1,670 matches
-
asupra întregului organism. În general, după caracterele tulburărilor se pot deosebi mai multe tipuri de nevroze: a) neurastenia sau nevroza astenică, ce se caracterizează prin cefalee și insomnie; b) psihastenia sau nevroza obsesivo fobică, în care tulburările sunt mai ales fobiile (idei care obsedează) și dau senzația de frică, stare de neliniște, anxietate; c) isterică, ce se caracterizează printr-o complexitate variabilă de tulburări psihice motorii și viscero-vegetative, ce apar ca reacții la anumiți factori psihogeni. Diagnostic: NEUROSIS REACTIVA Nevroza astenică
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
refugiem În culisele unei gândiri psihanalitice (lucru nu neapărat de condamnat, deoarece abordarea frontierelor psihice are calitatea de a Îmbunătăți relațiile cu sentimentele noastre: mai ales cu acele sentimente care pot intoxica gândirea cu tot felul de temeri, obsesii sau fobii). Μ Credem că majoritatea celor care recurg la gândirea religioasă o fac nu atât pentru a afla ceva nou, cât pentru a se securiza (esența acestei gândiri este de a produce, În primul rând, transformări, modificări, și nu de a
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
categorii, născută pe fondul unei insensibilități față de nuanțe. * Îi este caracteristică omului postmodern o continuă teamă de inadecvare la o realitate a cărei principale ingrediente sunt cele informaționale, vizibilă în spaima față de formele de a fi implementate prin intermediul instituțiilor (o fobie față de instituții). * În lipsa exercițiilor corespunzătoare mintea îți poate deveni propria închisoare. Un jurnal poate fi o istorisire a disputei mute pe care o desfășurăm cu propria corporalitate. * Când propriul corp ajunge tot mai des temă de meditație este semn că
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
la nimic forțându-ne o formă) cădem în zona invizibilă a socialului. Or, în lipsa transcendenței ținta tuturor eforturilor noastre o constituie scena pe care societatea își așează eroii sau valorile pentru a-i face vizibili, servindu-se astfel de ei. Fobia contemporană: a muri necunoscut. Pentru a salva de la acest risc soldații morți neștiuți am inventat Monumentul Ostașului Necunoscut. * Cărțile pot să-ți schimbe ideile. Despre măsura în care ideile îți pot schimba viața rămâne să mai vorbim. * Dorința de libertate
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
apartament în momentul plecării, dacă a închis apa sau gazul metan etc.). Verificările meticuloase pe care le face, nu numai o neliniștesc, dar îi creează și un puternic sentiment de frustrare, de neputință. Același lucru se întâmplă și în cazul „fobiilor”, pe care cei care le realizează nu și le pot explica, de cele mai multe ori, pe cale rațională, și care le creează din această cauză diferite complexe, sau sentimente de inferioritate. Putem explica această situație penibilă cu cazurile celor care suferă de
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fi: războaie, cutremure catastrofale, inundații devastatoare etc. (sau frustrări afective severe, de genul: decesul unuia din copii, sau a părinților). Acestor forme de anxietate proiectate pe un anumit eveniment, situație, stare psihică sau somatică, li s-a dat denumirea de fobii, care știm că desemnează frica / teama cu obiect bine precizat. Așadar „frica” este considerată ca o formă specializată de „anxietate”, care are ca obiect particular, bine precizat, pe când „anxietatea” ar desemna mai mult o formă de frică nedefinită, îndreptată spre
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
a prelucrării operate în vise: "este ceea ce numim împreună cu Saussure strecurarea semnificatului sub semnificant, mereu în acțiune (inconștientă) în discurs" (J. Lacan, 1966: 511). Se știe că nesatisfacerea impulsurilor naturale conduce la refularea lor în inconștient, ceea ce pro-voacă manifestări patologice: fobii, obsesii, lapsusuri, discontinuități de limbaj. Simptomele sînt semnificanți a căror semnificație trebuie descifrată, descifrare care este de fapt sarcina psihanalistului. Modelul lingvistic în psihanaliză este legat de teoria lui Jakobson privind metafora și metonimia ca poli fundamentali ai limbajului. Condensarea
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
refulînd fie dorința vinovată ca să se dezvinovățească astfel în mod fals (moralism), fie culpabilitatea. Refularea culpabilității provoacă banala lăcomie, descărcarea fără scrupule a dorinței perverse (amoralism), în ceea ce privește dorința, ea reușește să transforme angoasa culpabilă a supraconștiinței într-o angoasă frizînd fobia, în remușcări sterile, și, atunci cînd ea conține acumulări prea mari prin refulări repetate, se descarcă obsesiv pornind de la onirismul subconștientului fie printr-o explozie simbolic mascată de dorința perversă, fie prin ilogismul simbolic al ceremoniilor de purificare. Moralismul și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
