8,147 matches
-
coșnița bunicii, și asta sâmbătă de sâmbătă, în Postul Mare. În cele 40 de zile, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de „troșie”( corcodușe puse la murat într-o putină specială), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză” după cum glumeau țăranii din Purani), mâncărică de gutui sau prune afumate. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
40 de zile, nimeni nu gătea altceva decât mâncare de post: varză călită, fasole bătută cu garnitură de „troșie”( corcodușe puse la murat într-o putină specială), sfeclă fiartă cu mujdei, coleș (ciulama) din zeamă de sfeclă de zahăr, fasole fiartă cu sfeclă, urzici, praz și ridichi negre(„cârnați” și „brânză” după cum glumeau țăranii din Purani), mâncărică de gutui sau prune afumate. Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Mare, fiind cea mai aspră săptămână de post. Bunicuțu, în Joia mare, Vinerea
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
de pulpele ei, ea se ferea, dar nu totdeauna reușea. Alții simțeau nevoia să-i șoptească la ureche vorbe vulgare, îi mărturiseau de-a dreptul că o visează și o doresc. Întrebau chiar de prețul unei nopți de amor. Tom fierbea și era gata să dea în clocot. Era înebunit și realmente nu știa cum, să reacționeze. Nu putea suporta scenele astea în care iubita lui trecea de la un bărbat la altul și ea zâmbea tuturor de parcă era amanta tuturor. Tom
ŞI PROŞTII AU DILEME de HARRY ROSS în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344711_a_346040]
-
7 săptămâni de la Paști se sărbătorește, în calendarul ortodox-Sf. Treime. În Purani i se zice: „spălatul de picioare”, tradiție care se respectă și azi. Gospodina se trezește dis-de-dimineață, se spală pe față, se pieptănă apoi aprinde focul unde pune la fiert „colarezul” (frecățeii), mestecând cu lingura de lemn ca să nu se prindă de fundul tuciului. Când colarezul este gata, îl toarnă în farfurii. După ce dă tuciul jos de pe pirostrii, pune căldarea mare cu apă la fiert. În bătătură așează albia de
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-SPĂLATUL DE PICIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344749_a_346078]
-
imprudența și ignoranța mea față de eventualele pericole, mă înfior. Ajunși la vechea cabană, după vreo două ore de mers, obosiți, mai ales eu, care mă zbenguisem înotând prin tot felul de nămeți, am servit câte o cană fierbinte cu vin fiert cu scorțișoară, apoi ghidul ne-a făcut poze cu grupul. Drumul de întoarcere a fost într-un ritm mai alert, dar plimbarea și întreaga excursie au fost plăcute, chiar dacă eram destul de obosiți când am ajuns în camera noastră. In celelalte
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350708_a_352037]
-
capu nost’, nu-ntreba cu cine-am fost...S-ar putea să te pârlești, dacă stai să te gândești...-îi ținu isonul Elena. -Ei, drăcie, chiar nu e lucru curat cu voi...-tresări și Radu. Haideți și nu ne mai fierbeți... -În oală sacă, așa cum v-ar sta bine la amândoi...- i-o tăie Elena scurt. -Aoleu și vai de mine, chiar că nu vă e rușine...Uite-avem și musafiri...-i-o tăie Radu. -Îl puteți lua și-n chirie... De asta
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
album, cu multe date inedite și fotocopii ale tablourilor lui originale. Album bilingv, ruso-român. Suntem poftiți la o ceașcă de ceai. Ritualul ceaiului nu are nimic din ceremoniile de altădată. Nici măcar paharele cu suporturi arămii, cu toartă. Bineînțeles, apa e fiartă în samovar. Mici pătrățele de zahăr sunt introduse sub limbă și ceaiul e sorbit cu plăcere, însoțit de aperitive și bomboane umplute. E frumos aici, atmosferă prietenească. Rușii lipoveni vorbesc stricat românește, dar sunt atât de calzi, de primitori... Parcă
DOUĂ MEDITAŢII DESPRE ARTĂ, VIAŢĂ ŞI MOARTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358832_a_360161]
-
era un miraj. Își împleti trupul cu al ei, dar buzele femeii erau de gheață, la fel ca întreaga ei ființă. Dorința lui reuși, să-i transmită frânturi din frumusețea vieții. Apa se încălzi ca din senin și începu să fiarbă ușor în jurul lor. Deși părea clocotită, el nu simțea decât corpul ei pierdut într-al lui. Vârtejul amețitor al sărutărilor îi topea pe amândoi, devenind o învolburare de sentimente și șoapte întretăiate cu suspine moi. Apa creștea în intensitate ... i-
ÎN ARŞIŢA NOPŢII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358971_a_360300]
-
cracatiți Și vânzători de snoave Mulțimea de pestriță Se vânzolește,-ntreabă Un căldărar beat criță Se-nvârte fără treabă Cu gesturi de emir Și bate cu ciocanul Să ia de chilipir La gură cască, banul De cald a prins să fiarbă Și vânzolelala-n vrăbii La circ, femei cu barbă Și-nghițitori de săbii Își răspândesc scorușii Aromele prin aer În iarmaroc intrușii, Mai pungășesc vreun fraier Referință Bibliografică: Bâlciul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 786, Anul III, 24 februarie
