2,882 matches
-
o scenă de teatru sau film. Citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și dincolo de ele urmărim o poveste, de fiecare dată aceeași. Chatman mai observă însă că în etapa postclasică a naratologiei, teoreticieni precum Barbara Herrnstein Smith contestă ideea că fabula / story ar fi mereu aceeași, blocată în mereu aceeași structură narativă autonomă, pentru că fiecare respunere, chiar și în același mediu, generează o altă versiune, un alt construct mental. Din acest motiv, Chatman consideră că una din responsabilitățile majore ale naratologiei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
materie. Se valorifică ideea că orice materialitate este potrivită pentru poveștile lumii, că narațiunea poate fi comunicată deopotrivă în limbajul scris sau vorbit, în imagini fixe sau mobile sau prin amestecul ordonat al tuturor acestor substanțe, prezente în mit, legendă, fabulă, povestire, nuvelă, tragedie, dramă, comedie, pantomimă, pictură, vitraliu, film, benzi desenate, știri sau conversație. Susținută de faptul că citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și avem sentimentul, că dincolo de ele, urmărim o poveste, lucrarea pleacă de la premisa că într-un
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
că orice materialitate e potrivită pentru a-i încredința poveștile sale. Ca și cum povestea ar putea fi comunicată deopotrivă în limbajul vorbit sau scris, în imagini fixe sau mobile sau prin amestecul ordonat al tuturor acestor substanțe prezente în mit, legendă, fabulă, povestire, nuvelă, tragedie, dramă, comedie, pantomimă, pictură, vitraliu, film, benzi desenate, știri sau conversație. În asemenea forme, povestea apare în toate timpurile pentru că nu este și nici nu a fost undeva vreun popor lipsit de narațiune și pentru că fiecare comunitate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
în relație cu ceea ce spun sau nu spun narațiunile, cu modul în care sunt prezentate, cu motivul pentru care sunt comunicate și cu modul în care este trăită experiența narativă. Aceste exigențe narative sunt conectate cu semantica, atentă la studiul fabulei, sintaxa, preocupată de analiza discursului și pragmatica, centrată pe studiul utilizării narațiunii. La nivel semantic, diferite media favorizează diferit, diferite tipare cognitive. Filmul preferă narațiunile dramatice, televiziunea pe cele episodice care construiesc intrigi complexe, jocurile pe calculator preferă narațiuni multinivelare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
o scenă de teatru sau film. Citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și dincolo de ele urmărim o poveste, de fiecare dată aceeași. Chatman mai observă însă că în etapa postclasică a naratologiei, teoreticieni precum Barbara Herrnstein Smith contestă ideea că fabula / story ar fi mereu aceeași, blocată în mereu aceeași structură narativă autonomă, pentru că fiecare respunere, chiar și în același mediu, generează o altă versiune, un alt construct mental. Din acest motiv, Chatman consideră că una din responsabilitățile majore ale naratologiei
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
In drama "Apus de soare” Ștefan cel Mare era așa de bătrân, încât picioarele nu-l mai țineau, dar el mergea înainte cu inima. - Ceahlăul este situat sus pe munte. - Moș Dănilă sta pe vine să prindă vulturii de pene. - Fabula descrie povestea unui cățel amărât și prost care se deda la peregrinări gratuite în spatele boului. - Zoe și Tipătescu se iubeau pe la spate. - împăratul avea o grădină și în fund un măr. Și lista ar putea continua până hăt departe, dar
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
gros, că și obrazul cu mare greutate de abia li se mai vede, însă vedeți dumneavoastră asta este altă căciulă care aparține fabulistului, iar fabuliștii nu au ce căuta în curtea acestor domni pricepuți doar la obiectul muncii descris în fabulă. Poate nu reluam acest exercițiu al dezmorțirii buricelor degetelor de la mâini dacă azi un prieten de altfel poate bine intenționat nu m-ar fi întrebat de ce m-am luat numai de copoșii cei lacomi care cu râtul lor porcesc au
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
munte, ce înseamnă a trăi, simpla acțiune de a merge. Acest context, monoton ca acțiune, dar dinamic ca formă din pricina schimbului de replici, în care personajele sunt închise, izolate, neputându-se deplasa, este reluat și în partea a șasea când fabula se desfășoară într-un turn înconjurat de pustietate. Singularitatea cuplului accentuează sentimentul înstrăinării, al izolării. În fapt, e mai mult decât izolare, deoarece cuplul este singurul supraviețuitor al "evenimentului" fără nume sau cauză, simțit precum un holocaust. Povestea nu are
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ce-i schimbă întreaga viziune asupra lumii: îndrumată de partener, cunoaște zidul și odată cu el, pacea și protecția. "Prima poruncă a fenomenului originar" "Zidiți-vă unii pe alții" (p.157) cu care se termină capitolul, reprezintă cheia de interpretare a fabulei. Luată din Sfânta Scriptură (Romani 15:2), îndeamnă la iubirea față de aproape, la sprijinirea desăvârșirii morale a celuilalt, dar contravine regulilor de conviețuire socială. Deoarece acum cunoaște iubirea și binele, se oferă celorlalți drept exemplu: "Priviți-mă ca să pricepeți unde
