1,862 matches
-
se bazează pe venerarea unei divinități feminine. Și ca să nu mai fiu considerat de cei neobișnuiți cu libertatea oceanului gândirii ci se mulțumesc să se scalde în piscinele încălzite ale dogmelor drept un eretic, nu mai comentez cât datorăm eternului feminin și mă întorc la ceea ce am statuat deja: poetul pictează haosul ce înconjură miezul rațional al lumii cu propriile cuvinte, nuanțând tâlcul înțelesului și ștergând neînțelesul rămas abscons. Marea poesie e cea care portretizează idealurile experienței și ale destinului, căutând
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a fost pusă de către cei șapte Înțelepți!1327 În timp ce nemurirea este o taină a zeilor, Enkidu, cel cu care vânam leii, cum spune Nichita Stănescu amintind de personajele Epopeii lui Ghilgameș, trăirea prezentului pare o alternativă neînțeleasă de către aceștia. Eternul feminin, minunat prezentat în epopee e premergător Evei și Fecioarei Maria din cele două esențiale părți ale Bibliei. Planul uman și cel divin se îmbină într-o magistrală epopee, la fel cum și creația poetică rămâne o taină, o piatră filosofală
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Tammuz în care arborele vieții se combină cu animale sălbatice sau domestice și figura păstorului ca o continuitate și regenerare a vieții. 96 Nut și Geb, cer și pământ, sunt divinități egiptene, În Grecia și Roma antică pământul fertil este femininul ce primește sămânța divină a cerului masculin. 97 Alexandre Moret, Misteriile egiptene, Herald, 2006. 98 Manly P. Hall, Învățăturile magice complete ale tuturor timpurilor, traducere de Mihaela Andronic, Editura Esoteris, Iași, 2005. 99 Liviu Pendefunda, Biblioteca Profetului, Editura Junimea, Iași
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Tammuz în care arborele vieții se combină cu animale sălbatice sau domestice și figura păstorului ca o continuitate și regenerare a vieții. 986 Nut și Geb, cer și pământ, sunt divinități egiptene, În Grecia și Roma antică pământul fertil este femininul ce primește sămânța divină a cerului masculin. 987 Alexandre Moret, Misteriile egiptene, Herald, 2006. 988 Manly P. Hall, Învățăturile magice complete ale tuturor timpurilor, Iași, 2005. 989 Liviu Pendefunda, Dogma sau libertatea gândirii, Editura Junimea, Iași, 2007. 990 Lucian Blaga
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
a făcut observația că ar trebui, împrăștiind orice confuzie, scris cu cratimă Euro-oaia, deși cei doi de „o” fac parte din silabe diferite și nu ar duce, decât pentru cel total neatent, la o lectură tip „Euroaia”, un fel de feminin de la „euroi”! N-am putut accepta titlul propus, Eurotonții, din motivul bine întemeiat că trăiesc într-o comunitate mică care ar interpreta (parte din această comunitate) ca o insultă adusă celor care, eventual, ar pune mâna pe carte, i-ar
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de tip nominal - în cazul de față, opțiunea de vot. Așadar, folosind cele două modele spațiale amintite anterior, îmi propun să prezic opțiunea de vot a românilor din 2004 pentru Camera Deputaților. Variabilele dependente utilizate în analiză sunt: sexul: masculin/feminin; mediul de rezidență: sat, oraș mic, suburbie sau oraș mediu, oraș mare; vârsta: în ani împliniți; nivelul de educație: nici un fel de educație, ciclu primar terminat/ neterminat, ciclu secundar terminat/neterminat, școală profesională, liceu, studii universitare terminate/neterminate; venitul: 5
Modele spaţiale ale competiţiei electorale. In: Competenţa politică în România by Andra-Maria Roescu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1567]
-
