1,777 matches
-
Ed. Polirom” Iași 1995 p. 343-348 ARTICOLE: -MOGA, ROMEL, Profesorul Puiu-Filip Filipescu, Ziarul de Iași, nr.88, 18 aprilie 2003, p. 7A -FILIPESCU, DRAGOȘ, Filipescu Puiu - Filip (1935-2002), Iași, mai 2003, 1p. mss (în arhiva autorului) FLOREA, A. ION (1941-2002) FILOLOG Distins cercetător în domeniul lingvisticii, doctorul în filologie Ion A. Florea s-a născut la 5 octombrie 1941, în București. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității Al. I. Cuza din Iași, în anul 1965. A fost încadrat, după o
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
6 -A.Z., Donație de carte la Biblioteca U.M.F., „Ziua de Iași”, anul IV, nr. 1328, 13 septembrie 2002, p. 4 -C.S., Donație de aur pentru Medicină, „Flacăra Iașului”, nr. 588, 13 septembrie 2002, p. 3 TIBA, ION (1926-1993) FILOLOG Profesor și traducător de autentică vocație, conf. univ. dr. Ion Tiba s-a născut în comuna Mircești, județul Iași, la 17 ianuarie 1926. A urmat cursurile Liceului Roman Vodă din Roman, după care și-a continuat studiile, la Facultatea de
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
festivităților consacrate centenarului Independenței și la "ora H" eram la reședința ambasadorului peruan din Pangrati, în spatele Televiziunii. Venise să participe la festivități ministrul de interne peruan, bun amic al președintelui țării sale, și, ciudat pentru un ministru de interne, filozof, filolog și poet. Aveam onoarea de a-i fi însoțitor și fusesem invitat la recepția pe care ambasadorul o dădea în cinstea conaționalului său. Era o atmosferă simpatică, degajată, participau mulți oameni de cultură. Printre aceștia, date fiind înclinațiile "subțiri" ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Madrid, a unui diplomat cu experiență". Și acela am fost eu! Experiență aveam slavă Domnului și nu una oareșicare, ci de ani de zile, atât în Centrală, cât și în exterior, vorbeam spaniola și portugheza vecinilor lusitani -, eram istoric și filolog, fiind un bun cunoscător al trecutului și prezentului iberic. Memorandumul prevedea detașarea mea la Madrid pentru o perioadă de un an. M-am bucurat la aflarea noii destinații. Excluzând misiunea inițială de la Berlin, rămâneam, după anii petrecuți în Chile și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
l-am sprijinit în recâștigarea cetățeniei române și obținerea unui pașaport).Ubi patria ibi bene ubi bene ibi patria! Întâlnirile mele m-au purtat adesea, nu numai din rațiuni profesionale, ca ambasador, ci și din motive personale, de istoric și filolog, să pășesc pragul bătrânelor sau mai tinerelor universități de pe unde am trecut. La 20 septembrie 2000, mă întâlneam la Faculdad de Sciencias Umanisticas a Universității Republicii, cea mai mare din Uruguay, cu profesorul Mario Benavides, o autoritate internațională, savant și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și obiective! Există o gândire în asigurarea cu cadre? Nu cred! Sunt opinii ale unor cunoscuți teoreticieni și practicieni occidentali în ale diplomației care afirmă că anumite categorii sunt "mai apte" decât altele, printre cele dintâi fiind nominalizați juriștii, istoricii, filologii, filozofii, specialiștii în limbi rare și în economie internațională. Când am intrat în 1968 în MAE, acestea erau categoriile de diplomați, la restructurare fiind disponibilizați câțiva zeci de medici, ingineri, arhitecți... La ora actuală, MAE este o adevărată "Școală de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
drenaj, combaterea eroziunii solului etc. Din anul 1957, a fost membru al Societății Internaționale de Știința Solului. Prof.ing. Leonida Guștiuc a trecut în neființă la 1 iunie 1987, fiind înmormântat la cimitirul Eternitatea din Iași. HAREA, VASILE (1895-1987ă PEDAGOG ȘI FILOLOG Format spiritual în cercul revistei Viața românească, prof.univ.dr. Vasile Harea a fost un intelectual de marcă al Iașului, un cărturar de elită care a ilustrat atât filosofia, critica literară și pedagogia, cât și sociologia, etnografia, etica etc. Născut la 13
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Cernătescu, Horia Hulubei, Oscar Franche, Ștefan Bârsănescu și alții - în cadrul orientării împotriva mișcărilor legionară și cuzistă. Din 1925 începe și colaborarea la prestigioasa revistă ieșeană Viața românească, semnând mai ales recenzii și traduceri din limba rusă. Pedagog, filosof, sociolog și filolog, Vasile Harea a ilustrat aceste calități prin lucrări de mare valoare. Dintre studiile sale pedagogice menționăm: Gândirea și formarea ei prin instrucție (1920ă, Avântul învățământului superior în România întregită (1922ă, Rolul cultural al tinerimii basarabene (1926ă. După anul 1929 se
