1,430 matches
-
1950-1965: O COARDĂ PREA ÎNTINSĂ / 313 Între teamă și dorință / 313 Acordurile și dezacordurile flirtului / 335 "Orice... dar asta nu" / 360 Postfață: "BARICADA ÎNCHIDE STRADA, DAR DESCHIDE CALEA" / 369 Mamei mele, Celor doi tați ai mei. Iar fructele-or întrece făgăduința florii". Malherbe Introducere " NICIODATĂ SĂ NU-ȚI ÎNCEPI CĂSNICIA CU UN VIOL" Niciodată să nu-ți începi căsnicia cu un viol, recomanda Balzac în 1830. Un viol, legalizat, normalizat, ca acela pe care îl îndură Jeanne le Perthuis des Vauds
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
va avea grijă de fericirea lor. E datoria lui să ridice vălul pe care-l aruncăm noi peste taina cea dulce a vieții". "Văl", "fericire", "taina cea dulce a vieții", cuvinte care stârnesc curiozitatea, dar în același timp încărcate de făgăduințe, nu sunt în măsură să îngrozească o tânără fată. Curând totuși, cuvintele tatălui devin mai alarmante, aproape amenințătoare. Dacă nu au încă nicio bănuială, o previne baronul, fetele "se răzvrătesc adeseori împotriva realității cam brutale ce se ascunde în umbra
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o părăsește cu cuvintele "pe curând, adorabilă verișoară". Râsetele au creat o complicitate între cei doi. Îi leagă acum o legătură deopotrivă spirituală și carnală: căldura, veselia acestor hohote de râs, care sunt, în felul lor, o primă mângâiere, o făgăduință de fericire. La venirea serii, Catherine se simte victorioasă: a reușit să descrețească fruntea vărului său și să-l facă pe "băiatul mare" de 18 ani să "se îndrăgostească un picuț de ea", o puștoaică "de doar 15 ani". Însă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
colleges de fete". Elanul ei impetuos contrastează cu sfiala ipocrită a fetelor ce flirtează, care chiar și când sărută, se dăruiesc din vârful buzelor doar, pe jumătate. Pentru studentul străin, sărutul lui April este o revelație. O eliberare de asemenea, făgăduința unei adevărate aventuri amoroase, prea ispititoare ca să-i poată rezista. Și, într-adevăr, relația senzuală dusă până la capăt pe care o împărtășește fără întârziere cu învățătoarea de culoare îl face să uite de "îndelungatul refren de frustrări" pe care îl
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
națiunilor și a naționalismului în Europa Petru Ursache, Etnoestetica Alain Renaut, Era individului Al. Zub, Discurs istoric și tranziție Michel Pastoureau, Stofa diavolului J. A. Barnes, Sociologia minciunii Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice, vol. I-II Dumitru Dorobăț, Din țara făgăduinței. Ștefan Lupașcu, Universul psihic Alexandru Zub, Orizont închis Barbara Jelavich & Charles Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. I-II Pierre Bourdieu, Simțul practic G. Levi, J.-C. Schmitt, Istoria tinerilor în Occident, vol. I-II Ernest Gellner, Cultură, identitate și politică Ernest
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să îi exprime imensitatea. Dar nu puțini dintre cei mai sus-citați nu erau deloc excepționali, așadar conducătorii trebuie să fi fost investiți cu o misiune extraordinară. Sînt priviți ca niște mîntuitori îndelung așteptați, veniți să-și conducă poporul către Țara Făgăduinței. În ciuda avertismentelor lansate de spirite luminate, masa se vede în ei, se recunoaște și se rezumă în ei. Îi venerează și-i celebrează ca pe niște supraoameni dotați cu atotputernicie și atotcunoaștere, care știu să-i slujească pe oameni dominîndu-i