a. coordonate categoriale de gradul I, prin care unitățile lingvistice - componente ale sistemului lexical - primesc o anumită identitate lexico-gramaticală, de gradul I, de tipul substantivitate, verbalitate, adverbialitate etc.: student, studiere, a studia, studențește etc., sau de gradul II: substantiv masculin/feminin, verb personal/impersonal etc.; b. coordonate categoriale de gradul II, prin care se dezvoltă sensuri gramaticale categoriale, cu originea numai în opoziții interne, la nivel morfologic (numărul singular/plural) sau cu originea în opoziții interne determinate de intrarea unităților lexicale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a substantivului; forma -le caracterizează substantivele terminate în -e: părinte-le, nume-le. La substantivele terminate în consoană sau în postconsonatic intervine vocala de legătură u: student-u-l, pui-u-l. Când substantivul se termină în semivocala ®? (le®?), acesta devine vocală: (leu-l). Feminin singular Feminin Neutru plural N.Ac -a cas-a, steau-a, carte-a -le cas-le, stele-le, cărți-le, becuri-le G.D. -i case-i, stele-i, cărți-i -lor case-lor, stele-lor, cărți-lor, becuri-lor Amalgamarea morfemelor conjunctetc "Amalgamarea morfemelor conjuncte
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc.). Se înscriu într-un raport semantic orientat de o anumită viziune, arhaică, și nu în mod absolut constantă, substantivele care denumesc „obiecte” din lumea plantelor; există, între altele, o corelație aproape permanentă între raportul pom - fruct și raportul masculin - feminin: vișin-vișină, nuc-nucă, păr-pară, prun-prună. Face excepție substantivul măr, masculin ca nume al copacului, neutru ca nume al fructului. În aceeași perspectivă, a interpretării subiective a lumii extralingvistice, se înscriu substantivele denumind flori; majoritatea sunt de genul feminin: floare, lalea, floarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
director - directoare trădător - trădătoare educator - educatoare traducător - traducătoare muncitor - muncitoare scriitor - scriitoare -el - ică: nepoțel - nepoțică vițel - vițică purcel - purcică Observații: • Între substantivele feminine derivate prin sufixul -easă, unele prezintă o modificare semantică și în sfera sensului lexical; croitoreasă înseamnă femininul substantivului masculin croitor, cu păstrarea nucleului semantic lexical: ‘ființă umană care face croitorie’. Ofițereasă, în schimb, cel puțin până de curând, însemna „soție de ofițer”. În stadiul actual al limbii române poate avea două sensuri: (1), ființă de sex feminin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
istoric literar, muzeograf etc. • feminine: rudă, călăuză, persoană etc. Arhigenultc "Arhigenul" În mod frecvent, raportul semantic în interiorul opoziției masculin-feminin se întrerupe. În interpretarea lingvistică trece pe prim plan specia ca atare, iar substantivele se caracterizează prin forma masculinului sau a femininului.: • masculin: cal, copil, iepure, părinte, porc, porumbel, om etc. • feminin: gâscă, pisică, rață etc. Se înscriu în categoria arhigenului substantivele care concentrează în sfera lor semantică amândoi termenii opoziției masculin-feminin. Actualizarea termenilor opoziției se face prin hiponime: copil (arhigen) ® băiat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Arhigenul" În mod frecvent, raportul semantic în interiorul opoziției masculin-feminin se întrerupe. În interpretarea lingvistică trece pe prim plan specia ca atare, iar substantivele se caracterizează prin forma masculinului sau a femininului.: • masculin: cal, copil, iepure, părinte, porc, porumbel, om etc. • feminin: gâscă, pisică, rață etc. Se înscriu în categoria arhigenului substantivele care concentrează în sfera lor semantică amândoi termenii opoziției masculin-feminin. Actualizarea termenilor opoziției se face prin hiponime: copil (arhigen) ® băiat (M.), fată (F.) Prin această posibilitate de actualizare, substantivele din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pluralia tantum, de tipul bovine, ovine etc. Ambigenultc "Ambigenul" Substantivele denumind ființe umane pot reprezenta, la plural, categoria arhigenului: oameni, copii etc. dar pot constitui și clasa ambigenului, când pluralul nu corespunde direct singularului ci rezultă din dominarea