4,199 matches
-
Mexic 4,3 India 4,0 Indonezia 3,8 Columbia, America de Sud 3,8 Malayezia 3,6 CSI 2,4 China 2,3 Statele Unite 1,9 Japonia 1,8 Canada 1,7 Germania, Republica Federală 1,4 Tabelul 112. Rata de fertilitate [Sursa: 43, 189-193] 16.2. Populația în lume evoluții, tendințe Frank Notenstein a lansat în 1904 teoria tranziției demografice, arătând relația dintre modificările demografice și schimbările sociale. În evoluția temporală a fenomenelor demografice, s-au stabilit trei etape (44, pp.
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
arată că majoritatea subiecților preferă familia modernă, egalitară, 61% au apreciat că nu contează sexul în conducerea gospodăriei. Totuși, cei care consideră că bărbatul ar trebui să conducă în familie reprezintă un procent destul de ridicat (32%) [27]. Căsătoria, natalitatea și fertilitatea Trebuie să menționăm că la începutul anilor '60 rata căsătoriilor a crescut și vârsta la căsătorie a scăzut ca urmare a declinului autorității parentale, a dobândirii mai devreme a independenței economice și sociale. Ulterior mișcările feministe de emancipare, creșterea perioadei
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sociale. Ulterior mișcările feministe de emancipare, creșterea perioadei de școlarizare, participarea femeii pe piața muncii și schimbarea valorilor au condus în principal la creșterea vârstei la căsătorie și, într-o pondere mai mică, la scăderea nupțialității. A crescut de asemenea fertilitatea ilegitimă, fiind vorba atât de mamele adolescente, cât și de cele care nu doresc o legătură cu tatăl biologic. Cel puțin pentru țările cu un nivel scăzut de dezvoltare economică, copiii născuți în afara căsătoriei sunt considerați în situație de risc
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de persoane fără pregătire adecvată, fapt pentru care în 1996 se emite o lege care pedepsește cu închisoarea astfel de fapte. Din 1992 sporul natural devine negativ (-0,2). Până în 2005 sporul natural crește în valoare negativă. Rata generală de fertilitate scade în perioada 1989-2004 cu 42,08% (de la 66,3‰ la 38,4‰). Într-o perioadă de 16 ani (1989-2004), ratele de fertilitate scad în medie la toate grupele de vârstă cu 1,72. În structură însă cea mai mare
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sporul natural devine negativ (-0,2). Până în 2005 sporul natural crește în valoare negativă. Rata generală de fertilitate scade în perioada 1989-2004 cu 42,08% (de la 66,3‰ la 38,4‰). Într-o perioadă de 16 ani (1989-2004), ratele de fertilitate scad în medie la toate grupele de vârstă cu 1,72. În structură însă cea mai mare scădere s-a produs la grupa de vârstă 20-24 ani, unde rata fertilității a scăzut cu 2,19 (Figura 83). Cu toate acestea
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
4‰). Într-o perioadă de 16 ani (1989-2004), ratele de fertilitate scad în medie la toate grupele de vârstă cu 1,72. În structură însă cea mai mare scădere s-a produs la grupa de vârstă 20-24 ani, unde rata fertilității a scăzut cu 2,19 (Figura 83). Cu toate acestea, în comparație cu spațiul vest-european, fertilitatea românească rămâne una timpurie, valorile cele mai mari înregistrându-se la grupele de vârstă 25-29 și 20-24 ani, cu tendința de egalizare a ratei fertilității la
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
la toate grupele de vârstă cu 1,72. În structură însă cea mai mare scădere s-a produs la grupa de vârstă 20-24 ani, unde rata fertilității a scăzut cu 2,19 (Figura 83). Cu toate acestea, în comparație cu spațiul vest-european, fertilitatea românească rămâne una timpurie, valorile cele mai mari înregistrându-se la grupele de vârstă 25-29 și 20-24 ani, cu tendința de egalizare a ratei fertilității la aceste grupe. După perioada cuprinsă între 1969-2003 în care s-a înregistrat o tendință
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
rata fertilității a scăzut cu 2,19 (Figura 83). Cu toate acestea, în comparație cu spațiul vest-european, fertilitatea românească rămâne una timpurie, valorile cele mai mari înregistrându-se la grupele de vârstă 25-29 și 20-24 ani, cu tendința de egalizare a ratei fertilității la aceste grupe. După perioada cuprinsă între 1969-2003 în care s-a înregistrat o tendință constantă de scădere a ratei generale a fertilității, se observă din anul 2004 o creștere, deși modestă, ajungându-se în anul 2005 la o rată
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mari înregistrându-se la grupele de vârstă 25-29 și 20-24 ani, cu tendința de egalizare a ratei fertilității la aceste grupe. După perioada cuprinsă între 1969-2003 în care s-a înregistrat o tendință constantă de scădere a ratei generale a fertilității, se observă din anul 2004 o creștere, deși modestă, ajungându-se în anul 2005 la o rată de 39,4. Indicele conjunctural al fertilității scade constant, și de 10 ani (1995-2004) se menține la 1,3. De peste 30 de ani
