3,819 matches
-
în momentul în care o persoană transmite o informație. Continuând ideea, considerăm că este util să echilibrăm acest punct de vedere prin utilizarea aceluiași spectru observațional asupra receptorului; astfel, acesta, la rândul său, conduce actul comunicațional mai departe decât simplul feedback la mesajul oferit de către emițător, până la activități ulterioare spațiului comunicațional propriu-zis (când, spre exemplu, emițătorul nu mai este prezent fizic), atunci când informația primită prin activitatea de comunicare este utilizată. La rândul său, Longenecker precizează că, în definirea comunicării, „este important
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
multe dintre cercetările ulterioare asupra fenomenului comunicării (vezi, spre exemplu, Steers, 1988, p. 384; Roberts, Hunt, 1991, p. 225 etc.), suferind desigur, prin aceasta, o serie de adaptări - un exemplu în acest sens fiind să i se acorde elementului de feedback o importanță pe care autorii inițiali nu au consacrat-o, dar a constituit obiect de studiu pentru cei care s-au aplecat ulterior asupra modelului celor doi autori; avantajul principal al modelului amintit aici este acela al simplității procesului și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
componente specifice, care îndeplinesc roluri distincte sau conjugate în cadrul procesului comunicațional ca atare: este vorba despre funcțiile de emisie/recepție, despre canalul prin care are loc comunicarea, despre mesajul propriu-zis cu specificitățile sale (incluzând fenomenele de codare și decodare), despre feedback etc. 1.3. Teorii ale comunicăriitc "1.3. Teorii ale comunicării" Atunci când încercăm să trecem în revistă principala arie de teorii care au drept scop explicitarea fenomenului comunicațional, ne lovim de o barieră aparent paradoxală: dificultatea de a identifica teorii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să se focalizeze pe interacțiunile dintre elementele componente ale unui întreg, să vadă sistemul în perspectiva unei mulțimi dinamice, capabile de relaționări variate și în permanentă schimbare. Cibernetica (termen care derivă din greacă și înseamnă «cârmaci, conducere») pune accent pe feedback, care cuprinde procedeele de control ce permit unui sistem să se adapteze la modificările contextului. Exemplul dat de Wiener pentru a descrie dimensiunea operațională a termenului de feedback este edificator: „Când vrem ca o mișcare să urmeze un model dat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
termen care derivă din greacă și înseamnă «cârmaci, conducere») pune accent pe feedback, care cuprinde procedeele de control ce permit unui sistem să se adapteze la modificările contextului. Exemplul dat de Wiener pentru a descrie dimensiunea operațională a termenului de feedback este edificator: „Când vrem ca o mișcare să urmeze un model dat, diferența dintre acest model și mișcarea efectivă este folosită ca o nouă mărime de intrare, ce silește partea reglată să se miște încât mișcarea efectivă să se apropie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dat, diferența dintre acest model și mișcarea efectivă este folosită ca o nouă mărime de intrare, ce silește partea reglată să se miște încât mișcarea efectivă să se apropie cât mai mult de mișcarea trasată” (Wiener, 1966, p. 28). Importanța feedback-ului devine astfel covârșitoare asupra reușitei unei acțiuni: „Pentru o acțiune efectivă asupra lumii exterioare, esențial nu este numai că noi posedăm buni efectori, ci ca performanța acestora să fie semnalată înapoi corect” (Wiener, 1966, p. 135). Autorul observă însă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acțiuni: „Pentru o acțiune efectivă asupra lumii exterioare, esențial nu este numai că noi posedăm buni efectori, ci ca performanța acestora să fie semnalată înapoi corect” (Wiener, 1966, p. 135). Autorul observă însă că este necesară identificarea unui optimum al feedback-ului; aceasta pentru că un feedback excesiv poate să se constituie într-o piedică la fel de serioasă pentru activitatea organizată ca și un feedback insuficient. Pentru Wiener, tehnicile comenzii, respectiv comunicațiilor sunt inseparabile una de alta; cele două se concentrează în jurul conceptului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
asupra lumii exterioare, esențial nu este numai că noi posedăm buni efectori, ci ca performanța acestora să fie semnalată înapoi corect” (Wiener, 1966, p. 135). Autorul observă însă că este necesară identificarea unui optimum al feedback-ului; aceasta pentru că un feedback excesiv poate să se constituie într-o piedică la fel de serioasă pentru activitatea organizată ca și un feedback insuficient. Pentru Wiener, tehnicile comenzii, respectiv comunicațiilor sunt inseparabile una de alta; cele două se concentrează în jurul conceptului de mesaj văzut drept „o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fie semnalată înapoi corect” (Wiener, 1966, p. 135). Autorul observă însă că este necesară identificarea unui optimum al feedback-ului; aceasta pentru că un feedback excesiv poate să se constituie într-o piedică la fel de serioasă pentru activitatea organizată ca și un feedback insuficient. Pentru Wiener, tehnicile comenzii, respectiv comunicațiilor sunt inseparabile una de alta; cele două se concentrează în jurul conceptului de mesaj văzut drept „o succesiune discretă sau continuă de evenimente măsurabile, repartizate în timp” (Wiener, 1966, p. 31). Ca și Shannon
