2,359 matches
-
opuse celei cu care simpatizăm, nu ascultăm cu adevărat. Discursul ni se pare gol pentru că nu ne punem la lucru capacitățile de atenție și reflecție. Ne distanțăm imediat ce aflăm apartenența vorbitorului. Dimpotrivă, suntem adesea convinși de un discurs al candidatului favorit pentru că ne analizăm resursele cognitive care ne ajută să înțelegem mesajul, care își arată resorturile, mai mult sau mai puțin interesante, după caz. Psihologii s-au interesat de această distribuție de atenție profund inegală. Se pare că un mecanism cerebral
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
împărtășește ideile. Experimentul arată cum proiectăm o parte din noi în liderul politic pe care îl susținem. Puternicul mecanism de identificare, care se bazează pe o realitate cerebrală, permite o mai bună înțelegere a forței cu care aderăm la politicianul favorit li a virulenței cu care îi respingem adversarul. Concluzie Nu vă îngrijorați dacă stingeți radioul când auziți un candidat care nu corespunde apartenenței dumneavoastră politice: e normal și înseamnă cu sunteți victima unui fenomen de endogrup, care vă împinge, inconștient
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
o metodă ideală pentru a reține atenția majorității și a asigura o bună vânzare a tirajelor. Suntem atrași în mod natural de situațiile de maximă incertitudine mai mult decât perspectiva foarte confortabilă de a-l vedea câștigând pe candidatul nostru favorit. Asta arată și următorul experiment: În acest experiment, voluntarii trebuiau să tragă o carte dintr-un pachet și apoi să ghicească dacă următoarea carte va avea o valoare superioară (sau inferioară) celei pe care o aveau în mână. Dacă predicția
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
manieră imprevizibilă (recompensele puteau veni în orice moment). Ei au constatat că în creierul voluntarilor aflați în situația de incertitudine erau eliberate cantități semnificative de dopamină. Dopamina este hormonul plăcerii care irigă creierul atunci când mâncăm o mâncare bună, ascultăm muzica favorită, avem un raport sexual sau când se ia o priză de cocaină sau heroină. D. Zald a concluzionat că nu recompensa financiară în sine provoacă mai multă plăcere, ci faptul de a nu ști dacă va fi obținută sau nu
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Polémiques” a lui Paul Wermus nu era altceva decât o „întrerupere a cuvântului” organizată, în care nu se putea auzi o frază întreagă în toată emisiunea. În general, pe canalele TV din întreaga lume, întreruperea discursului este unul dintre sporturile favorite ale jurnaliștilor din platou, care nu poate să nu provoace o oarecare enervare publicului. De ce este atât de dezagreabil? Se pare că creierului uman nu îi plac întreruperile într-un discurs, pentru că încearcă, în permanență, să anticipeze sfârșitul unei fraze
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
fost sfidate; nu numai aceea dintre cultura "științifică" și cea "literar-artistică" sau cea dintre "artă" și "nonartă", ci și multe dintre distincțiile stabilite din chiar interiorul lumii culturii aceea dintre formă și conținut, dintre frivolitate și seriozitate și (o distincție favorită a oamenilor de litere) dintre "cultura înaltă" și cea "inferioară""221. Postmodernismul pare astfel a depăși categoriile impuse până acum, la fel ca și înclinația spre clasificare și ordonare strictă ce au dominat domeniul cultural până astăzi, ridicând în schimb
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
timp, că postmodernismul este poate unul dintre cele mai largi și neconstrângătoare cadre în care opera sa poate fi explicată. Mai mult decât atât, această perspectivă nu știrbește cu nimic originalitatea abordărilor lui Baudrillard nu cred că postmodernismul este locul favorit al convențiilor și al încadrărilor fixe, ci chiar dimpotrivă! 4.3.1. Explorarea modernității Lucrările de început ale lui Baudrillard, deși sunt expresii provocatoare ale analizelor conceptelor de semn, obiect, cod, societate de consum etc., se înscriu doar în ceea ce
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
simbolic, care se opune celei de schimb economic, guvernat de legile producției, ale echivalenței și controlului. Schimbul simbolic este cel care introduce ambivalența în interiorul relațiilor și scapă astfel constrângerilor determinate de către cod; în acest sens, este nu doar un exemplu favorit pentru a arăta că teoria marxistă eșuează în a descrie corect alte tipuri de societăți, precum cele arhaice, construite în jurul ritualurilor, sărbătorilor, potlatch-ului, dar reprezintă, prin caracteristicile sale, și propria atracție către un alt tip de teorie, care să se
