1,521 matches
-
numai parțială, a funcției auctoriale. Există o fenomenologie (v. A. Compagnon, 1979) a citatului, impusă de comportamentul acestuia în structura paratextului, dacă facem referire la "intertextualitatea internă" și la "intertextualitatea externă". Este o "fenomenologie a citării... a enunțării", diferită de "fenomenologia produsului (...), a enunțului" (A. Compagnon, 1979: 10). În știri, editoriale, reportaje, evocări etc. titlul este polimorf, plurivoc (editorial, auctorial). Există o categorie de titluri în care citatul apare ca o variantă de "intertextualitate internă", adică, un monolog, un fragment al
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
survenit? �n 1920, participase la elaborarea noii Constitu?îi germane. Din lotul nenum?raț al constructorilor de �sociologii sistematice� [37], se deta?eaz? autori precum Alfred Vierkandt care �ncearc? s? exploateze mo?tenirea lui Simmel ?i Ț�nnies din perspectiva fenomenologiei lui Husserl, sau s? opera?ionalizeze, precum Leopold von Wiese, sociologia �formal?�. Al?îi, precum Hans Freyer sau Othmar Spann, se ilustreaz? mai mult prin specula?îi doctrinare ?i normative, str�ns legate de ideologia �n ascensiune sau, �n cazul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dec�ț acele mari sinteze teoretice �n care savantul se diferen?iaz? at�ț de pu?în de ideolog! �n fapt ra?ionalismul a fost respins �n mod deschis �n profitul unei sesiz?ri imediate a tr?ițului, c?reia fenomenologia husserlian? a venit s?-i confere o legitimitate ?tiin?ific? [10:376-379]. Totu?i, �n domenii ale cercet?rîi mai delimitate se face sim?it? amprenta � c�teodat? influen?a � weberian?. Specificarea unei sociologii a operelor culturii (kultursociologie) � spre deosebire de cea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s�nt cele ale unor cercet?tori care nu vor da �ntreaga lor m?sur? dec�ț �n perioadă urm?toare. Astfel, întreprinderea austriacului Alfred Schutz (1932) este f?r? �ndoial? cea mai promi??toare; el face apel la resursele fenomenologiei husserliene �n prelungirea sociologiei �comprehensive� propuse de c?tre Weber pe care o rectific?. Indivizii construiesc lumea social? că ?i sociologii Aportul esen?ial al lui Schutz este acela de a fi ar?tat c? cercetarea semnifică?iilor pe care
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
internă?ionale. Astfel, rezultatele cercet?rilor anglo-saxone nu p?trund dec�ț lent �n sociologia francez? c?reia această pare s??i ignore aspectele majore. Dac? sociologia german? r?m�ne, din ra?iuni istorice, deschis? c?tre marxism ?i fenomenologie, nu mai are trecere �n Fran?a unde este �nc? pu?în primit?. �n ansamblu, s? recunoa?tem c? numeroase lucr?ri de istorie sau de prezentare a disciplinei ignor? mai mult sau mai pu?în (cf. [1] ?i [36
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
face un pas mai departe, găsind liantul dintre aceste diferite manifestări ale geniului uman iscoditor: „Cred că există un domeniu unde se întretaie astăzi toate cercetările filosofice, cel al limbajului. Acolo se intersectează investigațiile lui Wittgenstein, filosofia lingvistică a englezilor, fenomenologia creată de Husserl, cercetările lui Heidegger, lucrările școlii bultmanniene și ale celorlalte școli de exegeză neotestamentară, lucrările de istorie comparată a religiilor și de antropologie referitoare la mit, rit și credință - în sfârșit, psihanaliza”. Componentele comunicării Mai înainte de a încerca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
când structurile mediului natural și comunitar sunt copleșitoare și potrivnice. Heidegger depășește faptul că oamenii sunt preocupați de nimicuri, dar și de tehnologie, pierzând din vedere cel mai important aspect: existența lor concretă în lume. Edmund Husserl (1859-1038), considerat fondatorul fenomenologiei, consideră că întreaga mișcare filosofică fenomenologică trebuie să investigheze tot ceea ce face parte din experiența personală. Termenul de fenomen înseamnă apariție, ilustrând în mod concret tot ceea ce rezultă din experiență. Opinăm că fenomenologia anticipează orientarea umanistă prin accentul pus pe
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
în lume. Edmund Husserl (1859-1038), considerat fondatorul fenomenologiei, consideră că întreaga mișcare filosofică fenomenologică trebuie să investigheze tot ceea ce face parte din experiența personală. Termenul de fenomen înseamnă apariție, ilustrând în mod concret tot ceea ce rezultă din experiență. Opinăm că fenomenologia anticipează orientarea umanistă prin accentul pus pe experiența personală, pe descrierea fenomenului, și mai puțin pe cercetarea amănunțită. Conform propunerii lui Husserl, psihologia ar trebui să includă evantaiul imens de materiale inclus în conștiință ca fenomene, ca experiențe unice. Metoda
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
