KorAP: Find »[drukola/base=feminist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...53 54 55 ...109 >

2,721 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269

trebuie să însemne abolirea drepturilor persoanei în interiorul familiei. O femeie bătută și insultată nu are șanse la dezvoltare. Este greu de înțeles de ce toleranța față de violența între străini și în afara casei este mult mai mică decât violența în familie. Ideea feministelor este că aceasta a depins de empatia față de victime. Există incomparabil mai puțini bărbați bătuți în familie decât femei și copii, astfel încât problema a putut să apară ca una de naturăxe "„natură" politică doar când femeile au putut vorbi despre

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
politicăxe "„agendăpolitică" a problemelor care afectează femeile. Una dintre cele mai importante direcții de cercetare o reprezintă configurarea bazelor patriarhatului modern (creșterea dependenței economice și de status) în perioada tranziției postcomuniste. 3. Problemele specifice teoriilor feministetc "3. Problemele specifice teoriilor feministe" Ca orice alte teorii politice, cele feministexe "„feminist" vizează și ele problematici legate de libertate, egalitatexe "„egalitate", drepturi, legitimitate, autoritate, puterexe "„putere". Dar ele nu pot doar repeta același mod de interpretare și nici aceeași tematică în sens canonic, pe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
de mirare. Gândirea politică a fost aproape exclusiv masculinăxe "„masculin" și, inevitabil, inspirată din experiențele gânditorilor. În momentul în care femeile au devenit subiecți ai teoretizării politicului, precum și ai politicii înseși, ele au adus în atenția teoretizării, pe filieră feministăxe "„feministă", tipurile de experiențe care marchează preponderent femeile. Am considerat necesară o tipologizare a experiențelor femeiești și feminine tocmai pentru o înțelegere mai adecvată a răspunsurilor la întrebarea: ce relevanță are, pentru teoria politicăxe "„teoriepolitică", la fel ca și pentru politica

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
postmoderni, au început să suspecteze că orice astfel de cerințe transcendentale reflectă și consacră experiențele unui număr mic de oameni: cei mai mulți dintre aceștia sunt albi, occidentali și bărbați” (Flaxxe "„Flax,Jane", 1990, p. 43). Gândirea postmodernă, ca și cea feministăxe "„feministă" asupra politicului au fost influențate preponderent de către Michel Foucaultxe "„Foucault,Michel", mai ales în privința problematicii puterii, a relației între cunoaștere și puterexe "„putere", între regimurile de putere și cele de adevăr. În aceste regimuri, femeile sunt de obicei excluse sau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
adesea dezindustrializate, în mahalalele marilor orașe, în sate. Modernizarea acestor zone este încă un proiect. În consecință, inclusiv alianțele feminismului ar trebui să fie contextuale. CAPITOLUL IITC "CAPITOLUL II" Evoluția istorică a ideilor politice feministetc "Evoluția istorică a ideilor politice feministe" „Pentru a ține frâiele puterii, bărbatul a știut să-și făurească întotdeauna o filosofie și o morală curente, care să îi îndreptățească ținerea femeii într-o veșnică dependență.” (Calypso Botezxe "„Botez,Calypso") 1. Feminismul valului Itc "1. Feminismul valului I

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
nume prestigios al filosofiei politice și morale, precum și parlamentxe "„parlament"ar. Termenul feminism se pare că a fost folosit pentru prima oară în 1895, în Marea Britanie. Tot în secolul al XIX-lea începe să se dezvolte coerent mișcarea feministăxe "„mișcare feministă" din Statele Unite. Actul fondator al acesteia este socotit Convenția de la Seneca Fallsxe "„ConvențiadelaSenecaFalls", din 1848. La această convenție au participat aproape 300 de persoane, dintre care 40 de bărbați. Declarația sentimentelor, citită publicxe "„public" cu această ocazie și construită după

