9,442 matches
-
de ficțiune de lung metraj de debut; ... c) lista proiectelor cinematografice selecționate pentru filmele de scurt metraj de ficțiune; ... d) lista proiectelor cinematografice selecționate pentru filmele documentare; ... e) lista proiectelor cinematografice selecționate pentru filmele de animație; ... f) lista proiectelor de ficțiune selecționate pentru acordarea creditelor de dezvoltare de proiect; ... g) lista proiectelor de documentare selecționate pentru acordarea creditelor de dezvoltare de proiect; ... h) lista proiectelor de animație selecționate pentru acordarea creditelor de dezvoltare de proiect. ... ---------- Alin. (1) al art. 43 a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213209_a_214538]
-
celelalte declarații prevăzute de lege. ... Capitolul VII Patrimoniul național al cinematografiei și modul de administrare a acestuia Articolul 63 (1) Se află în proprietatea publică a statului următoarele categorii de bunuri: ... a) filme de toate genurile: lungmetraje și scurtmetraje de ficțiune, documentare sau de animație, precum și materialele lor primare de imagine și sunet, mixajele de sunet realizate până în anul 1997 cu finanțare de la bugetul de stat, de la bugetul unor unități de stat sau de la bugetul Centrului Național al Cinematografiei; ... b) materialele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213209_a_214538]
-
să își facă înțeleasă dorința de a nu pleca în Italia pentru a locui cu reclamanții. Pe scurt, nu există nici o legătură afectivă sau de fapt prin care copiii să se simtă apropiați de reclamanți și care ar fi conferit ficțiunii juridice a hotărârii care încuviința adopția un conținut care să poată fi considerat drept viață de familie. Recunosc că modul în care procedurile de adopție s-au desfășurat pentru reclamanți a fost dificil de suportat. Dar faptul că procedura nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
Dicționar analitic de opere literare românești, (vol. I-IV), Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință, 1998-2001 ● Pop, Ion, Avangarda în literatura română, București, Editura Atlas, 2000 ● Scarlat, Mircea, Istoria poeziei românești, vol. I-IV, București, Editura Minerva, 1982-1984 ● Simion, Eugen, Ficțiunea jurnalului intim, (3 volume), București, Editura Univers Enciclopedic, 2001 ● Simion, Eugen, Scriitori români de azi, vol. I-IV, București, Editura Cartea Românească, 1974-1989 ● Todorov, Tzvetan, Introducere în literatura fantastică, București, Editura Univers, 1973 ● Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, București, Editura
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
fiction, inclusiv romanul "Ralph 124C 41+" în 1911. Deși foarte influent în acea perioadă și plin de numeroase idei specifice genului, subiectul, personajele și stilul sunt văzute de cititorul modern ca superficiale și învechite. Gernsback și-a combinat scrierile de ficțiune și science fiction în populara revistă "Everyday Science and Mechanics" la care a fost editor în anii '30. În 1960 Gernsback a primit un premiu Hugo special pentru activitatea sa editorială. Înainte de a crea un gen literar, Gernsback a fost
Hugo Gernsback () [Corola-website/Science/316557_a_317886]
-
Gernsback a estimat că 400.000 de oameni în Statele Unite erau implicați în radioul amator. În 1913, a fondat o revistă asemănătoare, "The Electrical Experimenter", care a devenit "Science and Invention" în 1920. În aceste reviste a început să includă ficțiune științifică alături de jurnalism științific. Gernsback deținea 80 de patente când a murit în New York City la 19 august 1967.