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a schimbului simbolic, căci întotdeauna trebuie să înapoiezi "cu dobândă" ceea ce ai primit și, prin asociere, regula absolută a gândirii cere să redăm lucrurile mai neinteligibile și mai enigmatice decât sunt ele în realitate, cu alte cuvinte, mai seducătoare. Exemplul favorit de limbaj este cel poetic, deoarece presupune consumarea întregului material lingvistic pus în joc, la fel cum ilustrarea principală a intuiției unui limbaj primar, care nu se axa pe sens, este oferită de către Ferdinand de Saussure. Baudrillard compară demersul saussurian
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
raporturilor de seducție"524. 6.2.4. Apoteoza lipsei de seducție: transpoliticul Întreaga etapă politică a condus la excrescențe, obezitate și metastaze în toate domeniile și a permis trecerea la o fază transpolitică ce marchează un punct de inerție, locul favorit al crizei, dar și al evenimentelor fără consecințe. Acest nou nivel al discuției care exacerbează lucrurile și relațiile, ducându-le la extrem, se caracterizează și prin cele mai multe exagerări ale teoriei lui Baudrillard, precum și prin cele mai multe critici care i-au fost
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pe care jucăm table și șah de cînd ne știm, ale noastre straturile cu flori din fața blocurilor, ghena de la fiecare scară, liftul cu oglinda spartă, zidurile pline de grafitti, ale noastre-s parcările și chioșcurile de ziare, terasele, crîșmele, cinema "Favorit", ale noastre-s capacele de la canalizare și stîlpii de lumină, ale noastre au fost și vor fi în veacul vecilor. Cartierul e-al nostru. Nu-l dăm nimănui, nu-l vindem nimănui. El e casa noastră. Aici sunt rădăcinile noastre
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
multe popularului horror. Decupând și exploatând o nișă deloc neglijabilă din publicul larg, sedus de accesibilitatea lecturii, acesta din urmă este un model complet autonom, funcționând independent de proza mainstream și beneficiind de o pletoră de poncifuri stilistice, de personaje favorite și de indicații de atmosferă. Cu toată profuziunea de apariții editoriale, persistă o discretă pudoare exegetică în privința recuperării acestora din unghiul restrictiv al beletristicii importante, astfel că autorii de texte senzaționaliste își selectează publicul mai degrabă din rândul adolescenților teribiliști
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cămașă zdrențuită, se cățăra în vârful piramidei de trupuri omenești spre a se prăbuși îndată în mijlocul ei, cu țipete sălbatece". Revenită în mijlocul apelor, luntrea se umple amenințător; în aceste rânduri, narațiunea aduce în prim-plan un peisaj sublim, din specia favorită a lui Burke: "Iarăși pe coamă: linia țărmului drept e frântă și dispare sub talazuri uriașe, care sunt aruncate spre cer, vrăjmașe, în fantastice blocuri negre de apă și se prăbușesc mugin în prăpastie, iar de cealaltă parte, toată zarea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de ideea de amor trăit la limita conceptibilului decât de vreun amorez cutezător, l-ar mai putea găsi valoros. Ar fi interesant să aflăm de ce Rebreanu însuși ajunge să declare, într-un rând, că Adam și Eva constituie cartea sa favorită și de ce entuziasmul autorului este împărtășit de altminteri lucida Jeni Acterian în cunoscutul Jurnal al unei fete greu de mulțumit. * * * La nevroticul V. Beneș 60, poseur romantic, se poate descoperi un întreg univers calchiat după Hoffmann sau Poe, dar și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ca să scrie tratate savante despre etica guvernării. Acest irepresibil instinct didactic îl determină pe Costin să pregătească, stilistic, violenta moarte a lui Batiște prin inserarea câtorva aforisme cu privire la puterea politică, străbătute, ca un fir al Ariadnei, de motivul de meditație favorit al boierului moldovean, fortuna labilis 71. Unul dintre acestea, "cursul lumii aduce de este de multe ori celui mai mare de cei mici grije", ne sună nouă, lectorilor obsedați de intertextualitate, ca un refren bolovănos, dar expresiv la replica regelui
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
milenare. Practic, întregul fragment poate fi lecturat în termenii unui scenariu bogomilist sau, dacă vrem să-i transferăm semnificațiile la nivelul dualismului occidental, catar, în care binele înfruntă răul într-un spasm agonistic de respirație apocaliptică, oarecum în genul romantic favorit al unui vizionar neînduplecat precum Blake. Ca exercițiu de virtuozitate narativă, pasajul este inegalabil. Cărtărescu are un stil inconfundabil, dublat de o imaginație debordantă, aptă de a coagula scene terifiante ex nihilo și de a le menține intensitatea pe parcursul unor
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
decide să nască (și să omoare, din păcate, pe la noi) copiii, să-i crească fără tată. Odată cu aceste evenimente postmoderne, apropiate și de succesul marcusian al freudo-marxismului în anii 1960, "toată literatura pare sexistă". (12, p. 72) Lipsiți de "cărți favorite", de "eroi preferați", tot mai incapabili să vorbească despre personajele care încarnează răul, studenții "nu mai au o imagine a sufletului perfect, prin urmare nu mai tânjesc să aibă unul". (12, p. 75) Dimpotrivă, ei se lasă subjugați de noile