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Textul narativ Textul narativ se definește ca un tip textual complex, ce constă în povestirea/relatarea unor întâmplări, a unei serii de evenimente reale sau ficționale, ordonate în virtutea unei logici interne. Narațiunea (diegeza) reunește două paliere de referință: a. istoria/fabula/subiectul este stratul evenimentelor narate; „universul povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează într o serie evenimențială în care întâmplările relatate sunt dispuse întro succesiune temporală; b. istorisirea/discursul narativ/fabulația (modul în care se narează) are în vedere mo dalitățile
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în care se narează) are în vedere mo dalitățile de enunțare a evenimentelor, discursul prin care se povestește, structurile textuale, universul povestirii, „discursul narativ“ (G. Genette), însu mând discursul naratorului și discursul personajelor. Textul narativ nonliterar este focalizat asupra istoriei/fabulei; accentuează evenimentele narate, care sunt, preponderent, reale (povestire factuală). Contrastiv, narațiunea beletristică este centrată pe discursul narativ, pe modalitățile de enunțare a unor evenimente ficționale (povestire de ficțiune). Cele două tipuri de texte narative au urmă toarele particularități: 2.3
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
narativă, ritmul epic lent, pauze descriptive/metadiscursive ample, tehnica decupajului, a colajului, a contrapunctului, a playbackului etc. - tehnici în opera dramatică: teatrul clasic - progresia acțiunii prin înlănțuirea evenimentelor, procedeul acumulării exponențiale a evenimentelor (tehnica „bulgărelui de zăpadă“), construcția piramidală a „fabulei“, procedeul răsturnării spectaculoase de situație („deus ex machina“), tehnica quiproquoului (substituire de persoane), tehnica travestiului (apel la deghizare, la „mască“), tehnica imbroglioului (încurcături, confuzii de personaje), tehnica simetriilor/a repetiției situațiilor dramatice; dramaturgia modernă - teatrul „fără evenimente“ (fabulația se bazează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
constă în relatarea unor evenimente, întro succesiune de secvențe temporale. Acest mod de organizare textuală însumează „fabula“ („povestea“, „istoria“, șirul de întâmplări) și „discursul“ (textul, modalitățile narării) și este definitoriu pentru genul epic (romanul, nuvela, povestirea, basmul, schița, snoava, parabola, fabula, balada, poemul, epopeea; apare și în scrieri de graniță de tip memorialistic). Narațiunea este esențială în operele epice tradiționale, dar își pierde relevanța în epica modernă, devenind adesea un pretext. - Seria de evenimente (fabula, istoria) este definită prin temporalitate, fiindcă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
nuvela, povestirea, basmul, schița, snoava, parabola, fabula, balada, poemul, epopeea; apare și în scrieri de graniță de tip memorialistic). Narațiunea este esențială în operele epice tradiționale, dar își pierde relevanța în epica modernă, devenind adesea un pretext. - Seria de evenimente (fabula, istoria) este definită prin temporalitate, fiindcă întâmplările au caracter durativ și se succed pe o axă temporală. Reperele temporale multiple sunt, așadar, un indice al narativității; lor li se asociază repere spațiale unice sau multiple. - Discursul narativ se organizează ca
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și ficțiune, prin formularea unor enunțuri de orientare (repere spațiotemporale, instanțele narative, situația inițială etc.). El poate fi: descriptiv (Ion de L. Rebreanu, Enigma Otiliei de G. Călinescu etc.), rezumativ (Alexandru Lăpușneanul de C. Negruzzi; utilizat frecvent în schițe și fabule), enunțiativ (formularea unei cugetări, a unei judecăți de valoare, precum în Moara cu noroc de I. Slavici) sau stereotip (în basme: Povestea lui HarapAlb de I. Creangă). - Incipitul modern apelează la semnale metatextuale care reliefează convenția ficțiunii/convenția producerii textului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
negru al câmpurilor. (L. Rebreanu) Alegoria desemnează un procedeu stilistic complex care apelează la o suită de imagini artistice, la un ansamblu de metafore succesive, spre a prezenta o idee generală sau abstractă sub o formă convențională, concretă. Utilizată în fabule, în parabole, în poeme alegorice, în ghicitori etc., alegoria presupune un nivel literal, al sensului concret și un nivel de adâncime, al semnificațiilor sugerate pe baza unei analogii. Astfel, moartea este reprezentată alegoric ca nuntire cosmică (Miorița) sau ca joc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ca lumânarea. / To peascăse zarea ca scrumul. / Funingini, cenușa, sacopere drumul. (T. Arghezi) 2.10. Repere prozodice ale textului Deși în mod curent tiparul de versificație este asociat genului liric, textul poetic definește și specii epice - epopeea, balada, poemul eroic, fabula, legenda și basmul versificat ori proza rimată - sau creații dramatice (de exemplu, teatrul poetic al lui Victor Eftimiu, Înșir’te mărgărite, Cocoșul negru sau drama în versuri Vlaicu Vodă de Al. Davila). Subiect controversat pentru poeții și teoreticienii ultimelor două
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