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
al XIX-lea, țările scandinave (1906-1907), apoi Anglia și SUA au devenit vârful de lance în avangarda mișcării feministexe "„feminist" și un model demn de urmat pentru celelalte țări. Ele au consacrat drepturi egale pentru femei înaintea tuturor celorlalte. Inclusiv feministele românce ale acelor timpuri au remarcat „retardul latin”, respectiv faptul că țările latine dezvoltate și mai ales Franța, cea mereu în avangarda marilor schimbări, în privința drepturilor femeilor a rămas mult în urmă, preferând să exporte mai multe ingrediente feminine (modă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
în sfera publică,xe "„sferapublică" este necesar ca o persoană să nu lupte cu supraviețuirea cotidiană, ci pentru dezvoltare și afirmare. El s-a adresat mai puțin problemelor rasiale, celor specifice femeilor muncitoare, precum și țărăncilor. Aceasta nu înseamnă însă că feministele clasei de mijloc nu pot să joace rol de avangardă și pentru promovarea drepturilor celorlalte femei, dar să nu postuleze propria condiție drept „condiția femeii”, în ciuda multelor asemănări via patriarhatxe "„patriarhat". Au existat numeroase personalități care reprezentau preponderent femeile muncitoare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
această zonă a dominat producția țărănească și că revoluția industrialăxe "„revoluția industrială" a atins o parte mică a populației. Înainte de comunismxe "„comunism", 80% din populația României era țărănească. Prin urmare, era foarte dificil să se dezvolte o mișcare feministăxe "„mișcare feministă" amplă, dincolo de cercurile urbane mai educate ale populației. Oportunitatea unei mișcări feministexe "„mișcare feministă"xe "„feminist" românești este însă dată, în primul rând, de statutul normativ inferior al femeilor, fapt pentru care schimbarea legislației devine țintă predilectă. „Documentele vremii stau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
o parte mică a populației. Înainte de comunismxe "„comunism", 80% din populația României era țărănească. Prin urmare, era foarte dificil să se dezvolte o mișcare feministăxe "„mișcare feministă" amplă, dincolo de cercurile urbane mai educate ale populației. Oportunitatea unei mișcări feministexe "„mișcare feministă"xe "„feminist" românești este însă dată, în primul rând, de statutul normativ inferior al femeilor, fapt pentru care schimbarea legislației devine țintă predilectă. „Documentele vremii stau mărturie că statutul juridic al femeilor române era umilitor, sub demnitatea umanăxe "„naturaumană". Potrivit

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
a fost luată în considerație nici atunci, nici doi ani mai târziu, când Liga a revenit cu forțe sporite asupra solicitării ei. În perioada premergătoare elaborării și votării Constituției din 1923, cea mai democratică dintre Constituțiile României din perioada precomunistă, feministele românce au avut o intensă activitate de lobby pentru drepturi (vezi și capitolul „Feminismul liberal și Socialist” și Mihăilescu, 2002). Între cele mai importante personalități ale mișcării feministexe "„feminist" pentru drepturi politicexe "„drepturi politice" depline pentru femei se numără: Calypso