Hugo Gernsback () [Corola-website/Science/316557_a_317886]
-
prima manifestare publică de patriotism românesc”". Sergiu Nicolaescu a declarat că a fost întrebat în 1963 de profesorul Paul Cornea, director general al Studioului Cinematografic București, un "„intelectual și politruc de profesie”", dacă ar dori să regizeze un film de ficțiune. Până atunci, el realizase doar scurtmetraje documentare. Nicolaescu a răspuns că ar dori să realizeze ecranizarea romanului " Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" de Camil Petrescu, care-l impresionase, dar directorul studioului l-a refuzat. El a spus
Dacii (film) () [Corola-website/Science/311355_a_312684]
-
Farsa cu balonul” este ca unul dintre „poveștile de raționament” ale lui Poe (cum ar fi „Crimele din Rue Morgue”), dar în sens invers: mai degrabă decât să ia lucruri din afară pentru a rezolva o problemă, Poe construiește o ficțiune pentru a o face să pară adevărată. Povestirea este, de asemenea, o formă timpurie de science fiction, referindu-se în special la tehnologia construirii baloanelor cu aer cald. Edgar Allan Poe analizează în această povestire problema științifică a navigației aeriene
Farsa cu balonul () [Corola-website/Science/334338_a_335667]
-
fost reconstituite sub forma unui partid politic. Majoritatea adepților săi se află în orașul de origine, Bcharré și într-una din suburbiile Beirutului, Aïn al-Remmané, unde și-a petrecut copilăria. În 2006 Geagea a participat la crearea unui documentar de ficțiune intitulat ” Doctorul în celulă” (”Doctorul” fiind unul din apelativele lui Geagea), turnat de postul TV Al-Arabiya de regizoarea Gisèle Khoury. El a fost victima unei noi tentative de asasinat la 4 aprilie 2012. Alain Menargues, Les Secrets de la guerre du
Samir Geagea () [Corola-website/Science/330957_a_332286]
-
o mare parte din cititori nu și-au dat seama de mistificarea din prezentarea volumului. Cartea a fost tradusă și în limba română. Și în România, au existat cititori care nu și-au dat seama că "Gnoza de la Princeton" este ficțiune, și gnoza a fost citată în diferite lucrări ca o mișcare care ar fi existat în realitate. Totuși, succesul lucrării nu a sporit interesul publicului din Franța pentru lucrările ulterioare ale lui Ruyer. Cercetările sale au continuat însă să fie
Raymond Ruyer () [Corola-website/Science/312707_a_314036]
-
referă la metoda de categorizare a filmelor pe baza similitudinilor elementelor narative ale filmului sau a răspunsului emoțional pe care îl oferă. Majoritatea genurilor de film sunt împrumutate din critica de specialitate literară. În afara distincției de bază a genului între ficțiune și documentar (din care au reieșit forme hibrid, ca, de exemplu, docu-ficțiunea și docu-drama), genurile de film pot fi împărțite în mai multe feluri. Decorul este mediul in care povestea are loc (e.g., film de război, western sau epopee spațială
Gen cinematografic () [Corola-website/Science/335749_a_337078]
-
William Ford Gibson (n. 17 martie 1948, Conway, Carolina de Sud) este un scriitor canadian de origine americană. Romanele lui de ficțiune speculativă i-au atras numele de „profetul întunecat” al genului cyberpunk. Gibson a inventat termenul de „cyberspațiu” în povestirea sa „Burning Chrome” (1982) și a popularizat conceptul mai târziu în romanul său de debut, Neuromantul (1984). Închipuindu-și cyberspațiul, Gibson
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
la școală și să ia bursă decât să muncească, s-a înscris la cursurile universității British Columbia (UBC), de unde a căpătat o diplomă în literatură în 1977. În timpul studiului literaturii, a fost expus unei game mai largi de opere de ficțiune decât ar fi avut posibilitatea în particular; Gibson recunoaște că a prins idei care i-ar fi fost inaccesibile în cultura științifico-fantastică, printre care înțelegerea postmodernismului. La această universitate a participat la primul lui curs de științifico-fantastic, la sfârșitul căruia
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
Steven Poole afirmă că "All Tomorrow's Parties" a marcat metamorfoza lui Gibson „dintr-un isteț al științifico-fantastic-ului într-un fin sociolog al viitorului apropiat.” După "All Tomorrow's Parties", Gibson a început să adopte un stil literar mai realist - „ficțiune speculativă a trecutului foarte recent.” Criticul de literatură științifico-fantastică John Clute a interpretat această schimbare drept o recunoaștere din partea lui Gibson că științifico-fantastic-ul tradițional nu mai este posibil „într-o lume ce nu mai are un prezent coerent de la care
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
septembrie, după ce scrisese cam 100 de pagini din "Pattern Recognition", Gibson a trebuit să rescrie povestea trecutului personajului principal, trecut care devenise brusc imposibil; a numit asta „cea mai stranie experiență pe care am avut-o scriind o lucrare de ficțiune.” Gibson consideră atacurile ca pe un punct nodal în istorie, „o experiență din afara culturii”, și „într-un fel... adevăratul început al secolului al XXI-lea.” Gibson este unul dintre primii autori care s-au folosit de evenimentele din 11 septembrie
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