spaniolul Miguel de Unamuno a cărui Agonie a creștinismului, publicată în 1925, face o paralelă între pierderea valorilor morale și dispariția civilizațiilor, în plus, psihanaliza lui Freud, adevărată "revoluție copernicistă" a gîndirii, descoperă o altă latură a funcțiilor umane, împreună cu fenomenologia germanului Edmond Husserl și cu existențialismul compatrioților săi Karl Jaspers și Martin Heidegger, acesta din urmă scoțînd în evidență caracterul "absurd" al lumii în care trăim. La cehul de limbă germană Franz Kafka, ale cărui povestiri și romane vor fi
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ani, 37% prezentau în continuare simptomele TOC și numai 20% dintre subiecți au fost declarați complet vindecați. În ansamblu, simptomele clinice și subclinice erau încă evidente la două treimi din totalul pacienților, iar starea a 10% dintre ei se agravase. Fenomenologie și clasificări Persoanele care suferă de TOC au fost împărțite în trei mari grupe. Cele care manifestă atît obsesii, cît și compulsii reprezintă majoritatea; cele care manifestă numai gînduri obsesive sînt mai puține la număr, iar cele care se angajează
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de contaminare, 42% îndoieli patologice, 33% obsesii somatice, 32% nevoia de simetrie, 31% obsesii legate de agresivitate și 24% obsesii sexuale. În general, compulsiile au fost categorizate astfel: spălarea, verificarea, repetarea și ordonarea, atît adulții, cît și copiii manifestînd o fenomenologie asemănătoare (Last și Strauss, 1989; Swedo et al., 1989). Spălarea sau curățarea, care se întîlnesc mai frecvent la femei decît la bărbați, se caracterizează printr-o teamă de contaminare, iar asocierea ritualurilor spălării, dezinfectării sau curățării cu evitarea puternică a
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
într-o măsură mai mică decît alte manifestări, aceasta fiind, cel mai probabil, o dovadă a verificării mentale sau a necesității de a urma o ordine prestabilită meticuloasă (Rachmann, 1974; Marks, 1987; Ratnasuriya et al., 1991). Utilitatea clasificării subiecților potrivit fenomenologiei poate fi pusă sub semnul întrebării, dat fiind faptul că persoanele afectate prezintă mai multe obsesii și au mai multe tipuri de ritualuri. În cadrul unui grup mare de 560 de pacienți cu TOC (Rasmussen și Eisen, 1992), 72% prezentau obsesii
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
mai multe obsesii și au mai multe tipuri de ritualuri. În cadrul unui grup mare de 560 de pacienți cu TOC (Rasmussen și Eisen, 1992), 72% prezentau obsesii multiple și 58% compulsii multiple. Alte studii au relevat modificări în timp ale fenomenologiei (Marks, 1987; Hodgson și Rachman, 1977). Foa și colaboratorii săi (1985) au propus o clasificare mai promițătoare, cu implicații în terapia comportamentală, bazată pe prezența sau absența unor stimuli externi, a consecințelor dezastruoase și a unor reacții observabile sau mentale
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
este ce anume se poate face pentru a distruge cercul vicios dintre gîndul care cauzează disconfort și ritualurile care atenuează disconfortul. Și de această dată, răspunsul este oferit de studierea tulburării. SECȚIUNEA 3 Expunerea și prevenirea răspunsului Cercetătorii care investighează fenomenologia TOC au studiat ce anume se întîmplă atunci cînd pacienții au fost expuși la stimuli care declanșează ritualuri și li s-a cerut să nu le efectueze. La început, s-a observat o amplificare semnificativă a anxietății, disconfortului și a
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
sine diminuează capacitatea persoanelor de a-și rezolva problemele, fapt care generează presupuneri și mai catastrofale și, prin urmare, o disponibilitate sporită de a percepe consecințele negative care ar putea rezulta din defectele personale. Îngrijorarea în tulburarea anxioasă generalizată Investigarea fenomenologiei neliniștii la persoanele diagnosticate cu TAG, conform criteriilor DSM-III-R și DSM-IV, a consolidat relevanța acesteia pentru tulburarea respectivă. Pacienții cu TAG își petrec mai mult de jumătate din zi făcîndu-și griji, iar majoritatea (peste 90%) recunosc că sînt excesiv preocupați
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
în ceea ce privește rezultatele înregistrate la șase luni după tratament, din punct de vedere al evaluării anxietății, neliniștii și depresiei (Stanley et al., 1996). Conform lui Stanley și colaboratorilor săi, rămîne de văzut dacă această concluzie nu se datorează potențialelor deosebiri în fenomenologia TAG la adulții cu vîrste înaintate sau folosirii terapiei de grup. Există mai puține argumente referitoare la superioritatea terapiei cognitive față de alte tratamente active, în special față de relaxarea progresivă a mușchilor. Șase studii controlate care au comparat tratamentele active au
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
1997). Dintr-o varietate de motive, această categorie nu a fost inclusă în versiunea finală, fapt dezamăgitor, deoarece includerea sa (probabil sub forma unui set de criterii utile în cercetare) ar fi inițiat o serie de studii privitoare atît la fenomenologie, cît și la tratament. Este interesant că ICD-10 a încercat să abordeze această chestiune prin includerea unei noi categorii, modificare persistentă a personalității ca urmare a unei experiențe catastrofice. Acest diagnostic se referă la dezvoltarea unor trăsături persistente, inflexibile și