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
între 1969-2003 în care s-a înregistrat o tendință constantă de scădere a ratei generale a fertilității, se observă din anul 2004 o creștere, deși modestă, ajungându-se în anul 2005 la o rată de 39,4. Indicele conjunctural al fertilității scade constant, și de 10 ani (1995-2004) se menține la 1,3. De peste 30 de ani în multe țări dezvoltate cu greu se asigură rata de înlocuire (2,2 copii). Figura 83. Evoluția ratelor specifice de fertilitate pe grupe de
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
Indicele conjunctural al fertilității scade constant, și de 10 ani (1995-2004) se menține la 1,3. De peste 30 de ani în multe țări dezvoltate cu greu se asigură rata de înlocuire (2,2 copii). Figura 83. Evoluția ratelor specifice de fertilitate pe grupe de vârstă și rata totală de fertilitate între 1989-2004 Reducerea continuă a ratelor de naștere la adolescente (15-19 ani) este încurajatoare, fiind o țintă a multor țări dezvoltate. Legând conceptul de natalitate de cel de fertilitate, trebuie precizat
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ani (1995-2004) se menține la 1,3. De peste 30 de ani în multe țări dezvoltate cu greu se asigură rata de înlocuire (2,2 copii). Figura 83. Evoluția ratelor specifice de fertilitate pe grupe de vârstă și rata totală de fertilitate între 1989-2004 Reducerea continuă a ratelor de naștere la adolescente (15-19 ani) este încurajatoare, fiind o țintă a multor țări dezvoltate. Legând conceptul de natalitate de cel de fertilitate, trebuie precizat că la femeile tinere se evidențiază o rată de
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
specifice de fertilitate pe grupe de vârstă și rata totală de fertilitate între 1989-2004 Reducerea continuă a ratelor de naștere la adolescente (15-19 ani) este încurajatoare, fiind o țintă a multor țări dezvoltate. Legând conceptul de natalitate de cel de fertilitate, trebuie precizat că la femeile tinere se evidențiază o rată de fertilitate mai scăzută denumită ,,sterilitate a adolescentelor", cauzată de fecundabilitate. Se poate observă o creștere a vârstei medii la nașterea primului copil de la 22,4 ani în 1990 la
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
între 1989-2004 Reducerea continuă a ratelor de naștere la adolescente (15-19 ani) este încurajatoare, fiind o țintă a multor țări dezvoltate. Legând conceptul de natalitate de cel de fertilitate, trebuie precizat că la femeile tinere se evidențiază o rată de fertilitate mai scăzută denumită ,,sterilitate a adolescentelor", cauzată de fecundabilitate. Se poate observă o creștere a vârstei medii la nașterea primului copil de la 22,4 ani în 1990 la 24,9 în 2005. De asemenea, femeile casnice și cu nivel scăzut
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
408 ,626 Active total 1,000 ,850 1,000 1,000 Tabelul 126. Poziția în spațiu (grafic) a grupei de vârstă a tatălui (coloane) și influența acesteia asupra variabilității (inerției) asocierii Specificăm că am cuplat mame și tați, nu analizăm fertilitatea, ci analizăm asocierea în pereche a părinților (cum se aglomerează norii). În mod similar, pentru categoriile de vârstă ale tatălui avem contribuții importante pe dimensiunea 1 la grupele de vârstă 40-44, 35-39 și 20-24. Pe dimensiunea 2 se evidențiază contribuția
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
eșantionul nostru, comparativ cu media eșantionului, ponderea numărului mai mare de două nașteri ale femeilor și ale soțiilor sau partenerelor respondenților de sex masculin s-a înregistrat în Târgu-Mureș (10,3%). Studiul SSR-Ro din 2004, care a analizat ratele de fertilitate pe femei între 15-44 ani, raporta: cea mai mare medie de născuți pe femeie în regiunea de dezvoltare socioeconomică N-E (1,8 copii), cea mai scăzută medie de născuți pe femeie în București (0,9), iar undeva la mijloc
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
raporta: cea mai mare medie de născuți pe femeie în regiunea de dezvoltare socioeconomică N-E (1,8 copii), cea mai scăzută medie de născuți pe femeie în București (0,9), iar undeva la mijloc, cu o rată totală a fertilității de 1,2 copii, se situa regiunea de dezvoltare socioeconomică de centru (SSR-Ro 2004, 2005). Profilul natalității în familia de proveniență este diferit de cel al familiilor subiecților. În familia de origine ponderea maximă este reprezentată de familiile cu doi
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