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359326_a_360655]
-
Olariu Publicat în: Ediția nr. 371 din 06 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului E frig și ninge ne-ncetat, ne-am strâns la un vecin acasă, Că-i sărbătoare,-i ziua lui și ne-a chemat pe toți la masă. Se fierbe țuica pe cuptor, amirosind a scorțișoară, Făcându-ne să mai uităm de gerul crâncen ce-i afară. Iară zecile de sărmăluțe ne-așteaptă liniștite-n oale Și-un purceluș se frige-n vatră să ne grijească pe la foale. Cântăm manele
CHEF DE SÂNTION de SORIN OLARIU în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359432_a_360761]
-
de către generațiile mai noi". În "Nota bibliografică" Dan Brudașcu subliniază că volumul de față reproduce "aproape integral lucrarea Discursuri (cu excepția textului intitulat Comemorarea Reginei Elisabeta, apărută în iulie 1942, la Atelierele S.A.R. "Cartea Românească", București și, parțial, volumul Mustul care fierbe, tipărit inițial, în 1927, la Imprimeriile Statului, și reeditat în 1992. Volumul cuprinde discursuri și cuvântări rostite de Octavian Goga pe o extindere de 20 de ani, în medii universitare și academice sau "pentru evocarea operei și activității unor înaintași
IDEEA NAŢIONALĂ SAU TRANSFORMAREA SUFLETEASCĂ A ROMÂNIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359459_a_360788]
-
Acasa > Cultural > Traditii > CRĂCIUN VIENEZ Autor: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Publicat în: Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Crăciun vienez Orașul ne primește cu frig și cu zăpadă, dar și cu miresme de iarnă, de vin fiert cu scorțișoară, de vanilie și ceai cu rom. Radiatoarele duduie de căldură iar mirosul de lemn de prin case amintește, parcă, de vacanțele de iarnă de prin cabanele montane. Pe străzi, puhoi de lume, din toate părțile. Se vorbește în
CRĂCIUN VIENEZ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359492_a_360821]
-
lungească agonia, cu muguri care pocnesc ca niște flamuri, anunțând trezirea la viață a naturii. Cu țânci care ies la zbenguială, deși nu este cald încă. Și cu vânt subțire, se schimbă sângele, ca vinul care începe din nou să fiarbă și, mai departe, cu arături, semănături, sapa la umăr și hai din nou pe câmp, alt an, ciclu nou, și câte un inel la fel de nou, care ne înseamnă trecerea prin timp. Cu mai multă poftă de viață, dar cu mai
SCRUMIERA, ŢIGAREA ŞI FUMUL; 9 de ION UNTARU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359513_a_360842]
-
3) Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cu toate insistențele Alinei, Eugen nu se putea odihni. Asculta atent știrile la radio și la televizor, atât cât se dădeau. Era neliniștit și fierbea de furie că nu poate fi acolo. Hainele se uscaseră aproape de tot și Alina le aranjase destul de bine cu acul și fierul de călcat, dar băiatul începu să-și dea seama că nu-l ajută puterile sa meargă la Piața
DARUL DE CRĂCIUN (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359530_a_360859]
-
nu te gândești. Mircea Eliade - Sufletul este unica valoare a omului. El îl face pe slujitor egal cu stăpânul lui. Seneca - Femeia e ca o punguță de ceai. Nu știi niciodată cât de tare este până nu o vezi cum fierbe. Eleanor Roosevelt - Un prost găsește todeauna pe altul mai prost care să-l asculte cu gura căscată. Mihail Sadoveanu - Urmează-ți fericirea și universul îți va deschide uși acolo unde erau doar ziduri. Joseph Campbell Referință Bibliografică: Citate memorabile (110
CITATE MEMORABILE (110, 111) de ION UNTARU în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360273_a_361602]
-
trecerea iute a toamnelor, Timpul rămâne pe lucrurile din podul casei Copil Ca mine în rugăciunile mamei. IV Coloane de dealuri cu ferestre, Satul ca o licărire suie, Norii în pâlcuri aleargă din casă în casă Sub soare via își fierbe mustul Și apele macină în turbine lumina, Mama tot mai aduce răcoarea fântânii, Sora mea tot coase batiste și față de masă, Tata cioplește carul Pentru întoarcerea mea acasă. Al doisprezecelea ceas Vremea urcă în imponderabil, Păsările sub zborul cărora moleculele
ACUZ... ADEVĂRUL DIN ACROSTIH (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360309_a_361638]
-