temă a mitologiilor va putea furniza cheia limbajului simbolic, în acest sens, nu dogmatica religioasă constituie în primul rînd veritabila cauză a derutei, ci mai presus de orice dogma fundamentală a științelor vieții -anatema aruncată asupra introspecției -, renunțarea din partea științelor, fobia lor față de studiul intrapsihic. Din cauza complexității lor, analizei detaliate a simbolurilor "divinitate" și "suflet" îi vor fi rezervate capitolele următoare. Ne vom ocupa deocamdată de pregătirea terenului și de delimitarea domeniului cercetării psihologice, eliberîndu-l atît de psihologia materialistă, pentru care
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
merge pînă la a se crede singurul corect într-o lume nedreaptă. Oricine ar vrea să pretindă că este scutit de vanitate ar dovedi chiar prin acest fapt caracterul excesiv al falsei sale justificări. Justificarea falsă colectivă este principiul psihopatiei: fobia față de introspecție. Sancționarea ei imanentă este ignorarea problemei esențiale a vieții umane. Imanența justiției punitive devine pe deplin manifestă dacă ținem seama de faptul că ambivalențele patologice (exaltarea-inhibarea proprie tuturor motivelor perverse) se extind asupra tuturor dorințelor materiale, sexuale și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
premature, boli cronice sau contagioase care presupun o absență Îndelungată de la grădiniță/școală, probleme hormonale, probleme metabolice etc; cauze psihologice: nivel intelectual situat În zona intelectului de limită, tulburări afective, tulburări de limbaj și tulburări de schemă corporală, timiditate excesivă, fobie școlară etc.; cauze ambientale/de mediu: cauze care provin din mediul școlar: afectarea comunicării optime dintre elevi și Învățător, supradimensionarea conținuturilor, organizarea deficitară a Învățării etc.; cauze care provin din mediul familial: condiții socioculturale și materiale precare, familii dezorganizate sau
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liliana OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2163]
-
în acest punct că „tiranofobii”, după Hobbes, erau cei ce se temeau irațional de o cârmuire autoritară, fiind în consecință suspecți. Nu avem un antonim propriu-zis al lui tiranofil, fiindcă nu e vorba de vreo opoziție, ci doar de o fobie, deci de un semn de slăbiciune și rătăcire. 14. Vezi Lord Dahrendorf, Versuchungen der Unfreiheit. Erasmus-Intellektuelle im Zeitalter des Totalitarismus, WZB-Vorlesungen 12, Berlin (16 pp.). E textul unei conferințe ținute de Dahrendorf la Wissenschaftszentrum Berlin pe 11 ianuarie 2005, în
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în limbaj”, că nu își pot stăpâni limba, potopul de cuvinte, nici atunci când încearcă acest lucru 68, se ascunde de fapt o teamă masculină în fața complexității sexului slab, pe care însă bărbații vremii refuzau să o recunoască. Deseori, argumentează medievalii fobia în fața dezlănțuirii personalității feminine, ei au de suferit de pe urma acestei limbuții, reputația fiindu-le compromisă, uneori chiar și viața. Femeia vorbăreață este amintită frecvent în literatura medievală, fie în creațiile populare fie în cele culte, și are ca punct de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
colegilor de serviciu, frica de a nu fi apreciați sau frica de singurătate 36 ș.a.m.d. este o emoție firească pentru fiecare dintre noi. Însă peste aceste limite (ale unei funcționări normale și protective), aceste temeri se transformă în fobii. Există, prin urmare, și temeri disproporționate, decalate, paralizante, care sunt dacă nu distructive, periculoase, atunci inutile. Fobia constituie un exces de frică, o frică intensă și prelungită. Ea este "o istorie a angoasei, adică un sentiment de insecuritate incontrolabil, care
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este o emoție firească pentru fiecare dintre noi. Însă peste aceste limite (ale unei funcționări normale și protective), aceste temeri se transformă în fobii. Există, prin urmare, și temeri disproporționate, decalate, paralizante, care sunt dacă nu distructive, periculoase, atunci inutile. Fobia constituie un exces de frică, o frică intensă și prelungită. Ea este "o istorie a angoasei, adică un sentiment de insecuritate incontrolabil, care se traduce printr-o focalizare maniacă pe o amenințare" (Braud, 2008, p. 114). Caracterizate prin apariția unor
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe o amenințare" (Braud, 2008, p. 114). Caracterizate prin apariția unor temeri foarte intense, legate de situații considerate fără pericol major de către indivizi aparținând aceleași culturi și care mai departe obligă persoana în cauză să evite ceea ce îi produce teamă, fobiile sunt maladii psihologice (foarte) des întâlnite (aproximativ 12% din populație). Cele mai frecvente fobii se pot încadra în: fobii specifice (de animale și elemente naturale), agorafobia, fobii sociale (Lelord, André, 2003, pp. 254-255)37. Fricile normale ne ascultă simțurile; ele
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
legate de situații considerate fără pericol major de către indivizi aparținând aceleași culturi și care mai departe obligă persoana în cauză să evite ceea ce îi produce teamă, fobiile sunt maladii psihologice (foarte) des întâlnite (aproximativ 12% din populație). Cele mai frecvente fobii se pot încadra în: fobii specifice (de animale și elemente naturale), agorafobia, fobii sociale (Lelord, André, 2003, pp. 254-255)37. Fricile normale ne ascultă simțurile; ele fac totul pentru a ne asigura protecția. Cine trăiește însă cu teamă intensă și