copil la o vârstă mai mare. Semnalăm ponderea însemnată a celor între 15-34 de ani care indică vârsta optimă în intervalul 31-35. Faptul se remarcă în plan real în datele de la nivel național care indică o schimbare de model a fertilității prin creșterea ratelor de fertilitate (născuții vii la 1000 femei) la grupa 25-29 și la grupa 30-34. În spațiul românesc cauzele amânării maternității spre vârsta de 30 de ani se pot împărți în patru categorii principale: pecuniar, profesional, educativ-afectiv, legislativ
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
mare. Semnalăm ponderea însemnată a celor între 15-34 de ani care indică vârsta optimă în intervalul 31-35. Faptul se remarcă în plan real în datele de la nivel național care indică o schimbare de model a fertilității prin creșterea ratelor de fertilitate (născuții vii la 1000 femei) la grupa 25-29 și la grupa 30-34. În spațiul românesc cauzele amânării maternității spre vârsta de 30 de ani se pot împărți în patru categorii principale: pecuniar, profesional, educativ-afectiv, legislativ (trecut și prezent). 2.2
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
din grupa de vârstă peste 50 de ani prin aceea că acești respondenți consideră într-o măsură mai mare sarcina în afara căsătoriei un accident, un act de curaj, o lipsă de responsabilitate. Persoanele tinere au apreciat în măsură mai mare fertilitatea ilegitimă ca un model alternativ de familie. Situația reflectă realitatea că tot mai multe cupluri preferă coabitarea neoficializată în locul căsătoriei legale, uniunea consensuală fiind de fapt un simbol al dragostei în societatea postmodernă. Acordul total cu faptul că nașterea unui
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
societatea postmodernă. Acordul total cu faptul că nașterea unui copil în afara căsătoriei este un model alternativ de familie crește odată cu nivelul de instruire. Cei cu nivel de instruire scăzut au apreciat în mai mică măsură o lipsă de responsabilitate prin fertilitatea ilegitimă. 2.3. Motive care îi determină pe oameni să aducă pe lume copii Dintre cele 5 prezumtive motive pentru care oamenii aduc pe lume copii, principalele două motive se referă la consolidarea cuplului și la asigurarea unui sprijin la
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de concepție. Pentru organismul feminin incomplet maturizat sau îmbătrânit biologic sarcina, nașterea și lăuzia devin suprasolicitări. Cuplurile tind să limiteze numărul nașterilor la una, maxim două (media este sub 1,5), ceea ce ne face să afirmăm că indicele conjunctural al fertilității va continua să nu asigure rata de înlocuire (2,2). De altfel de peste 30 de ani în multe țări dezvoltate cu greu se asigură rata de înlocuire. Comparativ cu spațiul vest-european, fertilitatea în România rămâne una timpurie, cele mai înalte
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ne face să afirmăm că indicele conjunctural al fertilității va continua să nu asigure rata de înlocuire (2,2). De altfel de peste 30 de ani în multe țări dezvoltate cu greu se asigură rata de înlocuire. Comparativ cu spațiul vest-european, fertilitatea în România rămâne una timpurie, cele mai înalte rate înregistrându-se între 20-24 ani dar există tendința ca ratele de fertilitate între 25-29 ani să devină egale cu cele între 25-29 ani. Pentru că în majoritatea cazurilor predomină fertilitatea legitimă, nu
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de peste 30 de ani în multe țări dezvoltate cu greu se asigură rata de înlocuire. Comparativ cu spațiul vest-european, fertilitatea în România rămâne una timpurie, cele mai înalte rate înregistrându-se între 20-24 ani dar există tendința ca ratele de fertilitate între 25-29 ani să devină egale cu cele între 25-29 ani. Pentru că în majoritatea cazurilor predomină fertilitatea legitimă, nu trebuie uitată o altă variabilă intermediară care a condus la scăderea natalității, și anume creșterea vârstei la căsătorie. O analiză a
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
spațiul vest-european, fertilitatea în România rămâne una timpurie, cele mai înalte rate înregistrându-se între 20-24 ani dar există tendința ca ratele de fertilitate între 25-29 ani să devină egale cu cele între 25-29 ani. Pentru că în majoritatea cazurilor predomină fertilitatea legitimă, nu trebuie uitată o altă variabilă intermediară care a condus la scăderea natalității, și anume creșterea vârstei la căsătorie. O analiză a istoricului nupțialității arată complexitatea evoluției fenomenului, fiecare țară sau subzonă având specificul ei. Accesul la tehnicile moderne
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]