4,085 matches
-
produsele” pe care le vrea lumea la un moment dat. S-a uitat din nefericire că educația e o operă singulară, chiar sacră, un meșteșug ce presupune o oarecare lentoare și răbdare, dualități rare, Întâlniri aurorale, ani de trudă de facere și prefacere. Ceea ce se Întâmplă cu Învățatul În sala de clasă e cam același lucru cu felul În care se produc fructele și legumele pe marile plantații sau În sere: aspectuoase, atrăgătoare, apetisante, dar fade, fără gust sau chiar periculoase
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
trăiești!” E și țepos, dar și blajin; ascultă de alții, dar poruncește și de unul singur; se uită cu Înțelegere la trecut, dar pândește și zorii viitorului; e cu inima la datul mioritic, dar și cu mintea la Europa În facere; respectă trecutul, dar construiește și noul; ascultă de cei bătrâni, dar dă aripi și celor tineri; e și cu unii, și cu alții. A fost și el copil, tânăr, poate a iubit, poate a suferit, poate s-a Îndoit. Sufletul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și imposibilitatea de a se abține să pășească în sfera răului. Pășind în afara promisiunii lui Dumnezeu, omul face un pas lateral și gustă din puterea creatorului său, cu gândul și iluzia că-l poate ajunge și înțelege. Biblia descrie momentul (FACEREA): "În ziua când Domnul Dumnezeu a făcut cerul și pământul, pe pământ încă nu era niciun copăcel, și nicio buruiană încă nu odrăslise, pentru că Domnul Dumnezeu nu trimisese încă ploaie pe pământ și încă nu era un om care să
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
era un om care să lucreze pământul (...). Și Domnul Dumnezeu l-a zidit pe om din țărâna luată din pământ, și a suflat asupra lui suflare de viață și s-a făcut omul întru suflet viu"61. După care, Cartea Facerii continuă cu aventura căderii primilor oameni și cu pedeapsa pe care le-a hărăzit-o Dumnezeu. "Dumnezeu l-a luat pe omul pe care-l zidise și l-a pus în rai, ca să-l lucreze și să-l păzească. Și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
fi mai bogat decât celălalt etc. Pentru a evita aceste neajunsuri, dreptul ar trebui să fie nu egal, ci inegal. Dar aceste neajunsuri sunt inevitabile în prima fază a societății comuniste, așa cum tocmai s-a născut, după îndelungate dureri de facere, din societatea capitalistă. Dreptul nu poate fi niciodată superior alcătuirii economice a societății și dezvoltării ei culturale, determinate de aceasta. Într-o fază mai înaintată a societății comuniste, după ce va fi dispărut sclavia subordonării indivizilor față de diviziunea muncii și odată cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Alteori, dintr-o greșeală, le lasă să scape pe Pământ. Mitul cutiei Pandorei În care Zeus a pus toate bolile știind că ele se vor revărsa asupra oamenilor poate fi un exemplu; b) divinitatea sau ființa care ajută Demiurgul În facerea lumii: bolile provin astfel dintr-o eroare (motivul adjuvantului nepriceput) sau dintr-o intenție răuvoitoare (motivul adjuvantului care sabotează munca Demiurgului). Dracul care, deși „fârtate” cu Dumnezeu, Întoarce pe dos creațiile divine și făurește lucruri „rele” exemplifică acesta configurație; c
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sunt Întotdeauna și direct asociate cu solicitarea a ceva sau cu mulțumirea pentru ceva (ca În cazul rugăciunii). Sacrificiultc "Sacrificiul" Practicat În toate societățile, acest ritual Își ia numele de la termenul latin sacrificium, format prin contopirea cuvintelor sacer (sfânt) și facere (a face). Cu alte cuvinte, sacrificiul este o acțiune care Îi sacralizează pe cei implicați În realizarea ei: „Sacrificiul implică Întotdeauna o consacrare. În orice sacrificiu, un obiect trece din domeniul comun În domeniul religios: el este consacrat ș...ț
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dintre femei pare să aibă o sarcină Înaintată. Brusc, se iscă o gâlceavă Între bărbați. Ei scot cuțite (din teci de hârtie argintată). Femeile Încearcă să-i despartă pe bătăuși. De spaimă, femeia Însărcinată simte pe loc, În stradă, durerile facerii; ea geme și se torsionează, iar celelalte femei o Înconjoară, o așază pe scaun și ea naște o ființă fără formă, aici, În văzul tuturor. Reprezentația a luat sfârșit. După tot ce am spus până aici, tabloul măcelului și actul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ea geme și se torsionează, iar celelalte femei o Înconjoară, o așază pe scaun și ea naște o ființă fără formă, aici, În văzul tuturor. Reprezentația a luat sfârșit. După tot ce am spus până aici, tabloul măcelului și actul facerii nu necesită o explicație specială: Îmbinarea omorului cu nașterea este specifică concepției grotești a trupului și a vieții trupești. Această scenă, jucată pe o ulicioară din Roma, nu este altceva decât o mică dramă grotescă a trupului. (M. Bahtin, 1974
