3,813 matches
-
Machiavelli se îndepărtează de conceptele teocratice medievale asupra istoriei, atribuind evenimentele politice, într-o mai mare măsură, capriciilor omenești și elementului neprevăzutului. Printre celelalte lucrări ale sale se numără Arta războiului (1521), care descrie avantajele recrutării asupra trupelor mercenare. Istorii Florentine (1525) interpretează cronicile orașului, din punct de vedere al cauzalității istorice. Machiavelli a fost, de asemenea, autorul biografiei Viața lui Castruccio Castracani (1520), precum și al cătorva poeme și o serie de piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută e
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2273]
-
și a putut să le studieze strategiile politice, în special cele ale lui Cesare Borgia, care era preocupat, la vremea respectivă, de extinderea posesiunilor sale în Italia centrală. Din 1503 pănă în 1506, Machiavelli a reorganizat apărarea militară a Republicii Florentine. Deși, în această perioadă, armatele de mercenari erau folosite în mod curent, a preferat să se bazeze doar pe recrutarea de localnici pentru asigurarea unei apărări permanente și patriotice a bunurilor publice. În 1512, cănd familia florentină Medici a recăștigat
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
militară a Republicii Florentine. Deși, în această perioadă, armatele de mercenari erau folosite în mod curent, a preferat să se bazeze doar pe recrutarea de localnici pentru asigurarea unei apărări permanente și patriotice a bunurilor publice. În 1512, cănd familia florentină Medici a recăștigat puterea asupra Florenței și republica a fost dizolvată, Machiavelli a fost destituit din funcție și arestat pentru scurt timp,a fost închis în Florența, fiind învinuit de o presupusă conspirație împotriva noii puteri. După eliberarea sa, a
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
Machiavelli se îndepărtează de conceptele teocratice medievale asupra istoriei, atribuind evenimentele politice, într-o mai mare măsură, capriciilor omenești și elementului neprevăzutului. Printre celelalte lucrări ale sale se numără Arta războiului (1521), care descrie avantajele recrutării asupra trupelor mercenare. Istorii Florentine (1525) interpretează cronicile orașului, din punct de vedere al cauzalității istorice. Machiavelli a fost, de asemenea, autorul biografiei Viața lui Castruccio Castracani (1520), precum și al cătorva poeme și o serie de piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută e
Scopul scuză mijloacele. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Iulia Tatomir () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2272]
-
în curtea largă pavată cu lespezi de piatră de Albești și, în urma lor, porțile grele s-au închis. Cu un gest, vodă concedie garda care-l însoțise la denia Vinerii Mari și intră cu pas măsurat în pridvorul cu felinare florentine din fier forjat și sticlă semitransparentă. Din urmă îl ajunseră doamna Marica, capuchehaia Ianache Văcărescu și prinții Constantin și Ștefan. Intrând în sala de jos, Vodă spuse: — Aș dori să cinăm în iatacul doamnei, să pună masa roabele măriei sale. Constantine
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să ardă și Mihai își simțea greu pe umeri caftanul dintr-un fel de cașmir negru mai gros având pe margini blană de vidră, așa că se bucură când intră în clădirea arhondăriei, răcoroasă și curată. În sala mare, o masă florentină, lungă și lată cât trunchiul de nuc din care fusese dăltuită, acoperită sumar cu ștergare albe în locurile unde trebuiau puse tacâmurile comesenilor, își arăta splendoarea celor două tăblii care o susțineau, ornamentate cu frunze de acant și terminate fiecare
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
n-ar fi putut persista : îngrijorarea, proiectele și febrilitatea viitoarelor acțiuni militante rămâneau obsesive. Existența își schimba cursul... N-ar fi deloc imposibil, însă, ca printre cei prezenți, spirite adânci și cultivate, să fi existat un bun cunoscător al Renașterii florentine. Invocarea chipului Simonettei n-ar fi fost un semn de frivolitate - chiar și în atmosfera gravelor, dar deloc morocănoaselor dezbateri ale cercului Hariga - mai ales dacă pornise de la gazdă, bărbatul emoționat într-un mod aparte de apariția Siei. Hariga ar
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
se despărți, nu-și amintea ce anume. Obosise, amurgul duminicii placide, căldura puturoasă și grea decoloraseră fiecare clipă. În ce lume trăim, cine a inventat-o, cine, și totuși, iată, zâmbea, cu ochii închiși, sub pleoape pulsa chipul vreunei madone florentine. Lumină, armonie, intensitatea. — Marele gol care se cască în noi îl umple fiecare cum poate. Sport, automobil, cărți, copii, prestigiu... Autoritatea de-a judeca pe altul rămâne o pretenție ridicolă. Plictiseala ne anihilează. Trebuie să ne organizăm singuri compensațiile, spațiul