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Cadrilater Încă Îl mai sărbătoreau. Huma este singura localitate din Meglen unde obiceiul de panaghir nu a dispărut. Au apărut și obiceiuri noi Împrumutate de la popoarele statelor În care locuiesc. Privitor la dialectul meglenoromân s-au făcut studii cuprinzătoare de filologi români și streini. Redăm din Th. Capidam, Meeglenoromânii, vol. I câteve ghicitori spre exemplificare. Agenda activităților 1995 14 ianuarie - La muzeul “Mihai Eminescu” din parcul Copou s-au comemorat 145 de ani de la nașterea marelui poet. Au vorbit prof. I
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
adaugă și elementele de lexic privind denumirea de obiecte de uz casnic, obiceiurile de sărbători, a ceremonialului În viața de familie și chiar identitatea eroilor legendari glorificați. Mai frecvente și mai vizibile sunt particularitățile folclorului. Studii Întreprinse de sociologi, istorici, filologi arată că populația slavă din Serbia, Macedonia, Bosnia, Herțegovina, Muntenegru, Slovenia, a preluat de la populația autohtonă dacoromană elemente esențiale de cultură populară. Bosnia și Herțegovina. Teritoriu muntos, pământ sărac, viață zbuciumată Bosnia se Înscrie În istorie ca sorgintea marilor calamități
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
frică că s-o pierge În pădurea verge De ce ge mine ce-ai legat? Tu ge mine nu ce lega Că cine ge mine s-o legat Al ge răul n-a scăpat. Austria Cu rigoarea științifică a sociologului și filologului În anul 1971 a apărut la Berlin o lucrare intitulată „Originea croaților valahi din sudul Burgenlandului” iar În 1989, institutul Universității libere tipărește În volumul XV de Balcanologie date despre localitățile valahe din Austria. Prin Dl. Trințu Măran și Iovan
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
aflate departe de țară au dispărut și doar arhivele sau Întâmplarea face să se vorbească despre ei. Cu totul neașteptat și senzațional s-a Întâmplat cu vlaho beduinii despre care vorbesc documentele din secolul al VI-lea iar lingviști și filologi Îi readuc În actualitate ca o posibilă contribuție la cunoașterea formării limbii române. Se cunoaște cu exactitate că Împăratul Justinian (527-565) a construit o biserică și un corp de clădiri la muntele Sinai acolo unde Moise a primit de la Dumnezeu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
-și vândă copiii". Am forța prea mult recurgând la izvoare protoistorice? cine știe?... Cred că este o uitare a unor tradiții care erau solide cu câteva decenii în urmă, când în lumea satului mai circula imboldul afectuos "nani" despre care filologii ne spun că vine direct din descântecele romane care îngânau la capul copilului un dulce "nenia". (Îl regăsim și în italiană: "...Dormi, dormi, nel mio seni, nina, nana, na".) Aceste naive îngânări poetice stau totuși la temelia sufletului copilului, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
finețe, însoțită de un zâmbet care trăda că, de fapt, profesorul nu era decât un ghiduș. ȘTEFAN CUCIUREANU Timp de decenii, „nea Fane” a alimentat folclorul studențesc prin comportamentul său boem. Relatarea unor întâmplări incredibile a circulat nu numai printre filologi cărora le era mentor romanistul, ci la întreaga studențime ieșeană. Celor de la arte plastice sau fizicomatematici Ștefan Cuciureanu le era tot așa de cunoscut ca filologilor, mai bine chiar decât Nae Gheorghiu sau Ion Turcuș. Spre deosebire de aceștia, în toate întâmplările
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
studențesc prin comportamentul său boem. Relatarea unor întâmplări incredibile a circulat nu numai printre filologi cărora le era mentor romanistul, ci la întreaga studențime ieșeană. Celor de la arte plastice sau fizicomatematici Ștefan Cuciureanu le era tot așa de cunoscut ca filologilor, mai bine chiar decât Nae Gheorghiu sau Ion Turcuș. Spre deosebire de aceștia, în toate întâmplările al căror erou era, conu Fănică punea un inegalabil umor. Specializat în italiană, vreme de doi ani a predat această disciplină la un liceu. După asta
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
exprima un fost coleg de catedră, toate erau bine orânduite. Cel mai mare păcat al lui Ștefan Cuciureanu a fost faptul că n-a scris. Când o făcea însă, o făcea magistral. THEOFIL SIMENSCHY N-am să rezum aici activitatea filologului care încheia la Iași o serie ilustră începută cu B.P. Hasdeu și Al. Philippide. Pentru un motiv rizibil, în 1946 Theofil Simenschy fusese epurat din circuitul universitar: refuzase să devină membru al Academiei de științe sovietice. I s-a părut
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Pompiliu (1848-1897), șeful "caracudei", adică al grupului de tineri sfioși, citind puțin și așteptând cu nerăbdare ceaiul și cozonacul, a redactat revista în lipsa lui I. Negruzzi, a scris poezii șterse și basme interesante, prelucrate în tonul nostalgic al lui Tieck. FILOLOGI, ISTORICI, FILOZOFI La "Junumea" veneau pentru a se distra ori din devotament oameni străini de literatură, Ioan Mire Melic, zis Mirmilic, profesor de matematică, N. Culianu, profesor de geodezie, Pavel Paicu, profesor. P. P. Carp, omul politic, a făcut puțină
