10,854 matches
-
din care două locuibile. Școala a fost construită din cărămidă, acoperită cu draniță 150 m2 și cu țiglă 300 m2, iar locuința pentru director era construită din lemn și acoperită cu draniță. Pentru aprovizionare cu apă s-a construit o fântână din piatră adâncă de 15 m, cu acoperiș din draniță. S-a mai construit și o toaletă cu 6 cabine din scândură de brad și acoperită cu draniță. În anul 1920, s-a dat în folosință școala de fete, cu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sau rău.” Înmormântarea se face, după tradiție, a treia zi. Drumul spre biserică și apoi spre cimitir este marcat prin pomana dată; pe lângă punți, se dau de pomană banii adunați de pe pieptul mortului; de asemenea, când se trece pe lângă o fântână se pune o cană de lut cu apă și un colăcel. După prohod mortul este coborât în groapă. Aici se dau de pomană la cei doi sau patru gropari câte o găleată, o găină, o camașă, o cană, un colac
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
săpături arheologice pe Dealul Peter, reușind să amenajeze un mic muzeu la școala Lespezi. Muzeul nu mai există, obiectele fiind luate în grija Muzeului Moldovei din Iași. Minunat era „giocul” care se făcea în curtea lui Vasile Drobotă sau lângă fântâna lui Gheorghe Oniceanu, în fiecare duminică după slujba de la biserică (numai în câșlegi), unde se aduna tot satul: tineri, bătrâni, copii. Vestiții țigani lăutari făceau toată petrecerea: Lucan la vioară, Stoica la cobză și Țuca, o femeie înaltă și amuzantă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bine deloc. Uneori, chiar și mersul e un efort prea mare pentru ea. Și-a manifestat dorința de a mă ajuta la munca de la câmp. Cu toate că n-am lăsat-o, a ținut morțiș să aducă cinci-șase găleți cu apă de la fântână. În ziua următoare, spatele îi era atât de înțepenit, încât abia mai putea respira. A zăcut toată ziua, ceea ce a determinat-o să renunțe la muncă. Mai iese câteodată pe câmp, dar numai ca să privească atent la ceea ce fac eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
seamănă cu o cură de purgație sufletească, un fel de încercare de a te lepăda de oameni după ce, timp de cîteva ore, te-ai frecat la propriu de pielea lor. În incinta clădirii, senzația de recluziune e sporită de picurul fîntînei din mijlocul peristilului, nimic din agitația metropolei nepătrunzînd printre coloanele lui. În această ambianța a avut loc colocviul dedicat împlinirii unui centenar de la nașterea lui Noica. Organizatorii întîlnirii au fost Institutul Cultural Român, Universitatea "La Sapienza" din Romă și Forul
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
distruse de inundații. Meteorologii nu dau vești bune. ANM a emis cod galben de ploi în Moldova. Președintele Consiliului Județean Galați a declarat, în ședința comandamentului pentru situații de urgență convocată la Guvern, că "La ora actuală, sursele de apă, fântânile, sunt compromise. Avem absolută nevoie de apă îmbuteliată pentru că există cert risc epidemiologic. Deocamdată evident că nu avem boli digestive cu transmitere prin apa poluată, dar aceasta va fi o problemă pe termen cel puțin mediu", scrie Mediafax. Nicolae Bacalbașa
Risc de epidemii la Galați. Sursele de apă potabilă, distruse by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/72054_a_73379]
-
te-ai întins pustă roșcată, Ochiul tău Se înalță ca un soare negru Printre culmile răsculaților sâni. Seara de foc se potolește. Cu inima crăpată de sete (Deja nu o singură dată, nu de două ori...) Caut și tot caut fântâna. Sub unduirea eternelor melodii Pe-aici peiră cămile și oameni Pe buze cu invocarea minunii, înainte de moarte. A fost. Este. Va fi. Sub nisipurile revărsatelor coapse Îngust În încordata tăcere Tremură un mușchi strunit De vântul dorințelor mele. Bate-va
Din poezia avangardei ruse David KNUT (1900 - 1955) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8738_a_10063]
-
meditabund pe-o păpădie! Un aer plin de raze late de lumină, ca o miere prelinsă, încleindu-ne sufletele într-un bâzâit bucuros, infinit. Poate o cană adâncă, plină cu apă proaspătă, în care să ne aplecăm, ca peste-o fântână, gura veselă de cuvinte strălucitoare. Și nu chiar o femeie, ci doar un ciorap prelung, uitat pe marginea unui scaun, ceva care să ne amintească blând de-o senzualitate calmă, vindecătoare, simplă. Obosiți plăcut de-o partidă magică de biliard
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
meditabund pe-o păpădie! Un aer plin de raze late de lumină, ca o miere prelinsă, încleindu-ne sufletele într-un bâzâit bucuros, infinit. Poate o cană adâncă, plină cu apă proaspătă, în care să ne aplecăm, ca peste-o fântână, gura veselă de cuvinte strălucitoare. Și nu chiar o femeie, ci doar un ciorap prelung, uitat pe marginea unui scaun, ceva care să ne amintească blând de-o senzualitate calmă, vindecătoare, simplă. Obosiți plăcut de-o partidă magică de biliard