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pericol major de către indivizi aparținând aceleași culturi și care mai departe obligă persoana în cauză să evite ceea ce îi produce teamă, fobiile sunt maladii psihologice (foarte) des întâlnite (aproximativ 12% din populație). Cele mai frecvente fobii se pot încadra în: fobii specifice (de animale și elemente naturale), agorafobia, fobii sociale (Lelord, André, 2003, pp. 254-255)37. Fricile normale ne ascultă simțurile; ele fac totul pentru a ne asigura protecția. Cine trăiește însă cu teamă intensă și prelungită, nu trăiește deloc. Este
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care mai departe obligă persoana în cauză să evite ceea ce îi produce teamă, fobiile sunt maladii psihologice (foarte) des întâlnite (aproximativ 12% din populație). Cele mai frecvente fobii se pot încadra în: fobii specifice (de animale și elemente naturale), agorafobia, fobii sociale (Lelord, André, 2003, pp. 254-255)37. Fricile normale ne ascultă simțurile; ele fac totul pentru a ne asigura protecția. Cine trăiește însă cu teamă intensă și prelungită, nu trăiește deloc. Este mort. El este sclavul temerii sale. Viața lui
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
rămas singur sau se simte singur "omul începe să simtă o senzație ciudată, vecină cu nebunia", constată Osho (2003, p. 89). 37 Pentru că în acest capitol ne interesează, în mod deosebit, implicațiile stărilor emoțional-afective în relațiile interumane, reținem faptul că fobia socială este "o frică persistentă și irațională în fața unei situații sociale: frica de a fi observat, de a se simți ridicol, de a nu se face de râs" etc. Persoanele care suferă de acest tip de fobie se tem ca
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
reținem faptul că fobia socială este "o frică persistentă și irațională în fața unei situații sociale: frica de a fi observat, de a se simți ridicol, de a nu se face de râs" etc. Persoanele care suferă de acest tip de fobie se tem ca alții să nu observe problema lor și o disimulează în spatele unor raționamente mai mult sau mai puțin credibile (Filiozat, 2006b, p. 101). 38 Cum vom vedea în continuare, teama, mânia, gelozia, ura sunt forme de energie. Toate
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Această concepție libertară a libertății duce cu gândul la o viață fără obstacole. "Să fac ceea ce vreau, când vreau și cum vreau" sau "Acest lucru e posibil, deci pot, acesta îmi place, deci vreau" ar putea deveni laitmotive. Închistarea devine fobia epocii. Închistarea este prezentă peste tot: în familie, la școală, în armată, la institutul psihiatric, la închisoare... Atâtea locuri unde ușile și ferestrele trebuie deschise. De exemplu, în învățământ, modelul este cel al unei școli fără constrângeri și fără competiție
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
persoana bolnavă. Aceste „sentimente vitale” sunt cheia înțelegerii „schimbărilor” care survin „în interiorul” persoanei umane a bolnavului psihic, ele constituind „motivele” și „mobilurile” care o proiectează către forme de manifestare dintre cele mai variate: toxicomanie, perversiuni sexuale, crize anxioase, stări obsesive, fobii, impulsiuni suicidare, cleptomanie, mitomanie, depresii, sentimente de culpabilitate etc. În spatele acestor „manifestări morbide” trebuie să descifrăm, să recunoaștem „criza existențială” a individului respectiv, veritabil „impas nevrotic” al persoanei bolnave. Dincolo de aspectele pur medicale, clinico-psihiatrice, ne aflăm în fața unei dezvoltări eșuate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
caz cuvântul devenit „termen științific” va fi cel care va denumi „obiectul cunoașterii” mele. Este important de remarcat faptul că toate „fenomenele psihice normale” (psihologie) sau „fenomenele psihice morbide” (psihopatologie) devin „obiecte ale cunoașterii” prin denumirea lor: nebunie, delir, halucinație, fobie, anxietate, depresie, monomanie, obsesie etc. În funcție de modalitatea în care le percepe conștiința mea reflexivă. Ele sunt și rămân interioare persoanei mele, dar prin „denumirea” lor sunt „obiectivate” sau devin „obiective” pentru ceilalți. Din acest moment începe constituirea cogito-ului psihopatologic. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este cel care construiește obiectul științei prin obiectivarea lingvistică a unei stări interioare a „subiectului uman”. În filozofie, psihologie, psihopatologie, „termenii limbajului” denumesc și definesc „stări interioare” ale persoanei umane: ființă, substanță, esență, transcendență, memorie, gândire, sentimente, voință, delir, halucinație, fobie, obsesie, angoasă, pulsiune etc. Constituirea domeniului de cunoaștere științifică are un caracter formal, teoretic. Cuvintele, termenii sunt cei care „includ” și care „fac apel” la obiectul cercetării, care este intuit, fiind dedus din contextul lingvistic. În cazul gândirii empirice, se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]