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sărbătoare a focului, adică a arderii și regenerării. ș...ț Combinarea expresiei „Sia ammazzato!” cu o intonație voioasă, cu un salut prietenesc și afectuos, cu un compliment ori un elogiu echivalează perfect cu combinarea Încăierării de moarte și a actului facerii, așa cum se petrece În scena de pe ulicioară, descrisă mai sus (M. Bahtin, 1974, p. 274). Spațiul carnavalului este populat de manifestări care contrazic, violent, limitele normelor uzuale: contestarea regulilor sociale privind obligațiile derivate din statutul de gen, ascendența rasială, poziția
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mituri asiatice, mituri ale civilizațiilor mediteraneene, mituri ale populațiilor nordice, mituri africane etc. În sfârșit, ipostazierea unor conținuturi drept „teme” specifice mitului a condus și la o seamă de diferențieri interne, În funcție de subiectul povestit. Astfel, miturile cosmogonice se referă la facerea universului, iar cele escatologice la sfârșitul acestuia; miturile etiologice (de origine) povestesc apariția diferitelor forme naturale (relief, plante, animale) și culturale (originea focului, a interdicției incestului și instituirea căsătoriei exogame, a regalității, a unor ceremonii etc.), iar miturile eroilor se
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și nu prin raționamentul formal al logos-ului), atunci clasificarea de față ne arată că gândirea mitică (pe care s-ar putea Întemeia mitologia folclorică) utilizează patru tipuri principale de operații pentru a ordona și semnifica lumea: actul cosmogonic, trecerea, facerea /desfacerea și Înfruntarea. Acestea generează o constelație de scheme epico-simbolice, dinamizate de operatori narativi (metamorfoza, blestemul, binecuvântarea, lupta, vânătoarea) și articulată de numeroase figuri și categorii de figuri (de la divinități creștine la animale, de la plante la locuri personificate, de la stihii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
chrétienne "1299. Philippe Loubière considère qu'il faut l'identifier et le traduire dans le même registre, afin de restituer le contraste entre le cadre strictement religieux et le cadre profane. Îl propose donc des traductions comme " Genèse " pour " zilele facerii ", " renié " pour " lepădat ", " le jour du Jugement dernier " pour " ziua din urmă "/" ziua de apoi ".1300 Leș poèmes de Blaga mettent aussi en question le problème des termes apparemment intraduisibles, comme " destrămare " (" la perte de trame "), que l'on peut
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Charitable, dans un moment de miséricorde/lui donna leș larmes. " (Lacrimile/Leș larmes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 65). Le nom propre " le Charitable " n'est pas adéquat ; dans la religion chrétienne on dit plutôt " le Miséricordieux " pour désigner Dieu. Le syntagme " zilele facerii " doit être interprété comme " leș jours de la Genèse ". Leș traducteurs n'explicitent pas toujours le sens de l'expression en français : " leș premiers jours de la création " (Liniște între lucruri bătrâne/Silence entre leș choses anciennes) (Stolojan : 35) ; " le temps de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Apostol Andrei în Scythia este amintită și într-un pasaj din Istoria bisericească a lui Eusebius din Caesarea (265-339), unde scrie că acesta a propovăduit și în Dacia Pontică, viitoarea provincie Scythia Minor (Dobrogea). Eusebiu citează pe Origen, Comentarii, III, Facere. Tradiția conform căreia Sf. Apostol Andrei a predicat la sciții din Pontul Euxin a fost reluată mai târziu și de alți scriitori bisericești, precum călugărul Epifanie (sec. VIII), în Viața Sf. Apostol Andrei. La noi, tradiția referitoare la Sf. Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
izvoare nu permit stabilirea exactă a datei când s-a produs evenimentul: mutarea uzilor în sudul Dunării. Attaliates vorbește de anul 1064, apoi Skylitzes face referire la al șaselea an al domniei lui Constantin X Ducas (1159-1167), anul 6573 de la facerea lumii, așadar 1065, spun Zonaras și Glycas. În sfârșit, Matei de Edesa fixează atacul uzilor în anul 514 al erei armene, adică 1065-1066. Trupele bizantine ce trebuiau să stăvilească puhoiul nomazilor (uzilor), apreciați exagerat la 600.000 (probabil, 60.000
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din perspectivă estetică, o estetică însă nu numai a creației, ci și a receptării. Într-o pledoarie pentru receptarea avizată a operei de artă (elitism așadar, însă fondat pe precepte estetice, validat de înseși sistemele teoretice care decurg sau determină facerea operei de artă în sine), Lucian Blaga afirmă necesitatea elasticității judecății de valoare, judecată pregătită în mod fundamental nu de corpusul operelor de artă preexistente, ci de corpusul actelor teoretice legate de acestea. Tot Lucian Blaga publică și o cronică
CUVANTUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
