10,713 matches
-
discuție pornește de la ideile lui Leszek Kolakowski despre încarnarea Diavolului în sistemele totalitare, comunismul și fascismul, din secolul trecut. Cei doi eseiști dialoghează pasionant despre ispita totalitară, despre felul cum ajung oamenii obișnuiți „să se îndrăcească”. Referințele bibliografice, literare și filosofice, cu care interlocutorii își susțin ideile, sunt serioase și plasează dialogul într-o zonă de o remarcabilă deschidere intelectuală. Iată, de pildă, ce crede Vladimir Tismăneanu despre ce a însemnat experiența bolșevică: „Demonismul utopiei bolșevice, născută din prometeismul sociologic marxist
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3617_a_4942]
-
care vorbește Paul Aretzu despre «concepțiile» întrupate în poezie, că Eugen Evu și Octavian Doclin sunt colegi cu Dante (de nu invers); și ceilalți poeți comentați sunt, la rândul lor, tot poeți de ispravă și au concepții tot atât de profunde și filosofice. Cumnecum, cam toți filosofează adânc, și nu neapărat din proprie inițiativă, ci pentru că Aretzu le ridică poezia la reflecție și-i place s-o vadă desfășurând oarece sistem de gândire (sau de simboluri). Curat Dante iese Alexandru Mușina în sonetist
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
București. Am ajuns la Paris în 1937, Dinu, un an mai târziu. În timpul șederii sale a făcut dovada unei abilități de necrezut sau, mai degrabă, a unei metode folositoare oricărui străin doritor să-și facă prieteni în cercurile literare sau filosofice. Iat-o: Dinu, care avea geniul lingușelii, solicita o întrevedere cutărui profesor sau scriitor. Înainte de se duce la întâlnire, petrecea la Biblioteca Națională câteva zile, timp în care răsfoia cărțile filosofului sau scriitorului cu pricina. Ani buni după aceea, profesorul
Un text inedit by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3643_a_4968]
-
depășește spontaneitatea obscură a inspirației, autorul lui Tristan și Isoldafiind un creator cult, nu un posedat mefistofelic, măcinat de stihii oculte. Creația și filosofia. Ce definește posteritatea lui Wagner e că lumea muzicală îi venerează opera și îi respinge viziunea filosofică. Cu alte cuvinte, creatorul e admirat și teoreticianul e repudiat, ideea wagneriană a „operei de artă totale“ (Gesamtkunstwerk), în care cuvîntul, sunetul, gestul și imaginea să se topească în apoteoza unei arte scenice al cărei precedent nu poate fi găsit
Ventrilocul lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3650_a_4975]
-
Sfântul Ioan Gură de Aur a fost unul dintre cei mai mari oratori ai Bisericii, un mare teolog, neîntrecut exeget al Sfintei Scripturi, cu o bogată cultură teologică, filosofică și enciclopedică am putea spune, un strălucit ierarh și în aceeași măsură și un foarte mare păstor de suflete. În cazul Sfântului Ioan Gură de Aur, nici o carte nu poate cuprinde tot ce a făcut acest Părinte al Bisericii 1
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
substanțial, conceput spre a fi util, înainte de toate, cititorului. Antologia nu este, prin urmare, o simplă antologie de texte comentate, ci un soi de Ioan Budai- Deleanu esențial, care ne spune totul despre viața, opera, cultura, principiile lingvistice și viziunea filosofică a autorului, mergând adesea până la detaliul infinitezimal, dar fără a pierde vreodată din vedere tabloul amplu al personalității acestuia și al epocii. O realizare remarcabilă a școlii editologice clujene și, totodată, un mod sobru și distins de a omagia cele
O nouă ediție Budai-Deleanu by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3398_a_4723]
-