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
cele mai importante personalități ale mișcării feministexe "„feminist" pentru drepturi politicexe "„drepturi politice" depline pentru femei se numără: Calypso Botezxe "„Botez,Calypso", Alexandrina Cantacuzinoxe "„Cantacuzino,Alexandrina", Eleonora Stratilescuxe "„Stratilescu,Eleonora", Elena Meissnerxe "„Meissner,Elena", Maria Buțureanuxe "„Buțureanu,Maria"4. Cererile feministelor românce sunt sintetizate foarte bine de către Eleonora Stratilescuxe "„Stratilescu,Eleonora" (1919, pp. 24-36): 1. Economic: plată egală la muncă egală; protecția muncii femeilor și a rezultatelor ei; măsuri de combatere a mortalității infantile în păturile sărace. 2. Cultural: acces la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
va stipula interzicerea oricăror forme de discriminarexe "„discriminare" bazate pe sex. Recunoașterea dreptului la vot a fost destul de târzie și, pentru o vreme, nerelevantă. Româncele au votat pentru prima oară în condiții de alegeri libere în 1990. Mișcarea feministăxe "„mișcare feministă" românească a început să sufere o intensă contraofensivă o dată cu răspândirea ideologiei legionarexe "„legionar", care nu era doar conservatoare în privința genului, ci și reacționară. Femeilor le erau recunoscute doar virtuțile materne puse în slujba patriei (vezi Pircăxe "„Pircă,Radu", Nicolescuxe "„Nicolescu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
sunt egali în fața legii, dar șansele lor nu sunt egale, iar femeile și bărbații nu sunt parteneri, nici în viața publică, nici în cea privată. Al doilea sex este o lucrare deosebit de amplă și de relevantă, o mare lucrare feministăxe "„feministă" a secolului XX. Este relevantă pentru filosofie, teorie politicăxe "„teoriepolitică", sociologie, este relevantă pentru istorie și este, deloc de neglijat, relevantă pentru acțiunea politică. În întrega istorie cunoscută, susține S. de Beauvoirxe "„DeBeauvoir,Simone", bărbatul și-a luat rolul subiectului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
față de tratamentul inegal și iarăși conservator, se formează Mouvement de Liberation des Femmesxe "„MouvementdeLiberationdesFemmes" - MLF (Mișcarea de Eliberare a Femeilor). Simone de Beauvoir se alătură acestei mișcări, radicalizându-se ea însăși și asumându-și în mod deschis statutul de feministăxe "„feministă". În Anglia, British Women’s Liberation Movementxe "„WomensLiberationMovement" (Mișcarea Britanică de Eliberare a Femeilor) s-a asociat cu stânga radicală, formulând o agendă care includea: plată egală pentru muncă egală, acces egal la orice tip de educație, acces liber la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
a studiilor despre femei, a studiilor de gen și a studiilor feministexe "„feminist" (după 1970). Cercetarea și teoretizarea au ajuns la un înalt nivel de rafinament. Autoarele și lucrările care au influențat major teoria politicăxe "„teoriepolitică" și mișcarea feministăxe "„mișcare feministă" sunt, în principal, următoarele: Shulamith Firestonexe "„Firestone,Shulamith", The Dialectic of Sex (Dialectica sexului), Kate Millettxe "„Millett,Kate", Sexual Politics (Politici sexuale), Robin Morgan, colecția Sisterhood is Powerful (Suroritatea e puterexe "„putere") (SUA), Germaine Greerxe "„Greer,Germaine", Female Eunuch (Femeia

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
urmeze paradigme masculinexe "„masculin" ca stil comportamental și să împrumute agenda politicăxe "„agendăpolitică" bărbătească. Pentru ca să se poată regăsi în calitate de subiect, și nu doar de simplă portavoce a ideilor bărbătești, femeile trebuie să plece de la propriile experiențe ca centre ale cunoașterii. Feministele franceze, influențate de psihanaliza lacaniană, insistă asupra rolului limbajului în internalizarea structurilor de gândire patriarhală (falogocentrică). Intrarea în ordinea simbolică a puterii se face prin limbaj și înseamnă intrarea în Legea tatălui. Deconstruind acest limbaj, feministele de culturăxe "„cultură" franceză

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
ca centre ale cunoașterii. Feministele franceze, influențate de psihanaliza lacaniană, insistă asupra rolului limbajului în internalizarea structurilor de gândire patriarhală (falogocentrică). Intrarea în ordinea simbolică a puterii se face prin limbaj și înseamnă intrarea în Legea tatălui. Deconstruind acest limbaj, feministele de culturăxe "„cultură" franceză încearcă să construiască o identitatexe "„identitate" femeiască autentică. Ideile lor au fost preluate, cu rezerve critice, în toate celelalte arii mai sus-pomenite. Feministele americane se concentrează în cercetare asupra arsenalului prin care se naște și menține

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
se face prin limbaj și înseamnă intrarea în Legea tatălui. Deconstruind acest limbaj, feministele de culturăxe "„cultură" franceză încearcă să construiască o identitatexe "„identitate" femeiască autentică. Ideile lor au fost preluate, cu rezerve critice, în toate celelalte arii mai sus-pomenite. Feministele americane se concentrează în cercetare asupra arsenalului prin care se naște și menține patriarhatulxe "„patriarhat" ca instituții, practici și ideologiexe "„ideologie", inclusiv asupra felului în care patriarhatulxe "„patriarhat" este internalizat de către femei (femeile sunt aparent complice ale acestor structuri, pentru că