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Demetrescu se apropie de prețiosul Macedonski. Până acum poezia fusese apăsată de heinismul "Junimii" și germanismul lui Coșbuc, Iosif, Chendi. Acum începe să se simtă din nou influența franceză. Revista care a militat sistematic pentru simbolism este Vieața nouă a filologului Ovid Densușianu, căruia, în ciuda îngustimilor critice, trebuie să i se recunoască meritul unei lărgiri a conștiinței estetice. Acesta înțelegea arta ca un exercițiu pur, pe deasupra oricărei direcții practice și ca o îndeletnicire a unei elite, specializate în întruparea idealurilor înalte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
vinovate de compilație, de o spaimă superstițioasă de judecățile emise. Impresiile lui Petru Comarnescu despre America (Homo americanus) sunt atrăgătoare prin petulanță. Relații asupra călătoriilor sale, în stil oral, a scris Ion Petrovici. Remarcabile sunt puținele Note din Grecia ale filologului Al. Rosetti, primul mare editor român totdeodată în sensul cult al cuvântului. Ele sunt niște telegrame sugrumate de emoție, niște strigăte de entuziasm. Asupra războiului de întregire Gh. I. Brătianu a dat câteva File rupte din cartea războiului, în care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zice aiurea tot dl Maiorescu și că: "...pentru întîia oară s-a arătat în Convorbiri o direcțiune critică în contra limbei obicinuite pe atunci în multe scrieri ale literaturii române. Critica voia, pe de o parte, să combată construcțiunile arbitrare ale filologilor, care, sub cuvânt de "purificare" întocmeau un vocabular de termeni necunoscuți românului și depărtau vorbirea claselor culte de la izvorul de viață al limbii populare"4 . ... Ceea ce este absolut greșit, cum s-a văzut până aici și mai ales cum se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
neologismelorî. așa de mult încît "cere iertare pentru nevoia în care s-a aflat de a spune de trei și patru ori tot acele lucruri și acele idei..." 1 . Că Moldova luptase mult pentru ferirea limbii de construcțiunile arbitrare ale filologilor" era așa de cunoscut moldovenilor, încît Alecsandri, în 18682, constată că: "Tot Moldova, sărmana, păstrează simțul bun și gustul estetic în privința literaturii"... Tot Moldova, ca mai înainte. E curios cum dl Maiorescu trece peste aceste locuri, când Alecsandri, în "scrisorile
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
influența vechii școli critice asupra "Junimii"; mai mult, mărturisește că "Junimea" este o continuare a acelei școli, când ne spune că: "V. Alecsandri, prin scrieri și sfătuiri orale, ne-a întărit în tendința de a ne emancipa limba din pedantismul filologilor și de a o primi așa cum iese ca un izvor limpede din mintea poporului"1 . Despre felul acelor sfaturi, ne putem face o idee din sfaturile pe care V. Alecsandri le da, în scrisori particulare, directorului Convorbirilor, dlui I. Negruzzi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
pentru verbul publier a fost ezitare între publicarisesc, publicuiesc, publicăluiesc, publiez, publicez, public...1 Și desigur că, pe lângă mania de a între-buința cuvinte franțuzești a celor care voiau să se arate 1 L. Șăineanu, Ioan Eliade Rădulescu ca gramatic și filolog ă Buc., 1892î. învățați, mai era și o întrebuințare exagerată, nevinovată: invadarea cuvintelor netrebuitoare pe lângă cele trebuitoare, intrarea și fără bilet de legitimație, grație îmbulzelii. Oricum, Alecsandri a avut meritul de a face prin opera sa critică un mare serviciu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
fiică cerească, n-o face să umble cu colinda la sărbătorile unora și altora... m-ai înțeles? Acrostihescu (în parte): Bestie incapace!" Acrostihescu, ca scriitor lipsit de talent de la începutul literaturii veacului al XIX-lea, vorbește în limba croită de filologi. De aici "bestie incapace" sau "ți s-o înflăcărat imaginăciunea" sau "emociuni" și alte expresii, pe care Alecsandri le pune, incidental, în gura lui Acrostihescu, care dealtmintrelea vorbește ca toată lumea. Faptul că Acrostihescu nu este consecvent cu sine însuși în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în războiul din 1877, publicat de I. Scurtu cu titlul Moldoveni și munteni.î În privința limbii, Eminescu n-a vorbit mult. Aceasta din două pricini. Mai întîi, pentru că nu se simțea competent, sau mai bine specialist. O declară singur: "...nefiind filolog de competință, declar eu însumi că opiniile mele sunt cu totul personale și nu merită de a turbura lucrările filologilor noștri..." 1. În adevăr, în vremea lui Eminescu oamenii încep să se specializeze. În epoca anterioară, numită, din acest punct
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]