viteaz proptit în vânt și păzind cu mâinile căciula de pe cap să nu mi-o răpească vântul. Priveliște sinistră în jur, vântul urlă și mai tare, gardurile fluieră, dealurile domoale stau adormite în oala cea mare și rece în care fierb pădurile, iar norii aleargă nebuni spre răsărit ca niște fantasme cenușii... E tot mai întuneric, vântul se întețește, se face și mai rece. Mă urc pe culmea muntelui, acolo unde se termină țarinele și încep pădurile, să pot vedea departe
ELEGII DE APRIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360328_a_361657]
-
să-i documenteze și să obțină aprobarea de a merge pe un anumit fir în apărarea clientului, chiar dacă, în instanță, ea era avocatul care-l reprezenta pe acesta. Cu puțin efort, dar cu multă voință, motivat de gândurile ce-i fierbeau mințile în ultimul timp, Mișu a reușit să creeze impresia că este preocupat numai de problemele profesionale. Nu mai venea obosit ori cu întârziere și își modificase pozitiv atitudinea și vocabularul. Doar avocatul Cenușe îl privea lung, plin de îndoială
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
o goli cu grijă în ceainicul din mana.Dupa ce termină,se șterse la frunte cu o batistă prea mult folosită și se grăbi înapoi spre colibă cu apa.Lua ceainicul,îl puse pe foc și când apa dădu să fiarbă îndesa câteva ierburi dintr-un saculet.Tresari pentru o clipă,pentru că persoana care era pe pat dădea semne să se trezeasca.Se uită la ea cu un ochi critic,se scarpină în cap,apoi se așeza pe un scaun din
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]
-
și mănâncă cu suflet! La câmp nu ciugulești ca păsărica! Aici muncim împreună, mâncăm împreună și ne distrăm împreună! Așa rămase din acea zi. Munceau împreună, mâncau împreună și râdeau împreună. Învăță că viața poate fi frumoasă și când îți fierbeau picioarele în cizmele de cauciuc și când te mura ploaia până la piele și că orice clipă lăsată de Dumnezeu, în care poți munci, poate trece mai ușor și mai frumos cu un cântec. Bine, nu chiar atât de deochiat cum
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
fusul în mână și să toarcă...) pentru ca să nu revină pe pământ să se îmbăieze, morții care așteaptă la poarta Raiului. O seamă de obiceiuri păgâne sunt cunoscute de sărbătoarea Floriilor. Pe vremuri, la sate, la miezul nopții dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuioc împreună cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari; cu această apă se spălau pe cap în ziua de Florii, apoi o aruncau la rădăcina unui pom fructifer ca să le crească părul frumos și
DE FLORII, MAI CURAŢI, MAI LUMINOŞI ŞI MAI BUNI... de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360615_a_361944]
-
ce mi-a făcut pe pantalon de bucurie când m-a văzut. Credeam că m-a uitat. Și-a manifestat bucuria prea evident ca să mă fi uitat. - Are mâncarea pregătită în cămară. Îi cumpăr oase de la măcelărie și i le fierb cu orez și cartofi. Termină o oală de două kilograme într-o zi. Măcelarul, un turc bătrân, deja știe ce să-I oprească și când mă vede prin fața prăvăliei, mă întreabă vessel „domn doctor, nu-i foamea la Crivăț? Este
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
încețoșate, se vede o umbră mare ce se lățește peste lume. Dincolo de cețuri un balaur uriaș mestecă resursele lumii. Pe conducte curg vapoare. Ele îmbracă lumea cu visuri și iluzii ieftine. În altă parte unde pietrele se sfărâmă iar munții fierb și se cutremură marea, din nimic răsar flori de cireș. Pe harta lumii, pe un platou uriaș, mai la stânga, oamenii se zvârcolesc, postesc a mâncare și libertate de 55 de ani, târându-se în țărână cu lacrimi de plastic, plângându
OAMENII CARE NE-AU FURAT CERUL. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360669_a_361998]
-
abrupt,/ curge pe dedesupt,/ curge torent de veninuri amare,/ ținut în pământ sub zăvoare./ Sângele temniței, prizonier,/ gâlgâie`n cruntă durere/ pe sub piatră și pe sub fier,/ pe sub osândă, pe sub zăcere,/ prin subterane artere./ Lipesc urechea jos și-l aud:/ uneori fierbe cu muget fierbinte,/ plânge, plânge în fund de morminte.../ Alteori țipă, sălbatec și crud./ ca o aprigă poftă de viață,/ sau șuieră-a ispită răzleață./ cu brânciul ei ațâțător/ la jaf, la omor.../ Sub marii amari bolovani,/ cineva urlă de
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Sub marii amari bolovani,/ cineva urlă de o mie de ani,/ cineva cantă de-un veac,/ cineva n-are geamăt, nici leac,/ altul cheamă și cheamă,/ altul blesteamă,/ altul cu`ntreg cuțitul/ ucide granitul.../ Sub marii, amari bolovani,/ sângele temniței fierbe de-o mie de ani./ Aud, aud,/ cu urechea pe piatră plecată,/ gârla lui răsculată./ Îi simt, îi simt/ smoala aprinsă, fonta lichidă,/ otrava toridă./ Și carnea mea trosnește deodată,/ din zăvoare drăcești,/ prin mădulare să se deschidă/ ca niște
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]