele fundamentale în dezvoltarea ontogenetică, iar în cazul bâlbâielilor se produce dezorganizarea relației intelect limbă, corespunzător vârstei sub toate aspectele: lexical, gramatical, stilistic. Bâlbâiala tahilalia și bradilalia, aftongia fac parte din sindroamele extrinseci limbajului și vorbirii. Sunt afectate: latura instrumentală a limbajului; vorbirea rostită. Literatura mai arată că cei cu vechi deficiențe psihice, ca urmare a leziunilor ce au avut loc în sistemul nervos central au vorbirea cu manifestări de balbism după cum sunt
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de apropiere - aceste: trei nurori, aceste nurori). Planul semantic al termenului (pronume) trei, întrebuințat adjectival nu reprezintă interpretarea lingvistică a unor trăsături intrinseci obiectului, ca în cazul adjectivului calificativ: frunză verde (verde face parte din frunză), ci interpretarea unei trăsături extrinseci, numărul „obiectelor” este o caracteristică situațională: trei frunze (frunză se ia în trei exemplare; este pluralitatea concretă a singularului frunză); de altfel, termenul (pronume adjectival) trei determină situarea substantivului frunză la plural; adjectivul calificativ, în schimb, nu influențează nici într-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nivel sintactic este constituită din cel puțin două unități lexicale autonome, între care se instituie o anumită relație sintactică. Din perspectivă logico-semantică, relațiile sintactice sunt interpretarea lingvistică a unor raporturi logice, prin care se reflectă în planul gândirii conexiuni extralingvistice, extrinseci (între „obiecte”) și intrinseci (interioare „obiectelor”, de tipul: parte-întreg, conținut-formă, substanță-calități, statice sau dinamice etc.). Dezvoltarea relațiilor sintactice implică o interdependență specifică între reflectarea lingvistică a unor raporturi din realitatea extralingvistică și desfășurarea raportului dintre planul sintagmatic și planul paradigmatic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
casei, de exemplu, își are rațiunea de a fi numai într-o sintagmă precum acoperișul casei, ca manifestare a sensului sintactic de atribut, rezultând din relația sa de dependență față de regentul acoperișul. Recțiunea intervine mai ales în dezvoltarea relațiilor sintactice extrinseci, prin care se interpretează lingvistic conexiuni exterioare, între „obiecte”: cărțile studentului, rupse flori. Cele două principii sintactice au în comun doar caracterul restrictiv: regentul impune termenului dependent din sintagmă anumite poziții categoriale, care rămân de ordin formal, prin acord, sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Marcarea identit\]ii specifice" 1. Flexiunea este modalitatea cea mai frecventă de exprimare a relației de dependență și de marcare a identității complementului direct simplu (sau multiplu, constituit din termeni simpli). Întrucât complementul rezultă din desfășurarea unei relații de dependență extrinseci, flexiunea se subordonează numai principiului recțiunii; regentul impune termenului subordonat, prin care se realizează concret-lexical funcția de complement direct, cazul acuzativ, marcat prin : a. dezinență; când complementul direct se realizează prin substantive comune (cu excepția unor categorii delimitate semantic; vezi mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la păsările sfinte, Ce-n streșini cuib de-argilă și-au făcut.” (T. Arghezi, 29) „Bătrânul se închină... pe rege-l prind fiori, Un stol de gânduri aspre trecu peste-a lui frunte.” (M. Eminescu, I., 93) - a unei caracteristici extrinseci (efect, destinație etc.): „Caut, nu știu ce caut. Caut aurore ce-au fost, țâșnitoare, aprinse fântâni - azi cu ape legate și-nvinse.” (L. Blaga, 135) „Parcă d-ta nu știi ? Ai sau n-ai fată de măritat ?” (E. Barbu, 18) - a unei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obiectului” interpretat lingvistic prin regent o anumită identitate, în desfășurarea raportului general-particular, care face posibilă recunoașterea lui de către amândoi protagoniștii actului lingvistic (vorbitorul și interlocutorul). * Sub aspect semantic, atributul de identificare particularizează regentul prin: a. interpretarea lingvistică a unor conexiuni extrinseci: „Cu săgeata-i otrăvită / A sosit ca să mă certe Fiul cerului albastru / Ș-al iluziei deșerte.” (M. Eminescu, I, 236), „Tinere care mergi prin iarba schitului meu, mai este mult pân-apune soarele?” (L. Blaga, 87) b. interpretarea lingvistică a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]