3,956 matches
-
53). Sau chiar „trei păltiori” (104) : D-în prundurile mării, La marginile țării, Născători, crescători, Sunt trei păltiori ’nalți și gălbiori (18, p. 58 ; 17, p. 96 ; 16, p. 275). 3. Paltinul consacrat în tipul de colinde „de tânăr”, „de fecior”, „de cocon”, importantă nu este doar prima imagine - de „început de lume” -, ci și cele care îi urmează. La poalele copacului cosmic (jugastru, arvun, paltin), crescut în mijlocul mării, se află două-trei oști (număr care a con- ta minat probabil și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scos „în zgardă” din „zonă” (anabasis) și adus „la țară” (în sat) sau „în târg” ca tropaeum (trofeu) sau ca hostia (animal de sacrificiu). Pe drum, oamenii îl elogiază pe erou și-i laudă părinții care au un astfel de fecior. Un număr de variante ale tipului de colindă în discuție au fost grupate într-un subtip datorită diferențelor specifice pe care le comportă (33). În aceste cazuri, leul nu atacă și nu distruge „zona civilizată” (cosmizată). Dimpotrivă, eroul este cel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
atât cu autoritatea sa, cât cu cea a mamei (vrăjitoarei). Adevărata forță magică este un apanaj al acesteia : Și vremea se îndrepta după râsul meu - continuă Ion Creangă. Știa, vezi bine, Soarele cu cine are de-a face, căci eram feciorul mamei, care... știa a face multe și mari minunății, alunga nourii cei negri de pe deasupra satului nostru și abătea grindina în alte părți, înfigând toporul în pământ afară, dinaintea ușii... într-adevăr, în această zonă (în nordul Moldovei, dar și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
imens progres : provocarea entuziasmului devenise aproape infailibilă. De aici succesul neașteptat al lui Dionysos în lumea veche, care a uluit pe toți contemporanii.” Dar victoria dionisismului (în afara faptului că a supraviețuit în „bețiile rituale” practicate până azi de cetele de feciori) n-ar fi fost de durată, a conchis Herseni, pentru că nu a adus nimic substanțial din punct de vedere religios. „Oricât ar trece pe planul întâi o zeitate bahică, ea nu poate umbri vechile culte, ea nu le poate înlocui
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Lovinescu a descris portretul făcut de tânărul Iacob tatălui său, boierul Costache Negruzzi : Când ochii ți se deprindeau [de atâta fum], zăreai în fund, șezând grecește [= turcește] pe o sofa, un om bine închegat, stând de vorbă cu Kogălniceanu. Alături, feciorul [ciubucciu] aștepta în picioare. Când boierul [C. Negruzzi] bătea din palme, feciorul umplea un nou ciubuc, îl punea în gură trăgând câteva fumuri de încercare, apoi îl trecea stăpânului. Obiceiuri de boier bătrân... (207). C.A. Rosetti (în 1847) și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Negruzzi : Când ochii ți se deprindeau [de atâta fum], zăreai în fund, șezând grecește [= turcește] pe o sofa, un om bine închegat, stând de vorbă cu Kogălniceanu. Alături, feciorul [ciubucciu] aștepta în picioare. Când boierul [C. Negruzzi] bătea din palme, feciorul umplea un nou ciubuc, îl punea în gură trăgând câteva fumuri de încercare, apoi îl trecea stăpânului. Obiceiuri de boier bătrân... (207). C.A. Rosetti (în 1847) și Alexandru Macedonski (pe la 1880) vor compune adevărate ode dedicate tutunului ca stupefiant
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de ciubucciu, având a ține curate și a umplea ciubucile într-o curte primind mulți musafiri, era departe de a fi o sinecură și, când numărul musafirilor era deosebit de mare, ciubucciul casei mai era ajutat de băieți ciubuccii și de feciorii musafirilor (199, p. 62). Uneori, boierul însuși se arăta servil față de cei care îi erau superiori. În astfel de cazuri, chiar el era cel care „împle ciubucile tuturor celor de care are cel mai mic interes”, scria Dimitrie Ralet pe la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lemne din pădurea d-tale de alături și să prind pește în lacul d-tale. - Bine, zice turcul, mă 'nvoiesc. Trece un an, casa e gata, în vremea asta vine proprietar românul, moștenitorul turcului, om cu dare de mână și fecior de bani gata. - Știi ce? zice sir John românului - plătește-mi costul casei și intră în posesiunea ei. Și eu m-am săturat să mai șed în ea, și d-ta ai de unde plăti. Se 'nvoiește românul, prețuiește costul construcției
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Bacău" de la 26 august: "Aici, de ani întregi, săteanul muncește câte cu 6 fr. falcea de arătură; aici li se vând vitele și cenușa din vatră pentru așa numitele datorii ale boierului; aici se omoară oamenii între ei provocați de feciorii boierești; aici se torturează; aici se ia cu forța dreptul altuia; aici legea nu poate intra; aici sătenii au ajuns la sapă de lemn". Ne aducem aminte că țăranii de pe moșia Neaga sau Socetul din Teleorman au reclamat în nenumărate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