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Le face mult bine celor suferinzi de febră să vadă picturi ce înfățișează fântâni, râuri și cascade. Dacă, noaptea, cineva nu-și găsește somnul, să contemple izvoare și somnul îi va veni"? De la Leon Battista Alberti, marele arhitect al Renașterii florentine 1. Un om de aici, dintre cei care au definit idealul umanist. Iată lucrul cel mai compromițător. Astfel, omul rațional al secolului al XV-lea credea încă destul în imaginile sale încât să le audă. Apa pictată care-l deranja
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pentru a inventa viitorul, să se pună sub autoritatea trecutului a luat drept model antimodelul ei, esențialismul antic al "Ideii". Aceasta ar fi partea pozitivă a halucinației grecești. De altfel, tocmai fiindcă tradusese din Platon, în proiectul său de Academie florentină Marsilius Ficinus nu acordă niciun loc plasticienilor arhitecți, sculptori sau pictori. Academia lui era compusă din oratori, juriști, scriitori, politicieni, filosofi pe scurt, din oameni serioși: liberali, nu servili. Veritabilii cunoscători ai Antichității, în plină Renaștere, nu cred în "artele
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
linia se transformă într-un punct, într-un nimic infinitezimal fără lungime, fără lățime și fără înălțime. Un punct este un obiect zerodimensional. În anul 1425, Brunelleschi a pus un asemenea punct în centrul reproducerii grafice a unei renumite clădiri florentine, Baptisteriul. Această formă geometrică cu zero dimensiuni, punctul de fugă, este o mărime infinitezimală, ce reprezintă un obiect aflat pe pânză, la o distanță infinită față de privitor (Figura 18). Pe măsură ce se retrag înspre fundal, obiectele se apropie din ce în ce mai mult de
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
-a, Editura Corint, 2007; 2. Magda Stan, Cristian Vornicu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu, 2007; 3. Valentin Băluțoiu, Maria Grecu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică și pedagogică, R.A., 2007; 4. Ioan Scurtu, Florentina Dondorici, Vasile Ionescu, Elena Emilia Lica, Octavian Osanu, Emil Poamă, Relu Stoica, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Gimnasium, 2007; 5. Alexandru Barnea (coordonator), Vasile Aurel Manea, Eugen Palade, Bogdan Teodorescu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
îi corectează din când în când greșelile de limbă, apoi Boris începe să cânte, un cântec rusesc, Kalin, kakalin, dansează pe dalele de piatră ale terasei, Katiușa, e molipsitor cântecul lui, cu sticla de vodcă în mână cântă în noaptea florentină cântece din îndepărtata Rusie, mie mi-e mult mai ușor să înțeleg sufletul dezmățat al lui Boris, dar Sabina?! Mă întreb cum îl vede ea și-mi dau seama bine că acest spectacol nu-i decât strigătul disperat al bărbatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ce nu sunt ca atare, mă liniștesc gândindu-mă că pesemne Iliada nu-i decât un comentariu la un episod din războiul troian, iar Divina Comedie un comentariu la doctrinele escatologice ale teologiei catolice medievale și totodată la agitata istorie florentină din veacul al XIII-lea și la luptele dintre Pontificat și Imperiu. E întru totul adevărat că Dante nu-i altceva, potrivit susținătorilor poeziei pure - am citit de curând comentariile estetice ale abatelui Bremond - decât un poet de circumstanță. După cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
le expediez cu poșta de categoria a doua, așa că mă așez la coada pentru timbre de categoria Întâi. Dau apoi din coate să-mi fac loc În Înghesuiala de la raionul cu alimente de la Selfridges’ ca să cumpăr brânză și bomboanele acelea florentine micuțe care-i plac Barbarei. Odată ajunși la Barbara și Donald, cărăm tot ce era În mașină, punem cadourile sub brad și mâncarea și băutura În bucătărie, iar ei spun În cor: —Vai, Richard, Îți mulțumim că ai adus vinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
himenoptere. CUPRINS Frivolii meseni de la Goldana 7 Cartea celor douăzeci și una de nopți 46 Realitatea separată din Insula Cristinei 84 Oaspeți la Vartolomei Beteagul 104 Pelerinul 105 Albert și ancestralul său amor 105 Dulce, pavăza Reginei 105 Redactor: Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA Strada Pictorului nr. 14 (Ateneul Tătărași), cod 700320, Iași, tel./fax. 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Morții călăresc repede (cu sensul de "sunt repede uitați") traducere de Iulian Gabriel Hrușcă. 2
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Nu are importanță, micul dejun este deja pregătit și sper că ne veți face plăcerea să rămâneți la masă. Nu admit nici un refuz! Nu văd cine ar putea să vă refuze pe dumneavoastră. De altfel invitația mă onorează. Pe masa florentină, aflată în salonul mare și luminos, se văd aranjate perfect tacâmuri de argint, veselă fină, pahare elegante din cristal, șervete albe, scrobite și introdu-se în inele speciale. Chiar pe mijloc, un minunat gallé încântă privirile cu imaginea unor garoafe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
