29,920 matches
-
învățați a refuza cu plictis bonificații de câteva sute de mii de dolari, ci la buzunarul obișnuiților de localuri unde curent se lasă pe masă chinta de bancnote ale republicii cu cea mai spornică cifră înaintea roiului de zerouri. În fine, bătrânul verde, căruia un destin favorabil i-a hărăzit ierni cu căldură în hoceag și o pensie superioară unei doze cosmetice de frecat coatele aspre, va putea călători fără viză oriunde prin coclaurii Europei, unde s-ar găsi cineva să
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
Liiceanu. Acuza nu e deloc directă. Ea provine dintr-un text extrem de confuz, un galimatias din care nu poți înțelege decît că Liiceanu este antisemit camuflat. Iată o mostră care pare desprinsă din vreun discurs miștocăresc al lui Panurge: "În fine, finalul. Prostia, vulgară sau rafinată, este într-adevăr impenetrabilă; împotriva ei, spunea poetul, pînă și Dumnezeu e neputincios. Ea este sîmburele răului fizic și metafizic. De acord. Dar răul și răutatea sînt două lucruri diferite. Răul este o categorie metafizică
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
criterii: după cum limbilor li se atribuie sau nu un nume (glotonim) și deci o identitate imaginară extratextuală, după cum acoperă un întreg text sau doar fragmente din el, după cum se prezintă ca limbi umane, animale (mai ales păsărești), magice etc.; în fine în funcție de îndepărtarea sau apropierea de limba contextului cultural în care apar - în cazul nostru, de română. Leoparda lui V. Teodorescu își permitea o înstrăinare totală și pentru că apărea cu "text bilingv", în traducere imaginară. Altminteri, era un text mai ales
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
o economie dezastruoasă, la capitolul excelenței politice suntem ași. Cât de bine stăm cu politica se vede din activitatea de zi cu zi a parlamentului și a partidelor. Realitatea crudă, și plăcută în același timp, e că am fost, în fine, "cumpărați", după ce în destule rânduri am fost "vânduți" (ori lăsați de capul nostru, ceea ce s-a dovedit a fi cam același lucru!) Să nu uităm că Occidentul se află într-o perioadă de efervescentă reinventare a propriei identități și a
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
acest moment, vom avea o țară mult mai "fluidă" și, să sperăm, mai puțin sedusă de cântecele de sirenă ale naționalismului și xenofobiei promovate de Vadim Tudor și chiar de către destui reprezentanți ai partidului de guvernământ. S-a creat, în fine, șansa ieșirii din înțepeneală și din ineficiență. Acum, oamenii care au ceva de spus cu adevărat Europei chiar vor putea s-o facă. S-a terminat cu datul vinei pe cozile de la ambasade, dar și cu disprețul cine știe cărui funcționar obtuz
Îmbrățișarea de halterofil a Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15654_a_16979]
-
descifrez schițele desenelor, să anticipez faze, evoluții, să plec, ca într-un labirint, pe urma unui fir abia sesizabil. Nu-mi pasă dacă ajung la un liman sau nu, dacă rămîn prinsă ca o pînză în plasa unui păianjen. În fine, ziua cea mare a sosit. Iau mașina și plec prin oraș. O încărcătură teribilă, o lumină orbitoare mi se vîră în ochii. E un dar al românilor de a cădea dintr-o extremă în alta. Mai bine mai mult, decît
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15662_a_16987]
-
fi prevăzut milioanele de dolari la care sînt apreciate astăzi operele lui? În al treilea rînd, fiindcă penuria nu e un mediu bun conducător de cultură: în statele sărace, există mereu alte priorități. Iar România e un stat sărac. În fine, fiindcă prea puțin dintre cei 4% oameni bogați de la noi (conform unui sondaj recent) știu aceste lucruri și sînt preocupați de el. Inculți ei înșiși, cei mai mulți, nu se simt cîtuși de puțin stimulați să cheltuiască bani pentru literatură, muzică, teatru
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
de R.l. Pot fi opinii ,,rele", ori greșite, ori nedrepte, dar sînt ale colaboratorilor noștri, nu ale noastre, și fiecare răspunde de ce scrie el. R.l. nu e o publicație a unui grup. Este a tuturor scriitorilor români valoroși. R.: În fine, ce credeți că trebuie făcut în continuare? Vă gîndiți să îmbunătățiți formula și conținutul R.l. N.M.: Vom acorda mai mult spațiu unor dezbateri și chiar mese rotunde, avînd în centru cărți, autori, fenomene. Ne-am ferit de casetofon pînă acum
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
Traian Grozăvescu, coriști împreună la corul liceului. Totul era, aici, patriarhal și demn și autorul consideră că "această frumoasă și patriarhală viață românească n-a mai continuat în România Mare. Românii s-au divizat în partide, familiile se dușmăneau, în fine era jale mare". A urmat, cu studiile, la Academia de Drept din Sighet (dominată de șovinism maghiar) și la Cluj, unde și-a luat examenele cu distincție. A venit primul război mondial, devenind ofițer în armata austro-ungară. A fost pe