Drum imaginar prin abecedar (1997). Această perioadă, a maturității poetice, aduce deschiderea către universul prozei, care de la început apare deplin configurat, ca în povestirile din Dincolo de geamanduri (1990; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași) și în romanul A opta zi de la facerea lumii sau Fragment dintr-o piele de șarpe (1997). Într-o continuitate cu problematica prozei se află eseurile din Destinul spiritului și secolul XXI (1998) și din volumul Între Alfa și Omega (2003), un gest de fidelitate față de vocația filosofică
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
Sărmanul Dionis al lui Eminescu și la unele nuvele de Mircea Eliade. Nu lipsesc motivele consacrate de literatura lui Borges, cartea magică declanșatoare de mari aventuri existențiale și himera unui Aleph, care, „întors”, povestește viitorul. Romanul A opta zi de la facerea lumii..., definit de autor cu ironie „fantastic, polițist, metafizic și realist-socialist”, este structurat ca dialog între texte aparținând unor „autori distincți” - Prometeu, Sisif, Don Quijote, Ilie Săbiuță, Pandele Carabăț - și se așază la granița între roman și eseu, având ca dominantă
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
cuvinte, Iași, 1981; Sfera cu raze inegale, Iași, 1985; Dincolo de geamanduri, Iași, 1990; Când sosește Moș Crăciun, Botoșani, 1994; O lume de senzații, Timișoara, 1996; Cartea cu semne fermecate sau Drum imaginar prin abecedar, Iași, 1997; A opta zi de la facerea lumii sau Fragment dintr-o piele de șarpe, Iași, 1997; Destinul spiritului și secolul XXI, Iași, 1998; 666. Misterul numărului apocaliptic, București, 2001; Apocalipsa decodificată sau Schimbarea algoritmului, București, 2002; Între Alfa și Omega, București, 2003. Repere bibliografice: Constantin Ciopraga
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
secolului al XX-lea (Biblioteca Academiei Române deține doar numărul 11, din 14 februarie 1918). Directorii publicației sunt Dinu Dumbravă și Mihail Sorbul. Din editorialul semnat de Sorbul reiese că este necesară o literatură înaltă, pe măsura istoriei ce este în facere și scriere: „Istoria are astăzi la îndemână toate mijloacele de înregistrare. Cu epica e ceva mai greu. Înainte de toate îi trebuie un talent [...] ce va trebui să se dezbare de acel romanticism și exces de lingvistică, care, în mare parte
CRONICA ARTISTICA SI LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286522_a_287851]
-
literaturii române din secolul al XX-lea. A transpus în limba maghiară mai ales acele romane care se apropiau de înclinațiile sale de prozator: Maidanul cu dragoste de G. M. Zamfirescu (1964), Corigent la limba română de Ion Minulescu (1970), Facerea lumii (1973) și Groapa (1978) de Eugen Barbu, Matei Iliescu de Radu Petrescu (1986). Traducerile sale aduc în orizontul cititorilor maghiari autori români a căror operă este mai puțin cunoscută sau doar parțial publicată în limba maghiară. Din creația originală
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
romane și volume de povestiri, în traduceri semnate de Gelu Păteanu, Veronica Bârlădeanu și Paul Drumaru. Traduceri: G.M. Zamfirescu, Városszéli szerelem [Maidanul cu dragoste], București, 1964; Ion Minulescu, Román nyelvből elégtelen [Corigent la limba română], București, 1970; Eugen Barbu, Világteremtés [Facerea lumii], București, 1973, A gödör [Groapa], București, 1978; Radu Petrescu, Rendhagyó szerelem [Matei Iliescu], București, 1986. Repere bibliografice: Bartis Ferenc, G. M. Zamfirescu, „Városszéli szerelem”, IGZ, 1965, 9; Metz Katalin, Eugen Barbu, „Világteremtés”, IGZ, 1974, 2; Éltető József, Eugen Barbu
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
deschidere eseistică, probată și în jurnalele de călătorie, ocazionate de plecările în străinătate: Foamea de spațiu (1969), Jurnal în China (1970). Detenta romanescă este însă impresionantă, propulsând titluri atât pe ambițioasa linie a realizării unei fresce sociale (Șoseaua Nordului, 1959, Facerea lumii, 1964), cât și vădind interes (inclusiv filologic) pentru reconstituirea în cheie barocă a crepuscularei lumi fanariote în romane care ating, sub acoperișul parabolei, din nou, pragul capodoperei: Princepele (1969), Săptămâna nebunilor (1981). Nu poate fi ignorat productivul filon al
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
și voluptate, reabilitând argoul, momentul agonic al unei „lumi”. Groapa etalează și deliciile de gourmet ale autorului, fastul sărbătoresc al enumerărilor, luxurianța inventarului. B. crede în puterea cuvintelor, în forța lor incantatorie și generativă. Dar cărțile imediat următoare, Șoseaua Nordului, Facerea lumii, Războiul undelor (1974, în colaborare cu N. P. Mihail) ori Atac în cer (1966), reconstituie mediul grivițean, mutând accentul pe un moment istoric; ca romane ale rezistenței antifasciste, ele narează despre activitatea comuniștilor din ilegalitate, pregătind gestul insurecțional de la
BARBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]