1,627 matches
-
făcut parte din gruparea literară sau cea politică sunt în realitate "junimiști". Junimismul este, mai înainte de toate, recomandarea de a ne feri de importarea civilizației sau, mai degrabă, recomandarea unei precauțiuni exagerate când e vorba de 1 Note și impresii, Foiletoanele lui Caragiale. a importa această civilizație. Este nerecunoașterea utilității de a transforma România într-o țară cu caracter curat european, după asemănarea celor din Apus și mai ales după asemănarea Franței, care a zguduit din temelie toate așezările politice și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Român, Dem. Moldoveanu, Al. Obedenaru, Aristide și Constantin Cantilli, C. Z. Buzdugan, Al. Antemireanu. Prozatorii care publică în mod obișnuit sunt Lăură Vampa și Eugen Vaian, dar apar schițe și nuvele de G. I. Lahovari sau Radu D. Rosetti. În foileton se tipăresc numeroase traduceri, aparținând lui I. S. Spartali, N. Țimiraș, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, Laurei Vampa, din scrierile lui Boccaccio, Leopardi, D’Annunzio, Shelley, Byron, ale abatelui Prévost, din Voltaire, Hugo, Baudelaire, Zola, Maupassant, Alphonse Daudet, Anatole France
ŢARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290079_a_291408]
-
scop era „contribuirea la ridicarea nivelului cultural al poporului”, apoi în primele articole publicate, sub pseudonimul C. Sorțescu, în august-septembrie 1893, în ziarul ieșean „Evenimentul”, intitulate Socialiștii și mișcarea națională. Pledoaria era continuată, în suplimentul literar al cotidianului „Adevărul”, cu „foiletonul social” în opt părți Din notițele unui observator ipocondric, iscălit Observator Ipocondric, și într-o suită de articole și note găzduite de săptămânalul „Evenimentul literar”, în 1894, semnate cu pseudonimele C. Șărcăleanu și Verax (utilizat împreună cu G. Ibrăileanu) ori cu
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
relatare a unei scurte călătorii întreprinse în mai 1906, text ce relevă și un cert dar de povestitor, umor, spirit de observație, capacitate de portretizare în câteva tușe sigure. De altminteri, publicistul S. arătase de la început calități de scriitor. În „foiletonul social” din 1893, patetica expunere a crezului democratic și naționalist e așezată în rama, literară, a unei scrisori de sinucigaș, în care informațiile autoreferențiale incomplete, generând o aură de mister, alternează cu relatarea unor întâmplări cu personaje apăsat antitetice: meschini
STERE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
Mai sunt de semnalat portretele dedicate lui Vasile Alecsandri, Nicolae Grigorescu, George Coșbuc, Iosif Vulcan, Ioan Papiu, precum și articolele lui Ioan Slavici, Oct. C. Tăslăuanu, Ioan Lupaș, Virgil Cioflec, Axente Banciu. În 1908 sectorul cultural se diversifică, introducându-se un „Foileton”, alături de rubricile „Știri”, „Răspunsuri”, „Chipurile noastre”, „Biserica”, „Economie”, „Școală”. Colaborează cu articole și comentarii Petru Șpan, Nicolae Pora, Victor Eftimiu (și cu pseudonimele Daniel Vodena, V. Greceanu), V. C. Osvadă, Horia Petra-Petrescu. Se publică versuri de Maria Cunțan, Ion Pop-Reteganul
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
Șpan, Nicolae Pora, Victor Eftimiu (și cu pseudonimele Daniel Vodena, V. Greceanu), V. C. Osvadă, Horia Petra-Petrescu. Se publică versuri de Maria Cunțan, Ion Pop-Reteganul, D. Teleor, Alice Călugăru și proză de Victor Eftimiu (Hanul de la Stena, un roman în foileton despre viața aromânilor), I. Chiru-Nanov, Caton Theodorian, Emil Gârleanu (reproducere), G. C. Ionescu, Cincinat Pavelescu ș.a. Se fac traduceri din Alphonse Daudet, Leonid Andreev, Mark Twain, Maxim Gorki. Oficiul critic este îndeplinit de Ilarie Chendi la rubrica „Viața literară” (de
ŢARA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
mare măsură fenomenului literar, pagina culturală cuprinde relativ puțină beletristică, numeroase fiind materialele de critică și istorie literară, prezentările de cărți și reviste etc., în rubrici ca „O carte pe zi”, „O revistă pe zi”, „Evocări”, „Carnet”, „Note”, „Încrestări”; în foileton se publică cronică literară, muzicală, plastică ș.a. Poeziile selectate, printre care multe reproduceri, aparțin lui Aron Cotruș (Țara, Rusie), Octavian Goga (Ceahlăul, Moș Crăciun, Colindă), Nichifor Crainic (Iisus prin grâu, Cântecul pământului), St. O. Iosif, Panait Cerna, Alexie Mateevici, Al.
ŢARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290077_a_291406]
-
deranj..., Tatuaje (1977), Revers (1980), Complimente necesare (1983), Acarnița (1986), Zâmbete cu supliment (1987), Asta-i situația (1989), Cartușiera (1991), Dioptrii pentru ochelarii de cai (1995), Stihuri marțiale (1999) ș.a. Este autorul unor antologii consacrate epigramei, parodiei, aforismului, fabulei și foiletonului. Ținta satirei lui poate fi colegul de breaslă, scriitorul, măruntul funcționar, marii șefi, ca și „monștrii sacri”, fenomenul social ori situația cotidiană, prozaică: „Orice imperiu /Are un criteriu/ Reducerea statelor/Cu forța armatelor” (Diplomatică); „A pățit-o și el, deci
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
istorie politică a căderii regimurilor comuniste, București, 1999; Acasă se vorbește în șoaptă. Dosar & jurnal din anii târzii ai dictaturii, București, 2002. Repere bibliografice: Eugen Simion, Ieșirea din adolescență, RL, 1982, 12; Ion Simuț, „Luxul melancoliei”, F, 1982, 10; Dobrescu, Foiletoane, III, 120-123; Holban, Profiluri, 402-405; Mircea Țicudean, Despre oameni și hamsteri, APF, 1990, 5-7; Cornel Ungureanu, De-a hamsterii, O, 1990, 43; Laura Pavel, Măștile bovarismului, ECH, 1990, 10; Nicolae Manolescu, În sfârșit, un roman, RL, 1990, 49; Mihai Dragolea
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
Maeterlinck (Al. T. Stamatiad), G. B. Shaw. Sunt incluse și însemnări despre Marioara Ventura, Al. Davila, G. Ciprian ș.a., se publică un interviu cu George Enescu, e discutată relația oamenilor politici cu literatura ș.a.m.d. Const. Rîuleț dă, în foileton, romanul Capșa în refugiu, G. Botez scrie cronica rimată Poliția în versuri, tot Const. Rîuleț fiind autorul unei poezii închinate lui Octavian Goga (Oaspeților noștri). Deși a avut o existență scurtă, revista a contribuit la stimularea interesului scriitorilor pentru teatru
TEATRUL DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290109_a_291438]
-
1893 și în 1895 și 1896. În acest răstimp călătorește de mai multe ori la Viena, pentru a-și da examenul de capacitate, mereu amânat. De câteva ori ia parte la ședințele societății „România juna” din Viena și citește din foiletoanele sale. Din 1897, când apare la Cernăuți „Patria”, scrie foiletoane politice atât de vehemențe și demascatoare la adresa guvernului și a aparatului administrativ habsburgic, încât redacția nu îndrăznește să publice multe din ele. După 1900 va colabora la „Timpul” și la
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
de mai multe ori la Viena, pentru a-și da examenul de capacitate, mereu amânat. De câteva ori ia parte la ședințele societății „România juna” din Viena și citește din foiletoanele sale. Din 1897, când apare la Cernăuți „Patria”, scrie foiletoane politice atât de vehemențe și demascatoare la adresa guvernului și a aparatului administrativ habsburgic, încât redacția nu îndrăznește să publice multe din ele. După 1900 va colabora la „Timpul” și la ziarul cernăuțean „Deșteptarea”. De asemenea, la „Bukowiner Journal” (cu câteva
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
politice atât de vehemențe și demascatoare la adresa guvernului și a aparatului administrativ habsburgic, încât redacția nu îndrăznește să publice multe din ele. După 1900 va colabora la „Timpul” și la ziarul cernăuțean „Deșteptarea”. De asemenea, la „Bukowiner Journal” (cu câteva foiletoane, între care trei sunt despre Mihai Eminescu) și la „Sentinela”. A scos în broșură o prezentare a scriitorului Constantin Stamati-Ciurea (1897). Bolnav de ftizie, alcoolic, ducând o existență boema, va sfârși la treizeci și nouă de ani. Cu puțin timp
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