masculinului asupra femininului: Sunt ambigene substantivele cărora nu le corespunde un singular în clasa arhigenului. Apartenența substantivelor la cele trei genuri se manifestă în planul expresiei printr-o serie de deosebiri fonetice, morfologice și sintactice. La nivel fonetic, deosebirile sunt relative. Terminația de la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nivel/nivele), -Ø/-ă, (ou-ouă) sunt caracteristice substantivelor neutre. Când dezinențele de număr nu asigură distincția de gen prin ele înseși, diferențierea se face la nivelul combinării dezinențelor de număr cu morfemul de determinare la singular: o/niște + e/i: feminin (o vulpe/niște vulpi) față de un/niște + e/i: masculin (un frate/niște frați), o/niște + ă/i - feminin (o bancă/niște bănci) față de un/niște + ă/i -masculin (un tată/niște tați); o/niște + e/e - feminin (o directoare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ele înseși, diferențierea se face la nivelul combinării dezinențelor de număr cu morfemul de determinare la singular: o/niște + e/i: feminin (o vulpe/niște vulpi) față de un/niște + e/i: masculin (un frate/niște frați), o/niște + ă/i - feminin (o bancă/niște bănci) față de un/niște + ă/i -masculin (un tată/niște tați); o/niște + e/e - feminin (o directoare/niște directoare) față de un/niște + e/e -neutru (un nume/niște nume). La nivel sintactic, în baza principiului acordului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
e/i: feminin (o vulpe/niște vulpi) față de un/niște + e/i: masculin (un frate/niște frați), o/niște + ă/i - feminin (o bancă/niște bănci) față de un/niște + ă/i -masculin (un tată/niște tați); o/niște + e/e - feminin (o directoare/niște directoare) față de un/niște + e/e -neutru (un nume/niște nume). La nivel sintactic, în baza principiului acordului, care guvernează desfășurarea relației de dependență substantiv-adjectiv, substantivul-regent impune adjectivului-determinant propriile categorii gramaticale. Iar, cum la adjectiv opoziția de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
niște + e/e -neutru (un nume/niște nume). La nivel sintactic, în baza principiului acordului, care guvernează desfășurarea relației de dependență substantiv-adjectiv, substantivul-regent impune adjectivului-determinant propriile categorii gramaticale. Iar, cum la adjectiv opoziția de gen, limitată la doi termeni (masculin/feminin) este, în general, regulată, ea devine o marcă a apartenenței la o anumită clasă de gen a substantivului. În flexiunea adjectivului demonstrativ de apropiere antepus substantivului regent, dezinențele specifice de gen-număr sunt: -Ø/-i, pentru masculin: acest-Ø student/aceșt-i studenți
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ea devine o marcă a apartenenței la o anumită clasă de gen a substantivului. În flexiunea adjectivului demonstrativ de apropiere antepus substantivului regent, dezinențele specifice de gen-număr sunt: -Ø/-i, pentru masculin: acest-Ø student/aceșt-i studenți, și -ă/-e pentru feminin: aceast-ă studentă/acest-e studente. Aceleași opoziții dezinențiale caracterizează și flexiunea adjectivelor calificative variabile după gen: student inteligent-Ø/studenți inteligenț-i (masculin), studentă inteligent-ă/studente inteligent-e. În consecință, substantivele determinate de adjective calificative sau pronominale cu opoziția dezinențială de număr Ø/i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
are la singular dezinența Ø: student>studentu-l, stea>stea-u-a. Substantivele masculine cu dezinența -ă la singular primesc articolul feminin -a: popă-popa, papă-papa etc. Observații: Substantivul tată recurge, la singular, la ambele morfeme: -l, de masculin: tată-l și -a, de feminin: tat-a. Determinarea prin forma de masculin caracterizează substantivul intrat, ca regent, într-o relație sintactică: „I-am dat tatei”, dar „I-am dat tatălui tău.” Determinarea prin forma de feminin este specifică întrebuințării substantivului ca singularia tantum din perspectiva