Un viciu nepedepsit by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8725_a_10050]
-
antitetice sunt puse față în față, opțiunea autorului este cât se poate de clară: "Ce lipsește? Răgetul vitelor seara, când veneau de la pășune, felinarul din grajd la ora mulsului, cântecul cocoșilor înainte de a se crăpa de ziuă, scârțâitul cumpenelor de fântână când se adăpau vitele, zgomotele unui mecanism în stare de funcționare. Ori sentimentul că toate lucrurile sunt în cursul timpului, nu în afara lui?" Ce s-a câștigat astăzi când s-au pierdut toate acestea? Nimic. Totul a fost pervertit, vechiul
Între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8678_a_10003]
-
numește autorul, ale celor 18 luni de prizonierat. Oameni cu brațe amputate care cad într-o clipă, alții care se scufundă, ca niște insecte, în valurile învolburate ale Dunării. Oameni cu fețe plumburii, însetoșați, agățându-se ciucure de cumpăna unei fântâni, care nu mai aducea la lumină decât noroi, oameni sălbăticiți, oameni-spectre, cu figuri cadaverice ca cei din gara Nadejda. Sunt numai câteva din aspectele profund întristătoare, dramatice, ale războiului. Dar scriitorul nu rămâne la tonul acesta, el tratează materia când
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
Briony Tallis (Saoirse Ronan) supraveghează cu un ochi hipersensibil idila vertiginoasă dintre Robbie (James McAvoy), fiul servitorilor admis să studieze la Cambridge, și sora sa mai mare, Cecilia Tallis (Keira Knightley). Una dintre scenele elocvente pentru arta regizorală, scena de la fîntînă dintre cei doi îndrăgostiți este filmată de două ori: prin decupaj, gestual dintr-un plan îndepărtat, dar trasat de acutele acestei sensibilități marcate de o primă dragoste juvenilă și pedepsitoare ultimativ cu obiectul ei, și de aproape, mai obiectiv, unde
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
țin divan; curtea boierească, opcină strămoșească ce nu se mai află, albind pe troscotul verde al ogrăzii mari, mari și întinsă; livada din dosul curței, biserica cu ținterimul pestriț de iarbă lungă, de sulfină aurită și de cruci negre; cumpăna fîntînei de la poartă, aninată pe răchita crengoasă; toate trec dinaintea mea, vii și în mișcare... Dar serile satului meu, cînd luna se ridica asupra părului și cumpăna fîntînei se părea ca un cocostîrc cu pliscul întins... ce sări sănine! într-amurgul
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
ținterimul pestriț de iarbă lungă, de sulfină aurită și de cruci negre; cumpăna fîntînei de la poartă, aninată pe răchita crengoasă; toate trec dinaintea mea, vii și în mișcare... Dar serile satului meu, cînd luna se ridica asupra părului și cumpăna fîntînei se părea ca un cocostîrc cu pliscul întins... ce sări sănine! într-amurgul se apropia, cîrdurile aducînd miroasele cîmpurilor cu ele; fumul stuhului se împrăștia în văzduh cu mirosul teilor ce venea de la pădure" (Amintiri). Pregnanța detaliului material și capacitatea
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
scotocești în fotografia veche: Vedeți ușa albastră modestă deschizîndu-se odinioară prietenilor familiară ca intrarea micului bordel din copilărie: cu slujnice, lampadare și cearceafuri aburinde, atît de fierbinți, o oglindă oarbă te zgîrie; pe ea cămila oarbă învîrte cerul orb în jurul fîntînii ceai de izmă dulce. Mirezme de abator. încă mai înveți prin smîrcurile Cartaginei. Luna pe fruntea cailor e Baal, mîncătorul de copii, izgonitorul pițigoiului argintiu sub nesfîrșitele trombe de ploaie ale timpului. Visai să pleci de acolo. Contemplai marea, vapoarele
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
Piazza Vecchia, Palazzo della Regione, străzi și străduțe pe care abia se pot strecura, cu infinită abilitate, câte o limuzină, castele și case păzite de coama leului venețian (efigia celui mai nordic bastion al dogilor), parcuri și grădini, podețe și fântâni, toate parcă îmi șoptesc ceva despre Gaetano Donizetti, Pietro Locatelli sau Alfredo Piatti. Primii doi chiar sunt înmormântați aici, in inima Bergamo-ului antic, în Citta Alta, cum mai este apelată colina în idiom turistic. Cel de-al treilea și-a
Un contrapunct oportun by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9822_a_11147]
-
asupra căruia s-ar putea scrie fascinante studii de psihologie și chiar de istorie a limbii. Cuvântul turcesc desemnând tezaurul sultanului trece în limba română fără să schimbe nici o literă și dă hasna. Piațeta care la Istanbul putea să aibă fântâni și să fie mărginită de minarete și palate devine în românește maidan. Fraier, care în germană înseamnă cu seriozitate om liber, dar și logodnic, se încarcă la noi de un dispreț atoatecuprinzător. Iar bine cunoscutul șmecher care a făcut o