Tudor Arghezi - Poezii. Antologie și postfață de Nicolae Manolescu. Bibliografie de Ion Nistor. București, Editura Minerva, 1971, 310 pagini. (Arcade). Eseul la care face trimitere Dinu Pillat - Arghezi, poet nereligios, una dintre cele mai convingătoare înțelegeri și interpretări a poeziei filosofice a Magului de la Mărțișor, a fost inclus de sagacele critic în Teme. [Volumul 1]. [București], Editura Cartea Românească, [1971], p. 145-179. 5. Alexandru George - Marele Alpha. [București], Editura Cartea Românească, [1970], 197 pagini. 6. Pompiliu Constantinescu - Tudor Arghezi. București, Fundația
Însemnări despre epistolograful Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6031_a_7356]
-
harică. La fel de vagă e data publicării tratatului, opinia specialiștilor oscilînd între 1182-1186 și 1190-1191. Apoi, sub unghiul conținutului, avem o scriere eclectică prin punerea laolaltă a mai multor genuri literare: scrisori, dialoguri, povești alegorice, urmate de paragrafe de strictă analiză filosofică. Mai precis, avem o prefață cu rol de dedicație către Gualterius, personaj folosit de Andreas ca interlocutor fictiv, un necunoscător într-ale Venerei pentru care lectura tratatului avea să însemne o veritabilă inițiere, apoi avem o simandicoasă introducere de factură
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
creștini, Sfântul Ioan Gură de Aur nu înseamnă doar un neîntrecut orator, un remarcabil exeget, vestit pentru adâncimea ideilor și interpretărilor sale sau pentru eleganța, frumusețea și puritatea stilului, un aspru ascet, un mare ierarh, cu vaste cunoștințe teologice și filosofice și cu o operă uriașă, inegalabilă atât ca dimensiuni, cât și prin conținut, cuprinzând 18 volume în ediția Migne (vol. 47-64), un afabil și zelos păstor de suflete pe care îl au ca model clericii din toate timpurile și din
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
element în comun: ambele sunt narațiuni ideologice, narațiuni cu teză, prin intermediul cărora scriitoarea încearcă să ilustreze o anumită viziune moral-filosofică asupra societăților de tip totalitar, dar și asupra naturii umane. Astfel încât modelul lor trebuie căutat poate mai degrabă în povestirile filosofice ale secolului al XVIII-lea (Voltaire, Diderot, chiar și marchizul de Sade), secol față de care scriitoarea manifestă certe afinități. Semnificativ pentru eseistica Mioarei Cremene este volumul Iisus sau provocarea prin moarte (Editura Vinea, 2011), cuprinzând - ține să precizeze autoarea - „o
Mioara Cremene la aniversară by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/3166_a_4491]
-
Românesc, interesul pentru narațiune depășește rolul ei structural, devenind o problemă în sine. În centrul primului său lungmetraj, A fost sau n-a fost, stă un talkshow cu un subiect grav adus în derizoriu, pornind de la o serie de vulgate filosofice, Heraclit, Platon etc. În Polițist, adjectiv, nu doar că polițistul din film este căsătorit cu o fostă studentă la filologie, dar discuțiile celor doi ating problematica dificilă a raportului dintre sensul figurat ca sens poetic și cel denotativ, pentru ca scena
Lumini și umbre cinematografice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3188_a_4513]
-
André Comte-Sponville a publicat recent o a doua ediție a „Dicționarului filosofic” din 2001, care conține acum 1654 de definiții față de numai 1250 cu 12 ani în urmă. Iată câteva din noile „intrări”: bioetică, șocul civilizațiilor, civism, comunitarism, multiculturalism. Modelul declarat este dicționarul neterminat al lui Alain de dinainte de război. Dar titlul
Dicționar filosofic () [Corola-journal/Journalistic/3103_a_4428]
-