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
morfeme: -l, de masculin: tată-l și -a, de feminin: tat-a. Determinarea prin forma de masculin caracterizează substantivul intrat, ca regent, într-o relație sintactică: „I-am dat tatei”, dar „I-am dat tatălui tău.” Determinarea prin forma de feminin este specifică întrebuințării substantivului ca singularia tantum din perspectiva subiectului vorbitor: tata = tatăl meu. În limbajul popular, morfemul de determinare rămâne în mod frecvent invariabil în funcție de caz, la substantivele mamă, tată, bunică etc., întrucât acestea exprimă cazurile genitiv și dativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și forme cu dezinența de plural -i: rândunici, turturici etc. Substantivele neutre variabile realizează pluralul prin trei dezinențe generale: -uri (tron-uri), -e (scaun-e) și, mai rar, -i (semivocalic): (consili-i). Dezinența -uri exprimă în mod specific pluralul substantivelor neutre. La feminin aceeași dezinență intervine în situații speciale, când, semantic, substantivele se apropie de clasa substantivelor neutre: vremuri, treburi. Distribuția celor trei morfeme de plural ale neutrului depinde, în mod relativ, de structura fonetică sau morfematică a temei lexicale a substantivelor. Dezinența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
umane: animalule, măgarule, dobitocule etc.; • substantivele omule, domnule, bunicule, moșule, unchiule etc. • substantive etnonime: albanezule, danezule, italianule, turcule etc. Face excepție substantivul român care prezintă ambele forme: române/românule; • substantive formate prin derivare, care evită prin dezinența -ule omonimia cu femininul plural: muncitorule, semănătorule, învățătorule, dresorule, artistule; când omonimia nu s-ar fi produs, substantivele pot primi și dezinența -e: rotare/rotarule, directore/directorule, profesore/profesorule etc. Alegerea între cele două dezinențe este condiționată sintactic și stilistic. Forma cu -e este
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
student, studentu-l pl.: niște, -i: niște studenți, studenți-i genitiv-dativ: sg.: un-ui, -lui: unui student, studentu-lui pl.: un-or, -lor: unor studenți, studenți-lor Observații: La substantivele proprii denumind ființe, articolul hotărât este, la genitiv-dativ, proclitic: lui Andrei, lui Mihai. La feminin, singular, articolul accentuează distincția dintre cele două serii de forme cazuale, diferențiate în primul rând prin dezinență: 1. nominativ-acuzativ: o, -a: o studentă, student-a 2. genitiv-dativ: un-ei, -i: unei student-e, studente-i Observații: Când substantivele terminate în ă sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
variabilitate și cuprinde majoritatea adjectivelor românești. Adjectivele prezintă la singular, masculin dezinențele -Ø (alb) și -u vocalic (negru) sau semivocalic (greu). Observații: Face excepție de la această clasă, adjectivul june (întrebuințat mai frecvent substantival), care prezintă o omonimie accidentală - masculin singular - feminin plural, ceea ce determină dezvoltarea a numai trei teme distincte 3: Tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular - G.D., feminin, singular - N.Ac.G.D. feminin, plural: (un) june student, (unei, niște, unor) june studente Tema 2: N.Ac., feminin, singular: jună
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de la această clasă, adjectivul june (întrebuințat mai frecvent substantival), care prezintă o omonimie accidentală - masculin singular - feminin plural, ceea ce determină dezvoltarea a numai trei teme distincte 3: Tema 1: N.Ac.G.D., masculin, singular - G.D., feminin, singular - N.Ac.G.D. feminin, plural: (un) june student, (unei, niște, unor) june studente Tema 2: N.Ac., feminin, singular: jună (studentă) Tema 3: N.Ac.G.D., masculin, plural: juni (studenți) Tipul II de flexiunetc "Tipul II de flexiune" Se înscriu aici adjective cu trei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]