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
constitutivă a Societății Europene de Cultură. - (august) participă pentru prima oară la conferințele Eranos, prezentând „Psychologie et histoire des religions: à propos du symbolisme du Centre”. - (4-7 septembrie) participă la al VII-lea Congres internațional de istoria religiilor, Amsterdam, secțiunea Fenomenologie - „Mythes cosmogoniques et guérisons magiques”. - (septembrie) apare La nuit bengali. - (septembrie) participă la Congresul de Psihologie Religioasă organizat de Réverend Père Bruno și Études carmélitaines, cu conferința „Chasteté, sexualité et vie mystique chez les primitifs”. SW: - (septembrie) participă la același
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mult răspunsul dvs. negativ (dar eu vă înțeleg). Singura problemă este „specialitatea” dlui Bergman. După cum ați observat, în Statele Unite istoria religiilor este mereu raportată fie la o „high religion” a Orientului (hinduism, budism, Islam), fie la ceea ce se numește aici „fenomenologie”, fie, în sfârșit, la antropologie („primitive religions”). Singurul doctorat de la departamentul nostru care nu și-a putut găsi o catedră este singurul care își aleseseca „specialitate” Grecia antică... Dar sper că dl Bergman nu va întârzia să publice câteva articole
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
la 3 decembrie 1950, că cererea fusese respinsă” - cf. Memorii II, pp. 91-92. 9. La 4-7 septembrie 1950, a avut loc la Amsterdam cel de-al șaptelea Congres Internațional de Istorie a Religiilor, la care participă și Eliade (la secțiunea „Fenomenologie”, cu o lucrare despre „Mythes cosmogoniques et guérisons magiques”), și Wikander (la secțiunea de istorie a religiilor Iranului). Vezi C.J. Bleeker, G.W. Drewes, K.A.H. Hidding (eds.), Proceedings of the 7th Congress for the History of Religions, Amsterdam
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
al noii Asociații Internaționale de Istoria Religiilor (IAHR) - Raffaele Pettazzoni președinte, Geo Widengren vicepreședinte și C.J. Bleeker secretar general. După congres, Wikander publică în presa suedeză un articol în care scrie pentru prima oară despre Eliade: „Profesorul Eliade, de la secțiunea fenomenologie, a prezentat un exposé scurt, dar briliant, vorbind despre utilizarea miturilor creației în medicina magică. șLa acest congresț blocul de Est a fost reprezentat de un polonez, în ultima clipă devansat de Eliade, român în exil, tot mai mult apreciat
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ca savant,deopotrivă în calitate de vicepreședinte (1950-1960) și președinte (1960-1970) al Asociației Internaționale de Istorie a Religiilor. S-ar putea spune că a fost un Pettazzoni al suedezilor, cu rezerva că asemănarea nu poate fi completă. Pe lângă marile monografii - tratatul de fenomenologie a religiilor, publicat în 1945 și cunoscut grație traducerii germane, istoria religiilor Iranului antic (Les religions de l’Iran, Payot, Paris, 1965) și a maniheismului, seria publicată în Actele Universității de la Uppsala „King and Saviour” (I. The Great Vohu Manah
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
În secolul următor, i-a urmat genul mult mai prob și mai articulat, în funcție de coagularea disciplinei propriu-zise a istoriei religiilor, al tratatului. Intenția lui Wikander era precedată deja de apariția recentă a două tratate care au făcut epocă: cel de fenomenologie a religiei al lui Geo Widengren, Religionensvärld, Stockholm, 1945, și cel de morfologie și fenomenologie a religiei al lui Eliade, Traité d’histoire des religions, Payot, Paris, 1949. Foarte probabil, tentația dispersiei și nesiguranța propriei sale capacități de sinteză l-
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
disciplinei propriu-zise a istoriei religiilor, al tratatului. Intenția lui Wikander era precedată deja de apariția recentă a două tratate care au făcut epocă: cel de fenomenologie a religiei al lui Geo Widengren, Religionensvärld, Stockholm, 1945, și cel de morfologie și fenomenologie a religiei al lui Eliade, Traité d’histoire des religions, Payot, Paris, 1949. Foarte probabil, tentația dispersiei și nesiguranța propriei sale capacități de sinteză l-au determinat pe Wikander să abandonezeacest proiect. Despre istoria manualelor, vezi Michel Gardaz, „Les manuels
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pentru eforturile depuse pe lângă Payot pentru ca a sa Religionensvärld (Stockholm, 1945) să apară într-o traducere franceză. Vezi Addendum III, scrisoarea lui Widengren către Eliade, Uppsala, 10 ianuarie 1954. Cutoate acestea, prima și cea mai celebră traducere a tratatului de fenomenologie a religiilor al lui Widengren va apărea în germană: Religionsphänomenologie, Walter de Gruyter, Berlin, 1969. 3. Aluzie sarcastică la implicarea centrală a lui Widengren în fondarea Asociației Internaționale de Istoria Religiilor și la intenția lui de a deveni membru al
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]