lejeritate toate marile epoci ale șlagărului italian. Adorabili copiii din ansamblul “Mugurelul” din Râșnov, condus de Dana Corboș, în coregrafia lui Gică Popa, după care a “explodat” temperamentalul Alexandru Jidveianu (pe numele real... Elek Laszlo!), descoperit de cunoscuta realizatoare TV Florentina Satmari și câștigător, între altele, al concursului “Maria Tănase”. Anastasia Lazariuc a fost, ca de fiecare dată, fascinantă prin feminitate, sensibilitate, gingășie, calități ce au pus în valoare repertoriul său unic. Dimensiunea internațională a fost completată de valorosul artist Radu
Flori de toamn? by Yvonne MENCIU () [Corola-journal/Journalistic/83440_a_84765]
-
30-a sau a 40-a parte dintr-un milimetru. Un soi de pictură moleculară, cum ziceți voi.“ „Ai găsit singură chestia asta?“, m-am mirat. „Bineînțeles că nu.“, a recunoscut Maria. „Un istoric a făcut-o, expert în artă florentină. Îl cheamă Jacques Franck și e și pictor. Omul a descoperit că Leonardo a introdus vreo 30 de straturi în tablou, pentru aplicarea cărora a trebuit să lucreze sub lupă o jumătate de deceniu. Îți dai seama? Ani de zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Theodor CODREANU TRANSMODERNISMUL Colecția ANANTA. Studii Transdisciplinare Coordonator: Tiberiu Brăilean Coperta I: Reproducere Salvador Dali COPERTA COLECȚIEI: FLORENTINA VRĂBIUȚĂ VOLUM EDITAT CU SPRIJINUL AUTORITĂȚII NAȚIONALE PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ (c) Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA Theodor CODREANU TRANSMODERNISMUL EDITURA JUNIMEA, IAȘI, 2005 I. NOUL ANTROPOCENTRISM 1. Ce putem alege. Unul dintre ultimii teoreticieni ai postmodernismului de la noi, poetul Daniel Corbu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Cimpoi; *Mitul Eminescu, Editura Junimea, Iași, 2004, col. "Eminesciana"; *Eminescu martor al adevărului, Editura Scara, București, 2004 ; *60 de oglinzi, Editura Sfera, Bârlad, 2005; *Mihail Diaconescu. Fenomenologia epică a istoriei românești, Editura AGER Economistul, București, 2005. Redactor: Cezar Ivănescu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA, Iași ROMÂNIA, Bd. Carol I, nr.3-5, cod 700506, tel./fax: 0232-410427 e-mail: junimeais@yahoo.com PRINTED IN ROMANIA 1 Daniel Corbu, Postmodernismul pe înțelesul tuturor, Princeps Edit, Iași, 2004, p. 152. 2 Cf. Alexandru Mușina, Eseu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
despre eficacitatea cauzal] a iubirii ca principiu universal, emițând ideea umanit]ții (humanitas) ca valoare moral] primar]. Mai importante, poate, decat intoxicația rezultat] din asemenea asocieri rapsodice de idei, au fost numeroasele traduceri de texte clasice produse de membri Școlii Florentine. În afar] de introducerea unor noțiuni noi în gândirea Renașterii, aceste texte au încurajat dezvoltarea unei forme diferite, în care s] fie introdus] gândirea moral] și social], si anume, fabule lirice despre epoci de aur trecute și viitoare. În timp ce scolastica
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Rosetti - Cazacu - Onu, Ist. lb. lit., I, 114-132; Atanasie Popa, Care este contribuția lui Varlaam la Cazania sa din 1643, MM, 1972, 3-4; Pandele Olteanu, Unul din izvoarele neogrecești ale „Cazaniei” mitropolitului Varlaam (1643): „Comoara” lui Damaschin Studitul, RSL, 1972; Florentina Zgraon, Considerații filologice asupra primei traduceri manuscrise a „Scării” lui Ioan Sinaitul, LR, 1976, 3; Pandele Olteanu, Damaschin Studitul și mitropolitul Varlaam al Moldovei, MM, 1976, 3-4; Dan Horia Mazilu, Barocul în literatura română din secolul al XVII-lea, București
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
SCRIERI: De vorbă cu Domnul..., pref. Tudor Dumitru Savu, Timișoara, 1997; Voi veni cu fluxul, pref. D.R. Popescu, Timișoara, 1998; Vremea cireșelor amare, Cluj-Napoca, 1998; Păcate..., Cluj-Napoca, 2000; Psalmi, Cluj-Napoca, 2003. Traduceri: Istoria gândirii chineze, Iași, 2001 (în colaborare cu Florentina Vișan). Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „De vorbă cu Domnul...”, „Curierul Primăriei” (Cluj-Napoca), 1997, 113; Bogdan Ulmu, Dialog văratec cu Dorel Vișan, CRC, 1998, 7; Carmen Chihaia, „Festivalurile din ultima vreme n-au avut nici un sfert din ecoul afacerii «Țigareta»” (interviu
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
al XIV-lea își asigură din nou un loc central în panteonul artelor, deoarece la curtea sa ia naștere opera franceză și, mai cu seama, orchestra. Lully, pe numele său adevărat Giovanni Battista di Lulli provine dintr-o familie modestă florentină. Adus la Paris în 1646 de către Roger de Lorraine, cavaler de Guise, a intrat în serviciile Marii Domnișoare. La curtea din Tuileries și-a desăvârșit arta muzicală. În 1653 este numit la curtea regelui cu funcția de compositeur de la musique
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]