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
fragilă, dilematică, incapabilă să distingă între vis și realitate; Robert Madison, prietenul sfîșiat de iubiri nerostite și de drame identitare care-l trimit în cele din urmă pe masa de operație a unui chirurg specializat în schimbările de sex; în fine, Terry Worth, cinefilul împătimit și insomniac care poate recunoaște orice actor în orice poză, fără a-și aminti în schimb de personalul medical cu care tocmai a stat de vorbă. Dar în fond, ce face din Casa somnului un roman
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
De ce se amestecă în treburile noastre europene? De ce se bagă? Cu doza de caricatură de rigoare, cam acestea sunt ideile ce răzbat din declarațiile liderilor politici, de opinie sau ale simplilor componenți ai norodului. Prilejul l-a constituit inițiativa - în fine favorabilă nouă! - a ministrului de externe francez, Vedrine: și anume, ca România și Bulgaria să fie primite membre ale UE în 2004, alături de celelalte zece candidate deja anunțate. Omul politic francez vorbea pe baza unui calcul politic, încercînd să treacă
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
pe zi și ceva mai multe în week-end) - astăzi avem de ales între 11 canale (la care se adaugă cele străine, transmise prin cablu) și, în plus, există cîte un post local, sau chiar mai multe, în majoritatea județelor. În fine, pe vremuri existau trei programe radio, iar acum cele cinci ale Radiodifuziunii se află în concurență cu zeci de canale particulare, inclusiv unele religioase. Această multiplicare spectaculoasă nu putea exista fără o creștere proporțională a numărului de ziariști. Cu toate
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
începutul anilor '90 au trecut deja prin cinci-șase locuri de muncă, sau chiar mai multe. Destui sînt cei care, în ciuda profesionalismului și chiar a pregătirii de specialitate, șomează luni și chiar ani de-a rîndul, eventual colaborînd sporadic ici-colo. În fine, există mulți ziariști care, sătui de cumplita instabilitate ori nemaiputînd să suporte nesiguranța zilei de mîine, au părăsit cu totul presa. Efectele acestei situații sînt greu de supraestimat: 1. Pentru ziarist, în afară de instabilitate, se pune problema unei cascade de adaptări
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
cel al ziarului ,,Ultimul cuvînt"). Oamenii se bucură, încasează banii, dacă sînt chibzuiți pun ceva de-o parte, apoi se trezesc pe drumuri. Explicația acestor situații este, de cele mai multe ori, legată de spălările de bani ale patronilor respectivi. Există, în fine, cîteva redacții care plătesc salarii decente pe termen mediu sau chiar lung - fără a putea asigura, în schimb, stabilitatea locului de muncă al fiecăruia, ori măcar a oamenilor de certă valoare. Covîrșitoarea majoritate a ziariștilor români au fost și sînt
A fi ziarist în România by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15689_a_17014]
-
Tot în revista tîrgovișteană, dl M.H. Simionescu relatează o întîlnire reală dintre Marin Preda și Radu Petrescu, pretext de a compara esteticele lor literare, atît de diferite. Încă o dată, ficțiunea și realitatea se regăsesc într-o oarecare confuzie postmodernă. În fine, într-o variantă amuzantă, bizara estetică a lumii noastre (ori, de ce nu, bizarul realism al ficționalului contemporan) ne este revelată de dl George Geacăr într-o interesantă cronică a primei cărți publicate de dl D. Ungureanu, concetățeanul său, redactor al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15719_a_17044]
-
Și, riscînd să fac dovadă de lipsă de patriotism, mi s-a părut deseori, deși există o mulține de semnale ale unei realități tipic românești, că mă aflu în fața unei excelente traduceri dintr-o literatură europeană, americană sau sud-americană, în fine o literatură străină mult mai așezată și mai răsunătoare decît a noastră. Dintre prozele lui Ioan Groșan, foarte mult prizate au fost cele considerate tipice pentru postmodernismul metanarativ. Nu doar formula este cea care delimitează aceste proze, ci și o
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
a borcanelor unde se întîlnesc cei doi, decît din mii de pagini cu revoltați și inadaptați care bîntuie marile noastre romane dostoievskiene. Iar dragostea n-are nimic din artificialul insuportabil din romanele lui Nicolae Breban sau Augustin Buzura. După ce în fine cei doi fug împreună, dragostea pe care ei o trăiesc și pentru care au renunțat la familie și reputație, începe să semene bine cu cenușiul cotidian de care au fugit, și asta din prima zi. O mulțime de amănunte comice