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
o frapantă originalitate, recognoscibilă (dintre toate artele) cu precădere în arhitectură: ancadramentele ferestrelor și volutele bisericilor; pinaclurile montate pe colțurile acoperișurilor; fațadele și curțile interioare placate cu azulejos (plăci de faianță, preponderent alb-albastre); dantelăria în piatră a catedralelor și marmura fântânilor; crenelurile citadelelor și oazele luxuriante ale parcurilor; infinit-împodobitele palate și jocurile de cuburi ale caselor simple, azvârlite labirintic pe coline; apoi "melancolicele esplanade" (vorba lui António Lobo Antunes), terasele umbrite de arbori de pe care se poate contempla peisajul urban (miradouros
Frânturi lusitane - Tărâm al ambianţelor faste by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/9848_a_11173]
-
sărbătoare populară, cu odă scrisă de Alecsandri, cu drapele și studenți entuziasmați, a fost a lui Mihai Viteazul: "Pe străzi și în piețe, animația nu s-a potolit pînă noaptea tîrziu...". Un oraș care-și trăia cu adevărat evenimentele. Superba fîntînă de la Filaret, pe arșița revoluției, e descrisă și ea, și reprodusă după acuarela lui H. Trenck. O fîntînă cu pridvor, avînd vedere spre vii. În rîndul micilor bijuterii, nu neapărat somptuoase, stă și o biserică mică, modestă, care e de
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
Pe străzi și în piețe, animația nu s-a potolit pînă noaptea tîrziu...". Un oraș care-și trăia cu adevărat evenimentele. Superba fîntînă de la Filaret, pe arșița revoluției, e descrisă și ea, și reprodusă după acuarela lui H. Trenck. O fîntînă cu pridvor, avînd vedere spre vii. În rîndul micilor bijuterii, nu neapărat somptuoase, stă și o biserică mică, modestă, care e de găsit și astăzi pe Academiei, pe "scurtătura" dinspre Cîmpineanu spre Universitate, acolo unde un domn fanariot, Caragea, și-
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
Irodesei în neștire/ Tăvile de aur s-au topit/ Rostogolind pe caldarîm inel subțire.// Pe talerul de ceară stă acum/ Neînsîngerat ca o icoană/ Capul meu ce a rămas tăiat/ De călău în noaptea diafană.// De atunci nu mai botez fîntîni/ Fata Irodesei dănțuiește/ Amintirea capului meu stă/ în fîntînă prinsă ca în cliște" (Tava e aur). Prin asemenea întraripări voios-melancolice ale fanteziei străbate neîndoios un reflex esenian.(va urma)
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
Rostogolind pe caldarîm inel subțire.// Pe talerul de ceară stă acum/ Neînsîngerat ca o icoană/ Capul meu ce a rămas tăiat/ De călău în noaptea diafană.// De atunci nu mai botez fîntîni/ Fata Irodesei dănțuiește/ Amintirea capului meu stă/ în fîntînă prinsă ca în cliște" (Tava e aur). Prin asemenea întraripări voios-melancolice ale fanteziei străbate neîndoios un reflex esenian.(va urma)
Poeți din Nord by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9917_a_11242]
-
deschidea largi porțile spre grădină și spre lună și a fost ucisă ca un om dar fără să i se mai pună piatră funerară. "Bine că am murit înainte de a muri casa" îmi murmură bunica cocoțată în curcubeu peste apa fântânilor. Nu ați văzut o casă neasemănătoare nici unei alte case?" întreba bunica de sus dornică să dea găsitorului drept recompensă cufărul culorilor din curcubeu dar curcubeul nu mai e la modă ca și noi care poate nu mai suntem la modă
Casa ucisă by Riri Sylvia MANOR () [Corola-journal/Journalistic/9940_a_11265]
-
au îmbătrânit? Păi de ce mai plantezi acești pomișori? Crezi că mai apuci să mănânci poame din ei? Dragul meu, nepoțel! În viață trebuie să faci câteva lucruri frumoase, care să rămână după tine: să faci o casă, să sapi o fântână și să sădești un pom. Copacul nu-l sădesc pentru mine. Tu vei mânca roade din el și poate copiii tăi. Dacă m-aș gândi la mine, m-aș mulțumi cu roadele pe care le culeg an de an din
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
-și drumul în complicele cadru estival: "Intrăm în vară. Soarele ajuns / Exact de-a lungul meu în continuare, / O lume luminoasă arde sus / Și umbra-nghesuită la picioare .// Eu cel de mijloc. Iarăși bat / Desculț, tuns băiețește, drumuri încercate. / Pe la fîntîni oprit din ceas în ceas / Mi-astîmpăr aspre, buzele-nsetate" (O vară). Evoluția lui Ioan Alexandru s-a produs în sensul exploatării unor simțăminte consacrate. Mai mult decît alți reprezentanți ai valului prim (selectat, instrumentalizat) al generației șaizeciste, cu excepția lui Ion
Un poet crepuscular by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8960_a_10285]