refuz când i-am cerut o forță expediționară care să pună ordine în Câmpie. ― Știi bine că Vechea Terra este sub administrația Centauri! Și mai știi că, la câți bani are Abația, o armată de mercenari i-ar stârpi pe feciorii ăștia de lele. Înseninat, Abatele reveni brusc la un ton ceva mai conciliant. ― Ți-am promis, spionule, un tratament corect. Ceea ce ai făcut astăzi e un act de mare curaj și de atașament față de Abație. De aceea nu îți voi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
o întrunire, pe care au crezut-o secretă, și în care au hotărât să cerceteze Z. Au dat și de semnătura australului ultimei sonde pe care ne-a trimis-o Bella. Deznodământul se apropie. - Să ne rugăm la Dumnezeu ca feciorul tău să mai fi prins la minte în anii din urmă și să fie în stare să facă tot ceea ce a zis. Mie mi se pare imposibil, dar ce știu cu? Cu toate astea, presimțirea mea se referă la cu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
-sa, zeița Thetis) invulnerabil, dar cu excepția nesemnificativului, din punct de vedere vital, călcâi; înaintea lui, un șarpe i-a furat lui Ghilgameș “iarba tinereții și a nemuririi” pe care o dobândise după nenumărate și supraumane eforturi; mai încoace, pe vreun fecior de împărat l’a ajuns dorul de casă, revenind din lumea nemuritorilor în care ajunsese cu multă trudă și tot atât de mari sacrificii, în cea a muritorilor; Etc. Dar ce e o operă de artă ori una științifică, altceva decât rezultanta
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
boierie în trecut, și asumarea naturală a superiorității asupra oricui sunt prezente constant. Astfel, decât să fie slugă, mai bine românul trăiește în cea mai rea sărăcie. "Integrarea comunitară era supravegheată cu ajutorul unor instituții speciale: "gura satului", "sfatul bătrânilor", "ceata feciorilor", primărie, biserică ș.a.m.d." (Stan, 2001: 168). Pentru a fi eficiente, acestea trebuie să fie integrate unor condiții specifice, care să le poată pune în valoare. Uneori generalizarea acestora intră în contradicție cu alte generalizări, care prezintă situații haotice
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ș( occidentale, incapabilă de adevăr ș( de patriotism" (Eminescu, 1938-1939, IV, p.182, apud. Călinescu, 1976: 54). "Clasa noastră cultă (n cea mai mare parte nu este rom(nească. Grecii ș( bulgarii, așezați (n t(rgurile noastre, și-au trimis feciorii la Paris ș( aceștia s-au (ntors ca tineri rom(ni. Neav(nd nicidecum priceperea țării, vorbind (n locul limbei naționale un jargon francezo-bulgăresc, necunosc(nd istoria ș( legile țării, neștiind (ntruc(t aceste două pot fi puse drept temelie
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
alte sate. În cadrul cercetării de teren realizate noi 97,3% din respondenți afirmă că mai există în satul lor tradiții și obiceiuri din strămoși, pe care oamenii le păstrează în continuare, amintind: * obiceiul de Sf. Ion 54,6% * cetele de feciori 15,7% * colindele de Crăciun 11,4% * dansul și cântecul popular 5% * obiceiurile de Bobotează 4,3% * portul popular 1,3% Cea mai cunoscută sărbătoare a Tălmăcelului (Udatul Ionilor) se păstrează și astăzi, dar locuitorii evocă nostalgic și tradiții, obiceiuri
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
tradiții, acestea fiind un mod de interrelaționare și comunicare în sat. Sărbătorile de iarnă. Ineditul și unicitatea culturii populare a Tălmăcelului se manifestă cu precădere în cadrul sărbătorilor de iarnă. Ele debutează la Sfântul Nicolae, cu constituirea celor două cete de feciori (cei ce au făcut și cei ce n-au făcut armata) și a stelarilor (copiii din clasa a șaptea). Obicei extins în toată Țara Oltului și nu numai (Herseni, 1997), cetele de feciori au o organizare puțin diferită în satele
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Nicolae, cu constituirea celor două cete de feciori (cei ce au făcut și cei ce n-au făcut armata) și a stelarilor (copiii din clasa a șaptea). Obicei extins în toată Țara Oltului și nu numai (Herseni, 1997), cetele de feciori au o organizare puțin diferită în satele Mărginimii. Mai mult, cetele din Transilvania prezintă o asemănare etno-culturală puternică cu cele din Moldova. Ceata nu este doar un fenomen cultural, ci ea reprezintă, în opinia lui Herseni, afirmarea unor valori sociale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cunoscută însă prin unicitatea și originalitatea ei, este Sărbătoarea Ionilor (Udatul Ionilor), al cărei renume a depășit de mult timp granițele Mărginimii. Ea constituie și un prilej de reîntâlnire a fiilor satului. Pregătirile încep din a doua zi de Crăciun. Feciorii din ceată se pregătesc pentru a deveni călărași în ziua de 7 ianuarie. În dimineața acestei zile se împodobesc caii și carul (carele) cu "țoale și chindeie" și de asemenea călărașii și fetele ce participă și ele la ritual. După