persoana întâi, ca și al lui Voltaire, deși orânduit alfabetic și preocupat de definiții înainte de a expune o filosofie personală. Într-un interviu din „Le Point” din vara trecută, Sponville face o interesantă mărturie de credință: „Nici o problemă nu e filosofică prin ea însăși, ci doar prin felul în care e făcută problematică și prin răspunsurile care i se dau. Filosofia e cu siguranță o activitate intelectuală. Nici mai mult, nici mai puțin decât matematicile sau sociologia. Propriu filosofiei este de
Dicționar filosofic () [Corola-journal/Journalistic/3103_a_4428]
-
Horia Bădescu Memoria ființei. Poezia și sacrul (2008), optzecistul Al. Cistelecan taxa, de altfel, acest limbaj echinoxist drept „entuziast-emfatic”: o apreciere care trădează, zic eu, nu neaderența criticului la text, ci diferența dintre generații... De asemenea, aș remarca - pe lângă substanța „filosofică” (adică mitică, preocupată de sacru și de transcendență) a poeziei lui Horia Bădescu - și o altă trăsătură a ei care o individualizează, în interiorul echinoxismului, ca și în afara lui: importanța pe care o au meșteșugul și travaliul asupra versului. Culminând în
Sensurile echinoxismului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3118_a_4443]
-
mai mergea, dar între roman și filosofie, cererea publicului înclină în prezent spre filosofie. Să fim mai predispuși spre filosofie în vremurile tulburi pe care le trăim? Mai aflu că în Olanda, spre deosebire de alte țări, mai ales traducătorul unor texte filosofice este plătit la cuvânt (sic!), ajungându-se astfel ca o pagină să fie plătită și cu 24 euro!! No comment. Iar asta nu e totul. Olga s-a întâlnit cu mai toți scriitorii traduși, cei în viață - Michel Tournier, Jonathan
Fulgurări dintr-un univers al traducerii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3123_a_4448]
-
de italieniști, filologi și paleografi a schimbat profund judecata comună asupra lui Boccaccio și a Decameronului. Săpăturile intertextuale au făcut posibilă identificarea în țesutul operei a unor eșantioane extrase din textele clasice și a unor fire în filigran de matrice filosofică; exact cînd, în paralel, săpăturile tot mai atente în biblioteci și cunoașterea tot mai subtilă a scriiturii lui au permis identificarea cărților (măcar a unora dintre ele) ce i-au trecut prin mînă, descoperind bogăția și cît de neconvențională îi
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
cea a unui dialectician obscur. E în limba magistrului o aplecare spre oximoron și o poftă de a crea distincții abstracte, care îndreptățesc ideea lui Daniel Farcaș că, în textele lui Eckhart aflăm „creuzetul în care s-a elaborat limbajul filosofic german“ (p. 327). De altminteri, fără introducerea, notele explicative, studiul lămuritor și glosarul de termeni pe care Daniel Farcaș le adaugă ediției bilingve, volumul ar fi rămas ininteligibil. Așa însă, cu un aparat critic care depășește în întindere originalul eckhartian
Magistrul turingian by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3137_a_4462]
-
Întâi nu lipsesc a mă interesa de sănătatea ta, mai presus totuși de orice îndoială. Dar așa inspiri îngrijorare de acum, pentru că ai pierdut bunul obicei de a-ți face vânt măcar de sărbători, pe la noi, metropolitanii. În special secția filosofică de la fostul Nestor, în cap cu tizul tău, Nicolae Petrescu 1, este ahtiată să te revadă, pentru a fi pusă în curent cu activitățile fecunde ale înțelepților de la Iași. Să-l vezi pe autorul Angliei, cum pe zi ce trece
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
acum, autorul a trei cărți 1, în care evocă aspecte, esențiale, din existența sa și a altora. Scrise cu talent și cu pasiune, izbutesc să rețină prin farmecul evocării, al portretizării și, desigur, prin observații de ordin estetic, moral și filosofic. Peregrinând prin două continente, posedând o bogată cultura umanistă și uzitând necontenit de cunoștințele sale filologice și juridice, Nicolae Țimiraș ne surprinde prin arta de a nara și de a evoca, convingător, realități, sentimente și, mai ales, oameni. Unul dintre