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
III-leaxe "„feminismulvaluluiIII". O foarte importantă achiziție în teoria politicăxe "„teoriepolitică" pentru al doilea val de feminism a reprezentat-o resemnificarea conceptelor de publicxe "„public" și privat.xe "„privat" Termenii publicxe "„public"-privatxe "„privat" joacă un rol central în teoria feministăxe "„feministă" în general, în teoria politicăxe "„teoriepolitică" feministă în particular. În partea finală a lucrării Originile totalitarismului, Hannah Arendtxe "„Arendt,Hannah" relevă sensurile conceptului de spațiu public,xe "„spațiupublic" comparând formele constituționale cu cele totalitare de conducere politică. Metaforic, în regimurile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
teoria politicăxe "„teoriepolitică" pentru al doilea val de feminism a reprezentat-o resemnificarea conceptelor de publicxe "„public" și privat.xe "„privat" Termenii publicxe "„public"-privatxe "„privat" joacă un rol central în teoria feministăxe "„feministă" în general, în teoria politicăxe "„teoriepolitică" feministă în particular. În partea finală a lucrării Originile totalitarismului, Hannah Arendtxe "„Arendt,Hannah" relevă sensurile conceptului de spațiu public,xe "„spațiupublic" comparând formele constituționale cu cele totalitare de conducere politică. Metaforic, în regimurile constituționale te poți mișca într-o topologie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
normare” a natalității le-au avut România (prin politica pronatalistă) și China (prin sterilizarea forțată). Cele mai dictatoriale regimuri ale căsătoriilor și relațiilor interpersonale le-a avut (și le mai are) Coreea de Nord. Deși nu putem vorbi despre o poziție feministăxe "„feministă" unitară, putem spune că feminismul are câteva puncte comune cu orientările mai sus-pomenite: consideră, alături de liberali, că libertatea trebuie extinsă în sfera privatăxe "„sferaprivată", dar ca libertate personală, individuală, nu colectivă (a familiei), consideră, alături de conservatori, că participarea publică este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
intangibilitatea vieții private, precum și accentuarea faptului că problemele de gen se referă la felul în care sunt organizate ambele sfere. Al doilea val al feminismului a însemnat, oricât ar fi el de controversat, o serie de câștiguri semnificative. Ideile politice feministe au putut să devină politici de statxe "„stat": drepturi familiale; posibilitatea de control a sexualității și reproducerii; plată egală pentru muncă de valoare egală; sprijinul statului în creșterea copiilor (în unele țări)8; acces la profesii socotite „masculinexe "„masculin"”, inclusiv

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
consecința eforturilor mișcărilor și teoriilor feministexe "„feminist". - Agenda nouă a feminismului se direcționează spre înțelegerea culturii populare și a limbajului. - Stilul de viață postfeminist este produsul independenței economice și sexuale a femeilor (vezi Arneilxe "„Arneil,Barbara", Barbara, 1999, capitolul 7). Feministele consideră că propaganda „postfeministă”, intens mediatizată de altfel, este o trădare a eforturilor lor din ultimii treizeci de ani, o reacție devastatoare, o pierdere a câștigurilor obținute atunci, o „aruncare înapoi, într-o eră prefeministă” (Tania Modleskixe "„Modleski,Tania", 1990

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
dacă se poate, lacrimogene, iar bărbaților, să comenteze la „rece”. Ca în cazul universităților, este vorba de politici care cultivă un sexismxe "„sexism" mai mult sau mai puțin subtil și o segregare de facto între femei și bărbați. Agenda feministăxe "„feministă" s-ar fi încheiat dacă, mai întâi de toate, patriarhatulxe "„patriarhat" ar fi devenit o amintire istorică. Cu vorbele radicalelor: „Voi fi postfeministă într-o eră postpatriarhală”. Un procent tot mai semnificativ de femei din România (mai ales cele tinere

[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]