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
pur și simplu, capricioasă, parșivă, vicleană, măturând orice înjghebare, fie ea cât de semeață în aparența ei de nezdruncinat. Fiindcă, asta era - realitatea, jertfită pe altarul mincinos al aparenței... Fusese o idee de sclav. O răzbunare de sclav, eliberat în fine... Asta rumega în sinea lui de atâta timp. Asta-l ținuse drept în picioare, în așteptarea recompensei, oricât de târziu ar fi venit ea... Fără a avea măcar aerul unei brute răzvrătite, aerul acelor eroi incapabili de vreo logică bine
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
senin, neîntinat de păcate, răi și buni, cu o infinită prelucrare a Răului și Binelui de toate categoriile, contribuind la instituirea Justiției supreme domnind peste capetele tuturor... Era, în sfârșit, Comunismul, dacă vreți, și în cu totul alt fel, de pe la finele mileniului al doilea. Atâta doar că, în loc de eroarea comună, se credea că binele comun face dreptul, odată cu desființarea claselor și cu întocmirea unei societăți gregare, indivizibile, unice, aceasta asigurând dreptatea pe întinsul unei lumi neîmpărțite în interese adverse... Ideea bărbosului
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
iar în cele ascuțite, împrăștiați... O contradictio in adjecto, însă, însoțea orice universalizare sau generalizare, contrară filosofiei marxiste de mai târziu, pentru că în gândirea iluștrilor doctori de altădată domina individualismul, domina libertatea individului în orice manifestare... Bazele dreptului actual, în fine, în Europa, vor fi puse de acel avocat Loysel Antoine, 1536-1617, discipolul venerabilului Cujas, autorul vestitelor Instituții cutumiare în care regulile de drept importante sunt înfățișate sub formă de maxime și adagii, precum Accesorium cedit principali - ce este accesoriu, cedează
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
Vocea îi sună bine și mai ales rostește textul muzical cu naturalețe, ca și Sever Barnea de altfel; acesta apasă pedala comicului cu măsură și culoarea vocală aspră folosită cu muzicalitate se potrivește personajului care convinge prin vitalitatea frazării. În fine, Horia Sandu cu antren neobosit proiectează monoton o voce mare, bine timbrată, dar nu destul de controlată. În contrast evident cu indiferența cu care orchestra trece peste frumusețile de detaliu încrustate în partitură și cu lipsa de coordonare a ansamblurilor de
Politica pașilor mici by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15755_a_17080]
-
Brindisi de pe marea Adriatică, se îndreaptă spre marea Ionică, spre istmul Corint. De aici este închiriată altă corabie cu numele fatidic Minerva, pătrunzând în marea Egee... Coboară apoi spre Samotracia, și, în primăvara anului 9, cu o căruță, ajunge în fine în cetatea Tomis. Aici, în Constanța românească de mai târziu, avea să fie primit mesajul orașului Sulmona, locul de naștere al Poetului, cu prilejul împlinirii a două mii de ani - BIMILENARIUL - nașterii lui Ovidiu. Orice om amărât sau fericit se poate
Carmen et error by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15752_a_17077]
-
în corpul spiritual al unui popor, și precum în unele familii copilul adoptiv își iubește noii părinți adesea mai puternic decît copiii de sînge, așa și în națiuni sînt noi sosiți, care, ca și cînd și-ar fi regăsit în fine căminul adevărat, exprimă mai clar și mai înflăcărat sentimentele tuturor, în vreme ce alții, cu o fiziologie mai veche, simt ca niște vrăjmași... Nu mi-e rușine că sînt român și sînt, în ceea ce mă privește, un român filoromân. Ei bine, astfel
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
influențe infernale. Aceste două personaje, de altfel, nu sunt în opinia lui Matei Pavel (care este și opinia autorului) decât ,,un fel de imagine a sa, în oglinzi diferite, care deformează, rețin și amplifică anumite zone de ființa lui" În fine, anul 2000, ca să încheiem explicațiile, ar fi presupusul an al Apocalipsei. Desigur, în toate acestea avem de-a face cu metafore. Personajele de care am vorbit, diavolul și ispitele lui sunt metafore: metafore ale răului și ale omului contemporan, măcinat
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
des marchands, în loc de Îl y a des marchands, spunându-mi că și bunul Homer ațipea totuși câteodată... E cum ai zice în românește e negustori care... Deși îl est are o formă neutră veche, expresie imposibilă în limba română. În fine. Mă uit pe geam și văd că ploaia s-a oprit și c-a ieșit un fel de soare de toamnă obosit. Un batran de alături, care stă cu bărbia sprijinită în toiag, mă întreabă dacă am făcut multe socoate
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]