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
rezidă în modul în care este concepută organizarea socială: „Nu încape nici o îndoială că sistemul social este un tot organizat, ca și individul; că este unit de un sistem de comunicații; că are o dinamică în care procesele circulare de feedback joacă un rol important” (Wiener, 1966, p. 50). Prin acest feedback, comunicarea devine esențialmente un proces de punere în relație, deoarece, „pentru existența oricărei științe, este necesar să existe fenomene care nu stau izolate” (Wiener, 1966, p. 81). Cu toată
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nici o îndoială că sistemul social este un tot organizat, ca și individul; că este unit de un sistem de comunicații; că are o dinamică în care procesele circulare de feedback joacă un rol important” (Wiener, 1966, p. 50). Prin acest feedback, comunicarea devine esențialmente un proces de punere în relație, deoarece, „pentru existența oricărei științe, este necesar să existe fenomene care nu stau izolate” (Wiener, 1966, p. 81). Cu toată importanța extraordinară care i s-a acordat feedback-ului, văzut ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
50). Prin acest feedback, comunicarea devine esențialmente un proces de punere în relație, deoarece, „pentru existența oricărei științe, este necesar să existe fenomene care nu stau izolate” (Wiener, 1966, p. 81). Cu toată importanța extraordinară care i s-a acordat feedback-ului, văzut ca o componentă a actului de comunicare, explorarea acestuia atât la nivel teoretic, cât și aplicativ este departe de a se fi încheiat. Pentru a lua doar un exemplu de posibilă interpretare a funcției explicative a feedback-ului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
acordat feedback-ului, văzut ca o componentă a actului de comunicare, explorarea acestuia atât la nivel teoretic, cât și aplicativ este departe de a se fi încheiat. Pentru a lua doar un exemplu de posibilă interpretare a funcției explicative a feedback-ului, funcție care depășește simpla delimitare reglatorie a unui comportament dat, vom face apel la un exemplu plastic oferit chiar de Wiener; este vorba despre exercițiul conducerii unui automobil pe un drum cu gheață: „Conducerea noastră - spune autorul - depinde de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să transmită simțului nostru kinestezic dacă vehiculul este în pericol de derapare și să reglăm procedeul nostru de dirijare în mod corespunzător” (Wiener, 1966, p. 155). Translatarea acestui exemplu în plan comunicațional poate oferi perspective interesante de redimensionare a rolului feedback-ului în cadrul unor procese comunicaționale, cum ar fi negocierea (în care astfel de testări ale comportamentului interlocutorului pot însemna calea spre o rezolvare pozitivă a unei situații conflictuale). ¬ școala de la Palo Alto. Intenția lui Norbert Wiener de a aduna persoane
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Orice acțiune poate fi considerată un răspuns care presupune existența unui stimul anterior (...) din această perspectivă, comunicarea umană este procesul care conectează indivizii între ei și cu mediul în care trăiesc (...) comunicarea este fie un răspuns la un stimul anterior (feedback), fie un fapt dat, care se constituie punctul de pornire al unei noi secvențe de asociere a stimulului și răspunsului” (McQuail, 1999, pp. 51-52). Nu am intenționat să descriem aici această apropiere dintre teoriile comunicării și teoriile învățării, ci am
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
am găsit nimic să ne reproșăm; totuși, ceva făcuse ca întreg procesul ce comunicare să fie ineficient. Dar ce? După cum am văzut, procesul comunicării poate fi definit prin interacțiunea componentelor sale: roluri de emitere și de recepție, construcția mesajului, apariția feedback-ului, canalul și contextul comunicării. Atunci când ne focalizăm pe răspunsul la întrebarea „ce caracterizează o comunicare eficientă?”, observăm că fiecare dintre aceste elemente își are importanța sa: spre exemplu, educația s-a axat în special pe modul în care profesorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
dumneavoastră cel care va câștiga respectivul premiu și dacă ați comunica și celorlalți ceea ce tocmai ați aflat ați avea concurență. În plan didactic observăm că rolurile majore de emițător sunt deținute în școală de cadrul didactic; totuși, dincolo de posibilitățile unui feedback nuanțat și extins, elevul/studentul preia, într-o perspectivă modernă, anumite segmente (de altfel importante) ale acestor roluri (spre exemplu, cursantul are acces la o multitudine de surse de informare, posedând câteodată o informație mai bogată, mai actuală sau mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