specific genului epic, constând în relatarea, din perspec tiva unui (unor) narator(i), a unor întâmplări inspirate din realitate sau imaginare la care participă personaje. Textul epic numește o creație literară esențial narativă, care se structurează pe două niveluri. - Istoria, fabula, subiectul este stratul evenimentelor povestite, reale (povestire factuală) sau ficționale (povestire de ficțiune). Universul „povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează întro serie evenimențială în care întâmplările relatate sunt dispuse întro succesiune temporală. În povestirea factuală, se adaugă și evenimentele denotate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cea ex ternă/omniscientă se combină, viziunea subiectivă alternează cu cea obiectivă, întro țesătură textuală complexă. 3.2.2. Naratorul. Tipologia naratorului NARATORUL (lat. narrator - povestitor) este principala instanță în comunicarea narativă, vocea care relatează evenimentele, emițătorul ficțional care povestește fabula operei epice. Ca instanță intermediară între autorul abstract, lumea narată și cititorul abstract, naratorul este o „ființă de hârtie“, „persoană fictivă“ distinctă de autorul concret. Acesta poate fi extradiegetic sau intradiegetic. A. NARATORUL EXTRADIEGETIC/HETERODIEGETIC nu e marcat prin indici
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
legendar, basmic etc. -, cu un grad mare de convenționalitate (personajele din basme, de exemplu). - Personajul simbolic este un erou de natură categorială, învestit cu puternice sem nificații morale sau psihologice (Luceafărul eminescian, de exemplu). - Personajele alegorice apar mai ales în fabule, dar și în baladă sau basm; pot fi vie tăți, plante, obiecte, concepte personificate, cu valențe accentuate de semnificare. - Personajele parodice (antieroul, omul „sucit“ etc.) sunt construite întrun registru cari catural/ironic/ludic. Alte clasificări vizează gradul de implicare în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
evoluție - raport cu realitatea, interacțiune cu celelalte personaje - descrierea mediului familial/social, descrieri de interior, descrieri de natură cu rol în caracterizare. 3.2.7. Construcția subiectului în opera epică Subiectul (lat. subjectus - ceea ce este spus) reprezintă conținutul operei literare, fabula, istoria organizată după o logică internă a textului. Subiectul reunește acțiunile rela tate întro serie evenimențială (trama narativă), întrun ansamblu dinamic de situațiitip, numite momentele subiectului. În proza tradițională, unitatea subiectului este asigurată de principiul cronologic, de raportul stabil între
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
structurare a viziunii artistice și a discursului diegetic, precum și categoria estetică dominantă (miticul, fabulosul, fantasticul, comicul etc.). Ca și în cazul genurilor, speciile literare se pot întrepătrunde sau suprapune. Speciile genului epic pot fi în versuri - epopeea, balada, poemul eroic, fabula, legenda - sau în proză: basmul, legenda, para bola, snoava, schița, povestirea, nuvela, romanul. Cele mai importante specii (precizate și în programa pentru examenul de bacalaureat) sunt basmul, nuvela și romanul. Basmul (etimologie slavă: basnî - născocire) este o specie epică amplă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
un plan mono grafic care se asociază altor planuri: epice, analitic/simbolic/alegoric/mitic etc., formând cea mai com plexă structură narativă a genului epic. Aceasta evidențiază și alte elemente ce diferențiază romanele: diversitatea relațiilor dintre realitate și ficțiune, dintre fabulă și discurs, diversitatea perspectivelor narative și a contextului ficțional. Complexitatea acțiunii presupune și existența unui număr mare de personaje complexe, individualizate, ilustrând diversitatea tipologiilor umane, precum și predominanța narațiunii, care are însă caracter integrator, inserând și pauze descriptive ori secvențe dialogate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
sondând psihologia omului modern. Temele sunt generate de experiențe individuale: tema condiției intelectualului, a inadaptării omului superior la o lume mediocră, de parveniți; tema cunoașterii, a iubirii, a războiului, a morții, a bolii etc. Subiectul nu încearcă o poziționare a fabulei întro dimensiune realistă, fiind alcătuit frecvent ca sumă de experiențe trăite de eul narator, ca „dosare de existență“ ori ca „monografie a unui sentiment“ (Camil Petrescu). Acțiunea, motivată mai ales prin conflictele interioare, generează un desen epic complicat, nelinear, fragmentat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
cronologică, lineară, de evenimente/ca serii progresive de situații dramatice (climax) sau modern, ca progresie generată de „evoluția“ spirituală a personajelor, de succesiunea stărilor de conștiință (obsesii, angoase, coșmaruri). - Punctul culminant este foarte bine marcat, spre el convergând toate evenimentele „fabulei“. Dramaturgul modern multiplică momentele de maximă încordare a relațiilor dintre personaje, ori de irepresibilă tensiune în conștiința protagoniștilor, dispersând aceste momente după un desen epic sinusoidal. - Deznodământul ia forma anticlimaxului, sau a epilogului, urmând rapid punctului culminant ori fiind chiar
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]