scos în broșură o prezentare a scriitorului Constantin Stamati-Ciurea (1897). Bolnav de ftizie, alcoolic, ducând o existență boema, va sfârși la treizeci și nouă de ani. Cu puțin timp înainte revenise în casa părinteasca din Siret. Postum vor apărea volumele Foiletoane (1906) și Nuvele umoristice (1909). Ț. era un foarte bun cunoscător al literaturii universale, cu preferințe pentru Shakespeare, Lenau, Heine, Rousseau, Mark Twain, Maxim Gorki. Om profund, cu idei îndrăznețe și originale, ascundea sub teribilism o structură fragilă, de învins
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
Nuvele umoristice (1909). Ț. era un foarte bun cunoscător al literaturii universale, cu preferințe pentru Shakespeare, Lenau, Heine, Rousseau, Mark Twain, Maxim Gorki. Om profund, cu idei îndrăznețe și originale, ascundea sub teribilism o structură fragilă, de învins și dezrădăcinat. Foiletoanele sale, realizate cu mijloacele literaturii, sunt ale unui ironist îndrăzneț, a cărui fantezie răstoarnă legăturile obișnuite dintre lucruri. Cultură imprimă stilului, adesea persiflant, ținută intelectuală. Ț. nu evita umorul popular, iar câteodată nuanță umorului sau amintește de Costache Negruzzi. Sarcasmul
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
bombastic și oportunist, caracteristic publicațiilor politice. Șanse mai mari ar fi avut Ț. în parodie, însă el rămâne prea adesea la anecdota. Scrierile sunt inegale, dar trebuie prețuit curajul civic al autorului, ca și încercarea de a da ținută literară foiletonului politic. SCRIERI: Constantin de Stamati-Ciurea, Cernăuți, 1897; Foiletoane, îngr. și pref. George Tofan, Suceava, 1906; ed. îngr. Vasile Precop, pref. George Tofan, Rădăuți, 1999; Nuvele umoristice, București, 1909. Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, IV, 36-38; N. Iorga, Un scriitor necunoscut: Mihai
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
mari ar fi avut Ț. în parodie, însă el rămâne prea adesea la anecdota. Scrierile sunt inegale, dar trebuie prețuit curajul civic al autorului, ca și încercarea de a da ținută literară foiletonului politic. SCRIERI: Constantin de Stamati-Ciurea, Cernăuți, 1897; Foiletoane, îngr. și pref. George Tofan, Suceava, 1906; ed. îngr. Vasile Precop, pref. George Tofan, Rădăuți, 1999; Nuvele umoristice, București, 1909. Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, IV, 36-38; N. Iorga, Un scriitor necunoscut: Mihai Teliman, „Sămănătorul”, 1906, 15; N. I. Apostolescu, Despre „Foiletoane
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
Foiletoane, îngr. și pref. George Tofan, Suceava, 1906; ed. îngr. Vasile Precop, pref. George Tofan, Rădăuți, 1999; Nuvele umoristice, București, 1909. Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, IV, 36-38; N. Iorga, Un scriitor necunoscut: Mihai Teliman, „Sămănătorul”, 1906, 15; N. I. Apostolescu, Despre „Foiletoane” de N. Teliman, LAR, 1906, 326; Vasile Savel, Contimporanii. Schițe și portrete literare, Arad, 1920, 131-136; Vlad Bănățeanu, Mihai Teliman, foiletonistul Bucovinei, Cernăuți, 1925; Loghin, Ist. lit. Bucov., 164-172; Valeriu Braniște, Amintiri din închisoare, îngr. Al. Porțeanu, București, 1972, 371-373
TELIMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290128_a_291457]
-
sensul articolelor lui Blaramberg, Pascal, Pantazi Ghica, îndreptate cu precădere împotriva lui I. C. Brătianu și a Partidului Liberal. Mai rar au publicat intervenții pe aceeași temă Petre Grădișteanu și P. P. Carp. Literatura din T. se reduce la tălmăcirea, în foileton, a unor nuvele sau a unor biografii romanțate (de pildă, Napoleon de H. Castille). Ziarul îi promovează însă pe scriitorii junimiști, ale căror lucrări le retipărește din „Convorbiri literare” (poezii de M. D. Cornea, nuvele de Samson Bodnărescu). O susținută
TERRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290156_a_291485]
-