Pattern Recognition". O soartă similară a avut colaborarea lui Gibson cu regizorul japonez Sogo Ishii în 1991, filmul pe care-l plănuiau trebuia filmat în Kowloon, oraș care a fost demolat în 1993. Propunerile de adaptare a lucrărilor lui de ficțiune au fost frecvente, dar au avut un succes limitat. Două dintre povestirile lui Gibson, ambele din universul Sprawl, au fost adaptate pentru film: "Johnny Mnemonic" (1995) cu scenariul scris de Gibson și având pe generic pe Keanu Reeves, Dolph Lundgren
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
articol, „Where The Holograms Go” pentru publicația "Wild Palms Reader". A Acceptat un alt rol în 2002, alături de Douglas Coupland în filmul de scurt metraj "Mon Amour Mon Parapluie" în care cei doi jucau rolul unor filozofi. În afară de filmele de ficțiune, , Gibson a fost personajul principal al documentarului biografic produs de Mark Neale în 2000 denumit " Nu există hărți pentru aceste teritorii". Filmul îl urmărește pe Gibson într-o călătorie prin America, în timp ce discută despre diverse aspecte ale vieții lui, despre
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
Gibson meritul de a fi lansat mișcarea cyberpunk, ca „scriitor de importanță unică, original și cu har, cea a făcut întreaga mișcare să pară a fi originală și cu har.” Pe lângă rolul crucial jucat în cyberpunk și steampunk, operele de ficțiune a lui Gibson au fost caracterizate de istoriograful Dwayne A. Day drept unele dintre cele mai bune exemple de SF spațial (sau „SF solar”) și „probabil singurele care se ridică deasupra simplei nevoi de escapadă și care te provoacă la
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
dezvoltare a Internetului, după publicarea romanului în 1984, întrebând „ce-ar fi dacă actul de a scrie o idee ar avea ca rezultat, de fapt, materializarea ei?” Tatiani G. Rapatzikou, expert în literatura lui Gibson, comenta, în "Motive gotice în ficțiunea lui ", asupra originii noțiunii de cyberspațiu: "„Viziunea lui Gibson, generată de apariția graficii computerizate și prezentată în creația sa drept «matrix», i-a apărut privind niște adolescenți care se distrau într-o sală de jocuri video. Încordarea lor fizică și
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
(n. 20 februarie 1943) este o scriitoare americană, cunoscută în special pentru romanele sale fantasy și de ficțiune istorică. Adeptă a neo-păgânismului, ea a publicat și o serie de cărți legate de religiile și practicile păgâne. Paxson s-a născut pe 20 februarie 1943 în Detroit, Michigan. La vârsta de 3 ani, părinții ei s-au mutat pe
Diana L. Paxson () [Corola-website/Science/328833_a_330162]
-
un asemenea gen de interferență. "SF Site" vede în roman un avertisment lansat nu doar Hollywoodului, ci societății în ansamblul ei. Deși consideră că personajele și relațiile dintre ele constituie un minus, "Publishers Weekly" este de părere că romanul „conține ficțiune populară de înalt nivel, este antrenant, pune cititorul pe gânduri și impresionează”.
Remake (roman) () [Corola-website/Science/335506_a_336835]
-
asupra Angliei. Acțiunea are legătură cu literatura invazionistă din acea vreme. Deseori, romanul a fost interpretat ca un comentariu pe tema teoriei evoluționiste, a Imperiului britanic și a superstițiilor, temerilor și prejudecăților victoriene. La data publicării a fost categorisit ca ficțiune științifică, la fel ca romanul "Mașina timpului". "" a fost atât popular (publicându-se și în ziua de astăzi) cât și influent, dând naștere unei serii de filme, adaptări radiofonice, albume muzicale, benzi desenate, unui serial de televiziune și unei serii
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
Războiul lumilor" a avut parte de o primire foarte bună din partea cititorilor și a criticilor. Au existat și câteva critici referitoare la natura brutală a evenimentelor din narațiune. Între 1871 și 1914 au fost publicate peste 60 de opere de ficțiune pentru adulți care descriau invadarea Marii Britanii. Punctul de pornire l-a constituit "The Battle of Dorking" (1871), scrisă de ofițerul George Tomkyns Chesney. Cartea prezintă un atac surpriză al germanilor, care acostează pe coasta sudică a Angliei, profitând de faptul
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
militare și civile. Viziunea lui Wells cu privire la un război care duce la distrugerea totală fără a ține cont de limitele morale nu a fost luată în serios de cititori la data publicării "Războiului lumilor", fiind privită ca una dintre numeroasele ficțiuni care propuneau ideea. Wells avea să dezvolte ulterior aceste idei în romane mai realiste cum ar fi " Când se va trezi Cel-care-doarme" (1899), "The War in the Air" (1908) și "Lumea eliberată" (1914). Acest gen de 'război total' nu a
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
teoriei evoluționiste, el a reușit să facă o paralelă între experiențele sale de luptă cotidiană și ideile darwiniste de luptei pentru supraviețuire, dar a privit știința ca pe un sistem rațional care transcende noțiunile de rasă, clasă sau religie, conferind ficțiunii sale un unghi critic care se folosește de știință pentru a explica normele politice și sociale ale perioadei. Binele și răul sunt relative în "Războiul lumilor", iar înfrângerea marțienilor nu implică niciun fel de acțiune divină. Cauza este în întregime
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]