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
adică simbolist, care le înstrăinează în diferite grade de contextul specific, mergând până la esențialismul sculpturii brâncușiene, așa cum se reflectă, de pildă, în Pasărea măiastră. Un astfel de dialog între tradiția picturii bizantine, care include și o viziune ortodoxistă și tema favorită decadentismului, cea a lui diminutio capitis, o regăsim în pictura Ceciliei Cuțescu- Storck, așa cum Paciurea valorifică în sculptură tema himerei, a sfinxului, scoasă de sub incidența decadentismului pentru a dobândi o dimensiune ontologică superioară. Această zonă a reinterpretărilor unor teme specifice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de sensibilitatea decadentă, și anume, artificialitatea. Femeile care apar în pictura din această perioadă a lui Rossetti au ceva statuar și sumbru în același timp, marcate de o androginie care le este definitorie și care va constitui una dintre temele favorite ale romanului decadent la Jean Lorrain, D'Annunzio, Péladan, Ratchilde etc., dar și în pictură. Chiar criticul precizează tensiunea tipic decadentă dintre corpurile statuare ale acestor femei falice, lipsite de afect și o senzualitate rece pe care o degajă această
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la femme fatale. Un rol important îl joacă stările, marcate de o spiritualizare a afectelor, astfel că stările meditative, adeseori subliniate prin lectura unor cărți, tind să confere un nou rol femeii moderne. Scenele de interior la Nicolae Vermont, Cartea favorită, La cămin, La pian, surprind personajele feminine în atitudini meditative, cum sunt și Pe gânduri sau Între prietene (1918). Ruxandra Dreptu are în vedere un acord pe care reprezentarea îl stabilește cu un cod cultural înregistrat la nivel simbolic și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
moderne pe care o elogia și-o execra totodată Baudelaire. "Dănțuitoarele cu gesturi nebune și riscate, cu beția de mișcări, cu voluptatea echivocă ce se desprinde din valurile de dantele și din spuma mătăsoasă a "dessous-urilor" sunt iarăși o temă favorită a acestui pictor [...]. Alte ori pictorul surprinde colțuri pitorești din Paris, în înserări în care aprinsul felinarelor sfredelesc vagul întuneric cu puncte de aur și de rubine, pe când midinetele în mers siluetează zâmbetul naiv și pervers"600. Pictorul influențat de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Conferința de la Cairo Președintele Roosevelt și primul-ministru Churchill s-au reîntâlnit la Cairo în toamna anului 1943. Sosit înaintea președintelui american, Churchill a avut la început ca interlocutor pe Eisenhower. Primul-ministru britanic a insistat, în convorbirea aceasta, asupra unui subiect favorit, respectiv despre importanța unui atac împotriva Germaniei prin "pântecele moale" al Europei și deci necesitatea de a menține ritmul ofensivei în Italia și de a-i lărgi cadrul, cuprinzând o mare parte din litoralul septentrional al Mediteranei. Ca și în
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
magico-mitice rituale și ceremoniale fac ca bradul să fie prezent În toate sectoarele literaturii populare: legende, balade, colinde și În toate creațiile spirituale legate de străvechiul fond mitologice al poporului român. Un alt arbore considerat sacru este și paltinul. Tema favorită a legendelor românești legate de Întemeierea de mănăstiri sau sate este tema copacului arătat În vis. Un asemenea arbore are și valențe magicoapotropaice, căci simpla prezență a paltinului alungă duhurile rele. Într-o versiune a legendei potopului românesc, toaca din
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
adaptativă, în condiții date ale ambianței. Datorită acțiunii selecției, acele gene și combinații de gene ale căror efecte fenotipice generează adaptări mai puțin bune vor fi înlocuite treptat cu altele, care realizează adaptări mai bune. În termenii biologiei moleculare, metafora favorită a lui Dawkins este cea a unui râu de ADN (acid dezoxiribonucleic), care curge și se ramifică continuu de-a lungul erelor geologice. Fiecare generație este o sită prin care genele valoroase trec, iar cele mai puțin valoroase sunt eliminate
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și selecție naturală.“ Dincolo de asemenea considerații, credința lui Darwin a fost zdruncinată de dureroase experiențe personale. Cea care trebuie pomenită în primul rând a fost suferința îndelungată și moartea zguduitoare, la vârsta de zece ani, în 1851, a fiicei sale favorite Annie. Biografii lui Darwin cred că evenimentul i-a impus cu violență conștiința „tragicei contingențe a naturii“. Annie nu merita nici să sufere, nici să moară. „Moartea crudă a lui Annie a distrus ultimele urme ale credinței lui Charles într-
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]