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
II-a) 29. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. III 30. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. IV 31. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. V 32. Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice 33. Dumitru Dorobăț, Din țara făgăduinței. Receptarea literaturii americane în România 34. Ștefan Lupașcu, Universul psihic 35. Jean Baechler, Capitalismul, vol. 1 36. Alexandru Zub, Orizont închis 37. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 1 38. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 2 39. Pierre Bourdieu, Simțul practic
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
soarelui 6, am discutat despre ea de-atâtea ori. Nu sub umbrela moralei am scris acea lucrare, ci pentru a trage o săgeată spre visul Utopiei, pentru a impune o metodă și a afla în ea un semn valabil, o făgăduință a perfecțiunii. De altfel, știți prea bine, n-am venit în regatul domniei tale cu Crucea pentru a vă mântui sau a vă osândi, așa cum a făcut odinioară un alt calabrez, Francesco di Paola 7. Am venit fiindcă i-am
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
alungați, să plece unde-or vedea cu ochii 33. Fețele li se luminară într-un surâs: gurile deschise a încuviințare lăsau să li se vadă dinții rari și negricioși. Suflete inocente gata să-și pună la bătaie mizeria în schimbul acelei făgăduințe de libertate care poate nu era o minciună dacă un călugăr din părțile lor era gata să-și riște privilegiile spre a fi alături de ei. Tommaso avea grijă să intre în casele unde era poftit, să bea un pahar de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să nu ia asuprăși, iar de nu să se caterisească". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: Nu este iertat celor preoțiți (ori sfințiți) a se împletici pe sineși în lucruri lumești, ci să se îndeletnicească la Dumnezeiasca slujbă a făgăduinței lor, și să păzească mintea lor slobodă de fieștece turburare și zarvă lumeacă". Canonul 7 al Sinodului al IV-lea Ecumenic: "Cei ce odată în cler s-au rânduit, și monahi, am hotărât, ca nici la oaste, nici la dregătorie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
treacă râul Rodan care părea dificil pentru înotare. Însă ce elemente nu ascultă de slujitorii lui Dumnezeu? Sau, când nu s-au îmblânzit până și elementele cele mai potrivnice în fața rugăciunilor unui martir? Astfel, înarmat de credință și convins de făgăduințele lui Cristos, fără să ezite, a intrat în apele râului care veneau amenințător spre el. Dar, dispărând vârtejurile, o undă mult mai solidă l-a ținut ușor suspendat și astfel fericitul martir înotând, din câteva mișcări complete ale brațelor l-
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lecuit”.) „Chiar În plăceri se ivesc cauze de durere.” (Seneca) Explicația o dă Pliniu cel Bătrân: „Dacă abuzezi de ea, nu există plăcere care să nu ducă la dezgust”. Copilul până nu plânge nu capătă țâță. (Fără cerință nu este făgăduință: „Cere și ți se va da”; „Bate și ți se va deschide”.) Cine are fată Îmbătrânește repede. Nu poți lăsa zestrea fetei pe mâna norocului.) Omului sărac nici boii la jug nu-i trag, nici lemnele În foc nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fi În centrul atenției, de a pretinde și obține cât mai multe Îngrijiri sau favoruri.) „Obiceiul ne ascunde fața adevărată a lucrurilor.” (Montaigne) și sfântului, ca să-ți ajute, trebuie să-i aprinzi candelă. (Cererea de ajutor implică, de cele mai multe ori, făgăduințe sau Îndatoriri ulterioare. „Darurile - spune un alt proverb - fac femeile amabile, preoții indulgenți și legile flexibile.” „Cu chei de aur și argint se deschid porțile raiului.” „La Drăgășani, și sfinții sunt cu nasurile roșii.”) „Noi dăm ajutor altora pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