Însemnări despre memorialistul Nicolae Țimiraș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2966_a_4291]
-
unul dintre cei mai însemnați și exigenți eminescologi din ultima jumătate de secol. Impresionat de exemplara biografie 2 a poetului „nepereche“, de interpretările și analizele unor etape din itinerariul spiritual și fizic al celui ce a conceput și publicat poemul filosofic Luceafărul și, mai ales, de intuițiile critice ale tânărului său confrate, Constantin Noica îi transmite opiniile și observațiile sale prin cele două epistole. Gândurile lui Constantin Noica privitoare la biografia lui Eminescu, așa cum a elaborat-o criticul literar George Munteanu
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
despre cultura noastră fără a veni și din afara ei -, mă temusem de insuficienta cunoaștere a culturii germane, pe de o parte, a filosofiei, pe de alta. Ceea ce m-a satisfăcut, la el, a fost să văd că, totuși, observațiile lui filosofice erau perfect întemeiate și că stăpânea și cultura germană, cel puțin atât cât îi trebuia în cazul de față. Iertați-mă că îndrăznesc să vă spun - absolut în gol, căci nu văd în cartea d[umnea]v[oastră] nici o lacună
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
douăzeci și trei de ani, brambureală ce, din câte se pare, tinde spre universalizare. Mira-m-aș să fi avut dreptate Brucan cu cei douăzeci și cinci de ani ai săi! Uneori, sunt mai sceptic decât Heidegger când, cu toată antropologia sa filosofică, s-a gândit la sfinți, pentru o posibilă salvare a omenirii (Interviu realizat de Rudolf Augstein, Georg Wolff, de 23 septembrie 1966, publicat În revista Spigel, 31 mai 1976). Din punctul meu de vedere, așa razna cum suntem acum, nici
Despre firescul în nefiresc şi invers. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/99_a_389]
-
mă miram să recunosc, în unii dintre acești colindători, apariții ce se iviseră cuviincios în cadrul peregrinărilor mele bucovinene, la Mănăstirea Putna, în primul rînd, - adolescenți pășind spre pragul preoției, studioși ce îmbrățișau Construcțiile, dar și alții, armonizînd parcă metodic doxă filosofică și teologie. Unul purta această vocație în chiar dubla înrădăcinare a identității sale: Andrei, prenume de mare sfînt creștin, și Temistocle, extras de pe versantul umanisticii plutarhiene. Tot ce era conivență simbolică își afla locul în acea după-amiază, ca la semnalul
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
fi ascultate de către reformatorii școlii contemporane din Franța și nu numai, pot fi citite în ultimul număr pe 2013 al revistei „Le Point”. Alain Finkielkraut afirmă într-un scurt interviu că școala generală nu trebuie să confunde umanismul, ca perspectivă filosofică asupra caracterului formării tinerilor, cu umanitarismul, doctrină socialistă care predică egalitarismul. Singura egalitate permisă este aceea de șansă. Orice altă formă de a-i pune pe elevi pe picior de egalitate condamnă școala la ineficacitate pedagogică. Profesorul nu mai este
Școala trebuie să fie umanistă, nu umanitară () [Corola-journal/Journalistic/2910_a_4235]
-
într-o clipă - un potop de senzații ce abia dacă pot fi înțelese. Algernon Blackwood 2: „Să simți ca un poet nu înseamnă să fii poet”. E drept, totuși poezia, creația, nu înseamnă neapărat să tipărești cuvinte. E o viziune filosofică, epicurism, hedonism. [...] 30 septembrie Iarăși o înfiorătoare jumătate de oră de discuții. Cînd nu mai aveam mult pînă să zbier. Vorbe de o banalitate teribilă, despre prețul saltelelor, despre fiica doamnei Ramsey, care s-a măritat cu un medic din
John Fowles – Jurnale by Radu Pavel Gheo () [Corola-journal/Journalistic/2908_a_4233]