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
singur membru al familiei, și doar în 1,5% din familii, acesta este îmbrăcat de toți membrii familiei. În ce privește tradițiile specifice sărbătorilor de iarnă, și în Ludoș, ca în toată zona de sud a Transilvaniei, a existat obiceiul cetelor de feciori, care se pregăteau pe tot parcursul lunii decembrie pentru a colinda casele în Ajunul Crăciunului. În sat sunt încă cunoscute deși mai puțin practicate obiceiurile de căsătorie: tocmeala între părinți pentru a stabili zestrea, hora din curtea bisericii, petrecerea ce
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
regretul oamenilor pentru dispariția acestor obiceiuri. Astfel, 45,1% dintre cei ce au răspuns consideră că în Ludoș există tradiții din strămoși și pe care oameni le păstrează în continuare, amintind printre acestea: * Colindele de Crăciun 21,2% * Cetele de feciori 10,1% * Dansul și cântecul popular 6,3% * Obiceiurile de nuntă 3,7% * Portul popular 1,5% La întrebarea " Cine mai respectă aceste tradiții?" răspunsurile sunt: toți oamenii (și bătrânii și tinerii) 47,3%, doar bătrânii 29,3%. 31,9
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și Enciclopedică. Herseni, Traian. 1985b. Forme specializate de gospodărie, în Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Herseni, Traian. 1997. Colinde și obiceiuri de Crăciun. Cetele de feciori din Țara Oltului (Făgăraș). București: Editura "Grai și suflet Cultura națională". Higley, John, Pakulski, Jan și Wesolowski, Wlodzimierz. 1998. Postcommunist Elites and Democracy in Eastern Europe. London: Macmillan Press Ltd. Hillery, G. 1955. Definitions of community: Areas of agreement. Rural
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
fost odată un rege bătrân... și trăia regele nostru într-un castel de cleștar... iar castelul, frățioare, se înălța în mijlocul unei grădini uriașe, unde creșteau portocali, peri și cireși”... și urma înșiruirea de nenumărate minunății. „Bătrânul împărat avea un singur fecior, moștenitor al împărăției lui, un băiat mic... cum ești tu. Și era un copil bun... dar avea un singur păcat: fuma!” Apoi, după ce lungește o vreme povestirea Evgheni Petrovici încheie: „Din pricina fumatului, prințișorul se îmbolnăvi de piept și muri când
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Poezii, pref. Petre V. Haneș, București, 1926; Poezii, pref. L.T. Boga, Chișinău, 1937; Opere alese, Chișinău, 1954; Scrieri alese, îngr. și pref. I. Vartician și Efim Levit, Chișinău, 1966; Pagini alese, îngr. V. Nazar, pref. Andrei Hropotinschi, Chișinău, 1985; Pentru feciorii gliei, Chișinău, 1988; Scrieri, îngr. și introd. Ion Nuță, Iași, 1989; Limba noastră, Chișinău, 1989; Opere, I-II, îngr. Ion Nuță, Efim Levit și Sava Pânzaru, pref. Efim Levit și Sava Pânzaru, Chișinău, 1993; Limba noastră, Chișinău, 1997; În zarea
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
-lea, este o adaptare prescurtată și conținând unele elemente locale, făcută după versiunea neogreacă. Singura copie, din 1789, păstrată într-un miscelaneu de texte religioase, aparține logofătului Ioniță (Niculae) Șoimescu, din părțile Muscelului, care a intitulat-o Istoria lui Imberie, fecior împăratului al Provenții. Narațiunea se deschide în momentul în care Imberie câștigă, în urma unei întreceri cavalerești, mâna Margaronei, fiica regelui din Moreea. Încercând să se întoarcă în Provența, tinerii trec printr-o serie de aventuri al căror conflict (frecvent, ca
IMBERIE SI MARGARONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287536_a_288865]
-
un mitropolit; crezându-și soțul mort, „egumenița” Margarona îi face „colivă și parastas” etc. Deși păstrat într-un singur manuscris, nu este exclus ca Imberie și Margarona să fi cunoscut la noi o circulație mai mare. Ediții: Istoria lui Imberie, fecior împăratului al Provenții, CPL, II, 11-25. Repere bibliografice: Cartojan, Cărțile pop., II, 333-345; Piru, Ist. lit., I, 458-459; Dan Simonescu, Introducere, CPL, II, 9-10; Lăudat, Ist. lit., II, 278-282; Moraru-Velculescu, Bibliografia, I, partea II, 344-346; Dicț. lit. 1900, 449-450. A
IMBERIE SI MARGARONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287536_a_288865]