este un volum elaborat, cu o anumită tehnică a contemplației; A. I. Zăinescu urmărește devenirea ființei, sentimentul îmbătrânirii cuprinse în casa părintească sau legate de pământul plantat cu vița de-vie (motiv obsesiv de-a lungul tuturor volumelor), adevărată țară a făgăduinței: "Sunt din Arcadia, bun, mult temuta și buna/ Arcadie Felix încoronată cu vin". Casa părintească, pe care-a iubit-o îi va urmări existența până ce "îi intră copacii-n piept și se fac cercuri". În interpretarea trecerii timpului, aduce același
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Ion Rahoveanu, în volumul "Lacrimi pe spadă", evocă un trecut legendar desprins din mănăstiri, morminte, relicve. În "Agapia", "Puterea locului liber", "Celor fără morminte", "Elegia Iancului" versifică inegal oferindu-ne din când în când și poezie: "Pe spadă cad lacrimi, făgăduinți/ Atinse-n fața porților în zid,/ Deasupra cărora săpăm inscripții/ Se sapă greu în secole avid." Începând cu anii 1965-1970-1975, lirica de evocare istorică apare tot mai frecvent. Amploarea cuprinsului relevă nebănuite aptitudini componistice, într-o viziune densă, mozaicală, capabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
las țiia, nu îți las țiia/ decât calvarul nesfârșit,/ Hristos prin sine-adeverit/ ești tu, Maria!". Deși fixată într-un cadru ideal [Baadul, legiferat drept o "desăvârșită transcendență a Morții / Argos al crimei/ Thebă a incestului,/ Egipt al robiei/ Canaan al făgăduinței/ mizeră drojdie a visului", în sfârșit, drept spațiul perfect de textualizare a morții ("așteptând să vină moartea/ treaz lucrez pentru gloria ei" La Baaad)], mitologia aceasta lirică este puternic ancorată în mai multe culturi. S-au și descoperit, în poezia
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
amplă decât în schițe, fiind uneori comprimată prin rezumare sau prin elipsă (Astfel, trecu toamna și veni iarna, trecu și iarna și sosi primăvara. - I. Slavici, Moara cu noroc; Patru ani trecuseră de la scena aceasta, în vremea cărora Alexandruvodă, credincios făgăduinței ce dase doamnei Ruxandei, nu mai tăiese niciun boier. - C. Negruzzi, Ale xandru Lăpușneanul). Reperele spațiale se conformează, în general, tendinței de obiectivare, accentuând senzația de verosimilitate. Personajele sunt puternic conturate, fiecare dintre episoadele narative contribuind la reliefarea trăsăturilor morale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
230 p. • Terorismul, Jean Servier, 180 pag. Colecția SINTEZE • Capitalismul, Jean Baechler, 376 p. • Cultura media, Douglas Kellner, 406 p. • Cultură, identitate fi politică, Ernest Gellner, 280 p. • Cultură și societate, Jeffrey C. Alexander, Steven Seidman, 352 p. • Din țara făgăduinței, Dumitru Dorobăț, 310 p. • Epoca maselor, Serge Moscovici, 384 p. • Era individului, Alain Renaut, 370 p. • Etnoestetica, P. Ursache, 304 p. • Intelectualii în Europa sec. al XlX-lea, Christophe Charle, 316 p. • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber, 344 p.