schimbări în modul de elaborare, codare, respectiv decodare și reconstruire a mesajelor. Continuând această idee, putem avansa ipoteza conform căreia factorii de „zgomot” la nivelul emiterii mesajului (fie aflați în faza inițială la emițător, fie în faza secundară, în momentul feedback-ului oferit de către receptor) nu sunt doar cei contextuali, ci îi putem include aici și pe cei de feedback prematur, o perturbare pe care comunicarea însăși o poate introduce în comunicare. Dacă este să furnizăm un exemplu cu directă incidență
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
căreia factorii de „zgomot” la nivelul emiterii mesajului (fie aflați în faza inițială la emițător, fie în faza secundară, în momentul feedback-ului oferit de către receptor) nu sunt doar cei contextuali, ci îi putem include aici și pe cei de feedback prematur, o perturbare pe care comunicarea însăși o poate introduce în comunicare. Dacă este să furnizăm un exemplu cu directă incidență didactică, un elev/student care nu este de acord cu nici unul dintre argumentele pe care i le oferă profesorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un mesaj, va concluziona că fie nu s-a ținut respectivul curs, fie acesta s-a mutat în altă sală, fie nu a înțeles el bine ora la care va începe etc.) sau fără ca mesajele să fi fost transmise conștient (feedback-ul pe care profesorul îl primește interpretând limbajul trupului elevilor, care poate sugera implicarea, atenția și concentrarea sau, dimpotrivă, semnale după care profesorul trebuie să-și adapteze scenariul didactic). Eficiența în interpretarea și înțelegerea mesajelor se poate măsura ca o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sferă de sinonimie a volumului de cuvinte pe care îl dețin cei doi comunicatori, ci să presupună un cod lărgit, comun de comunicare (aici putem include o mulțime de variabile ca: interesele elevilor, modul lor de ascultare, tipul dominant de feedback folosit, tipul de interrelaționări ale elevilor între ei și cu profesorul etc.). Decodarea presupune descifrarea sensului mesajului primit, fiind operațiunea corespunzătoare codării, la nivelul receptorului de această dată. Pentru a se produce o decodare corectă, receptorul trebuie să se afle
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se așteaptă să îl primească receptorul (și care, în calitate de proiecție, de matrice introdusă de acesta în câmpul comunicării, poate împiedica și rigidiza însuși procesul comunicațional). El se situează undeva înaintea interpretării propriu-zise a mesajului de către receptor, generând, de cele mai multe ori, feedback-ul prematur despre care vorbeam mai devreme. 2.3. Feedback, canal și context în comunicaretc "2.3. Feedback, canal și context în comunicare" Feedback-ul este o componentă deosebit de importantă a comunicării. T.K. Gamble și M.Gamble definesc feedback-ul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de matrice introdusă de acesta în câmpul comunicării, poate împiedica și rigidiza însuși procesul comunicațional). El se situează undeva înaintea interpretării propriu-zise a mesajului de către receptor, generând, de cele mai multe ori, feedback-ul prematur despre care vorbeam mai devreme. 2.3. Feedback, canal și context în comunicaretc "2.3. Feedback, canal și context în comunicare" Feedback-ul este o componentă deosebit de importantă a comunicării. T.K. Gamble și M.Gamble definesc feedback-ul drept „toate mesajele verbale și nonverbale pe care o persoană
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poate împiedica și rigidiza însuși procesul comunicațional). El se situează undeva înaintea interpretării propriu-zise a mesajului de către receptor, generând, de cele mai multe ori, feedback-ul prematur despre care vorbeam mai devreme. 2.3. Feedback, canal și context în comunicaretc "2.3. Feedback, canal și context în comunicare" Feedback-ul este o componentă deosebit de importantă a comunicării. T.K. Gamble și M.Gamble definesc feedback-ul drept „toate mesajele verbale și nonverbale pe care o persoană le transmite în mod conștient sau inconștient ca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicațional). El se situează undeva înaintea interpretării propriu-zise a mesajului de către receptor, generând, de cele mai multe ori, feedback-ul prematur despre care vorbeam mai devreme. 2.3. Feedback, canal și context în comunicaretc "2.3. Feedback, canal și context în comunicare" Feedback-ul este o componentă deosebit de importantă a comunicării. T.K. Gamble și M.Gamble definesc feedback-ul drept „toate mesajele verbale și nonverbale pe care o persoană le transmite în mod conștient sau inconștient ca răspuns la comunicarea altei persoane” (Gamble
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]