perioadă, în relații amicale. În „Minerva literară ilustrată” semnează, între 1909 și 1914, poezii și cronici rimate, amintiri și evocări, susține „Rubrica lui Mitică”, înțesată cu „mofturi”, „miticisme” și anecdote, răvașe și epigrame, scrie snoave, farse, schițe umoristice, sonete. În foiletonul săptămânal al revistei publică întâmplări cu haz, portrete și dialoguri comice. A folosit uneori semnăturile D.T., D.C.T.&I.L.C. sau pseudonimele Blitz, Camil, Cardamus, Condé, Decon, Demcon, Lear, Mireille, Mitică, Nocturn, Radamante, Rafael, Roel, Roelet, Tel, Tiriplic, Trubadur, -View-. Schițele și
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
cronici literare, trece în revistă presa, urmărește viața culturală etc. La rubrica „Artiștii la ei acasă” sunt prezentate personalități din muzică, pictură, literatură. „Cronica plastică” este susținută de Miron Radu Paraschivescu și Petru Comarnescu, „Cronica muzicală” de Emil Ciomac, iar „Foiletonul de miercuri” e asigurat de Ion Marin Sadoveanu, care se ocupă și de rubrica „Drama și teatrul”. Lucia Demetrius prezintă portretele unor femei celebre (Katherine Mansfield, Maria Delavrancea, Alice Voinescu) la rubrica „Femeia de azi”, unde colaboreză cu însemnări și
TIMPUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290179_a_291508]
-
inegală cu influența copleșitoare a culturii germane îndeosebi și cu presiunea politică resimțită în provincie. Nici colaborarea la Dicționarul limbii române, proiect condus de Sextil Pușcariu, nici preocupările de editor - sub auspiciile Societății Academice Junimea din Cernăuți strânge în volum foiletoanele lui Mihai Teliman, însoțite de o substanțială prefață - nu sunt întâmplătoare. Pe de altă parte, cronicile lui T. probează un simț precis al limbii și gustul pentru construcția ironică amplă, deprinsă parcă din publicistica eminesciană. Exact și condensat, scrisul bucovineanului
TOFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290207_a_291536]
-
întâmplătoare. Pe de altă parte, cronicile lui T. probează un simț precis al limbii și gustul pentru construcția ironică amplă, deprinsă parcă din publicistica eminesciană. Exact și condensat, scrisul bucovineanului este persuasiv și de o sobrietate nobilă. Ediții: Mihai Teliman, Foiletoane, pref. edit., Suceava, 1906. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, III, 68-70; Aurel Dumbrăveanu, Din trecutul Bucovinei literare, ALA, 1921, 23; D. Marmeliuc, Gheorghe Tofan, „Deșteptarea”, 1921, 7; Loghin, Ist. lit. Bucov., 217-218, 224-227; Nicolae Tcaciuc-Albu, George Tofan, Suceava, 1923; [George Tofan
TOFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290207_a_291536]
-
T. lansează câteva idei interesante, fie și pentru momentul în care au fost concepute, cum ar fi cele intitulate Metafizica iubirii la Rebreanu (datând din 1969) sau cele despre dramaturgia lui V. Voiculescu ( O gimnastică a sentimentelor). Mai aproape de condiția foiletonului critic sunt comentariile din partea a doua a volumului, unde se abordează problematica și statutul criticii literare. T. este interesat în primul rând de foiletonul critic și de marile nume care l-au ilustrat (G. Călinescu, Perpessicius), dar și Victor Felea
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]
-
din 1969) sau cele despre dramaturgia lui V. Voiculescu ( O gimnastică a sentimentelor). Mai aproape de condiția foiletonului critic sunt comentariile din partea a doua a volumului, unde se abordează problematica și statutul criticii literare. T. este interesat în primul rând de foiletonul critic și de marile nume care l-au ilustrat (G. Călinescu, Perpessicius), dar și Victor Felea sau Laurențiu Ulici. Fără să ignore alte forme ale disciplinei, se apleacă pertinent și comprehensiv asupra unor monografii (Caragiale de V. Fanache, „Gândirea” și
TIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290171_a_291500]