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
mașinale ale viitorului. Spre deosebire de credincioșii majorității religiilor, cyberimortaliștii pleacă în căutarea nemuririi înainte de a muri, sfidând moartea însăși prin utilizarea tehnologiilor în vederea prelungirii vieții și refuzând suferința umană ca semn al ispășirii. Pentru aceștia, salvarea survine grație tehnologiei și Tărâmului Făgăduinței implementat prin intermediul acesteia. Pentru un biofizician precum Stock (2002Ă sau Silver (1997Ă, ingineria genetică vine în sprijinul luptei împotriva îmbătrânirii organismului uman și al schimbării biologice radicale prin fuzionarea cu cibernetica, iar pentru adepții transumaniști ai clonării, managementul reproducerii umane
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Paștele. A venit Paștele și a trecut, apoi a trecut și vacanța de vară, iar în prima zi de școală, băieții vin să-i sărute mâna Domnului. „El îi dezmiardă pe rând, dar când ajunge în fața elevului Cohos, Creangă, consecvent făgăduinții sale, scoate două ouă roșii, dându-i unul lui și altul unui alt copil evreu și adresându-se clasei zise: Voi ați avut și acasă de sărbători!”(7, p. 193 ). Ce oare și-ar fi dorit mai mult în viață
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
după cină, care constituie forma În care s-a dezvoltat canonul euharistic. Birkhat hamazon are trei secțiuni: - birkhat hazan (binecuvântarea pentru hrană), În care se accentuează grija pe care o poartă Dumnezeu față de Întreaga făptură; - birkhat haareț (binecuvântarea pentru pământul făgăduinței), prin care se mulțumește lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Lui, devenind astfel o binecuvântare pentru Întreaga istorie a mântuirii; - boneh Jerushalaim, prin care se invocă Împlinirea lucrării creatoare și mântuitoare a lui Dumnezeu, concentrată pe trei teme: rezidirea Ierusalimului, prosperitate
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
A sosit ora, București, 1969; Asediul, București, 1970; Escadrila a patra, București, 1970; Regina de abanos, București, 1970; S.O.S. ... Puhoaiele!, București, 1970; Vulturul, I-IV, București, 1971-1974; Călătorie neobișnuită, București, 1975; Mai jos de Steaua Polară, București, 1975; Țara făgăduinței, București, 1975; Călărețul roșu, București, 1976; Nopți albastre, București, 1976; ed. București, 2003; Asaltul (în colaborare cu Marin Dragu), București, 1977; Călugăreni, București, 1977; Cronică eroică (1877-1878), București, 1977; Misiune de sacrificiu, București, 1977; Noi, „Mircea” și Atlanticul, București, 1978
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Mircea Iorgulescu, Regina de abanos, RL, 1970, 27; Emil Poenaru, „Vulturul”, AST, 1972, 5; Valeriu Cristea, „Vulturul”, RL, 1972, 25; Mihai Ungheanu, „Vulturul”, LCF, 1974, 38; Emil Manu, „Vulturul”, O, 1974, 41; Martin, Pro Patria, 164-172; Ion Alex. Angheluș, „Țara făgăduinței”, CRC, 1976, 1; Cristea, Domeniul, 341-343; Emil Manu, „Misiune de sacrificiu”, CRC, 1977, 36; Dumitru Micu, „Cronică eroică (1877-1878)”, CNT, 1977, 43; Marian Odangiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, O, 1977, 43; Ion Drăgănoiu, „Cronică eroică (1877-1878)”, RMB, 1977, 10 289; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
în care și-a petrecut restul vieții sale de matematician: Încă îmi amintesc acea impresie izbitoare (în întregime subiectivă, bineînțeles), ca și cum aș fi părăsit stepele aride și posomorâte pentru a mă regăsi dintr-odată într-un fel de "tărâm al făgăduinței" de bogății luxuriante, care se multiplicau la infinit oriunde doreai să pui mâna să culegi sau să cauți. Cei mai mulți matematicieni adoptă o atitudine pragmatică și se văd ca pe niște exploratori ai acestei "lumi matematice" despre a cărei existență nu
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
sînt amintite de istoricul roman Tacitus în Istorii la V,13 care scrie despre iudei: ,,această națiu- ne, dușmană a oricărui cult religios și care se dedă superstițiilor” nu a găsit de cuviință să îndepărteze pericolul războiului cu romanii ,,prin făgăduințe sau jertfe expiatorii”. Dar nu este numai atît. În Viețile cezarilor. Doisprezece cezari, Sueto- niu care a cunoscut aproape direct evenimentele spune despre revolta iudeilor că a avut un alt motiv, cel care se găsește în manuscrisele descoperite la Qurman
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]