5,879 matches
-
întreaga sa operă, înstelată de douăzeci și două de discuri vinil, o casetă și un CD. „Mi-am făcut bundiță nouă”, „Fata neichii”, „Sârba de la Deleni”, (Deleniul, acest așezământ ieșean căruia i se cuvine să revendice o boiereasă a cântecului folcloric moldovean, cu glas lin ca zefirul la streașina sufletului, ochi albaștri ca safirul, fluvii de gânduri și vulturi de speranțe, Maria Șalaru), „Ia mai zi-i măi fluieraș”, Merge satul la cules”, „Dorul mă cată pe-acasă”, „Mărioară de la munte
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
cu sigiliul artistic auroral Angela Moldovan. Maestra Angela Moldovan, scufundă azi în ochi, aceiași ochi lucitori ca jarul și rotunjiți de compas cu un vârf fixat pe suflet și altul în univers, o istorie și un mit solar al muzicii folclorice românești! * În timpul alcătuirii acestei scrieri pentru cartea mea „Timp fără ani. Oglinzile unui veac”, maestra Angela Moldovan s-a stins din viață! Tristețea ne-a devastat pe toți! Vorbisem cu maestra să ne întâlnim pentru a efectua fotografii de folosință
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
Irina Loghin, Margareta Pâslaru, Lucreția Ciobanu, Marioara Murărescu, Florentina Satmari, Elise Stan, Liza Panait și câți alți oameni de valoare ai României nu l-au creionat afectiv?! Atunci când ne petrecem câteva clipe de extaz pe care ni le dăruie muzica folclorică românească, trebuie mai cu seamă să cugetăm că folclorul urcă de la rădăcinile naturii și ființei, neîntrerupt, în limba și trăirea primordială a sufletului. Aceasta se datorează cu predilecție glăsuitorilor melosului folcloric. Cântecele la care a lucrat istoria trec peste înțelegerea
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
clipe de extaz pe care ni le dăruie muzica folclorică românească, trebuie mai cu seamă să cugetăm că folclorul urcă de la rădăcinile naturii și ființei, neîntrerupt, în limba și trăirea primordială a sufletului. Aceasta se datorează cu predilecție glăsuitorilor melosului folcloric. Cântecele la care a lucrat istoria trec peste înțelegerea trist de mărginită a multora, de la vârsta fremătândei adolescențe, până la cea a cununilor de argint în păr! Simțirea lor e adânc sentimentală. O simțire a celeilalte ființe: ființa din interior! Unul
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
istoria trec peste înțelegerea trist de mărginită a multora, de la vârsta fremătândei adolescențe, până la cea a cununilor de argint în păr! Simțirea lor e adânc sentimentală. O simțire a celeilalte ființe: ființa din interior! Unul dintre artiștii glăsuitori ai muzicii folclorice românești de peste șase decenii, statornic și iubitor al cântecului, hărăzește românilor nespusă fericire, tot atât de mare ca și duioșia și frumusețea vocii sale. Este făptuitorul unei cărări de lumină în muzica pur folclorică românească, Benone Sinulescu, artistul care se leagă adânc
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
din interior! Unul dintre artiștii glăsuitori ai muzicii folclorice românești de peste șase decenii, statornic și iubitor al cântecului, hărăzește românilor nespusă fericire, tot atât de mare ca și duioșia și frumusețea vocii sale. Este făptuitorul unei cărări de lumină în muzica pur folclorică românească, Benone Sinulescu, artistul care se leagă adânc și inseparabil de ceea ce iubește, împletind rădăcinile cântecelor sale cu rădăcinile întrupării neamului; este artistul care n-a fost niciodată deconectat de la priza culturii și muzicii folclorice, artistul pentru care cântecele nu
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
de lumină în muzica pur folclorică românească, Benone Sinulescu, artistul care se leagă adânc și inseparabil de ceea ce iubește, împletind rădăcinile cântecelor sale cu rădăcinile întrupării neamului; este artistul care n-a fost niciodată deconectat de la priza culturii și muzicii folclorice, artistul pentru care cântecele nu-și pot explica rostul existenței lor durabile decât în palma inimii care le cântărște cel mai adevărat, dincolo de toți savanții lumii, și întocmai prin însoțirea curentului pe drumul neîntreruptului timp al schimbărilor. Maestrul Benone Sinulescu
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
de plumb al neadaptării provoacă o anemică bătaie de vânt, în stare să clintească numai o firavă perdea din geam! Astfel de oameni stranii, nu au șansa de a doborî decât un fir de iarbă, nu un copac al muzicii folclorice românești. Nici măcar nu-l pot atinge! Făptura sa înconjurată de nimbul unei cariere artistice solare, de peste șase decenii, nu este tangibilă decât cu însuși mitul muzicii folclorice românești. Benone Sinulescu nu a stricat nici măcar o singură notă muzicală în această
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
de a doborî decât un fir de iarbă, nu un copac al muzicii folclorice românești. Nici măcar nu-l pot atinge! Făptura sa înconjurată de nimbul unei cariere artistice solare, de peste șase decenii, nu este tangibilă decât cu însuși mitul muzicii folclorice românești. Benone Sinulescu nu a stricat nici măcar o singură notă muzicală în această carieră, Benone Sinulescu a îmbogățit muzica folclorică de cântece pe care generație după generație, românii le-au pus în vaze sufletești. „Cu Benone Sinulescu am fost colegă
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
Făptura sa înconjurată de nimbul unei cariere artistice solare, de peste șase decenii, nu este tangibilă decât cu însuși mitul muzicii folclorice românești. Benone Sinulescu nu a stricat nici măcar o singură notă muzicală în această carieră, Benone Sinulescu a îmbogățit muzica folclorică de cântece pe care generație după generație, românii le-au pus în vaze sufletești. „Cu Benone Sinulescu am fost colegă la Școala specială de muzică din București. Cel mai important și cel mai drăguț coleg. Glas plăcut și frumos. Același
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
artistul ci și cu omul Benone Sinulescu. Artistul este dublat de un om neegalabil ca bunătate și omenie, între cântăreții de ieri și cântăreții de azi. Activ fervent, entuziast, generos, maestrul Benone Sinulescu e un participant la păstrarea istoriei muzicii folclorice românești, un făptuitor contemporan al istoriei muzicii folclorice de azi, o coloană și o efigie a castelului istoriei muzicii folclorice de mâine! Un artist cu una dintre cele mai prolifice contribuții la dezvoltarea și luminarea melosului folcloric românesc. Prin maestrul
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
este dublat de un om neegalabil ca bunătate și omenie, între cântăreții de ieri și cântăreții de azi. Activ fervent, entuziast, generos, maestrul Benone Sinulescu e un participant la păstrarea istoriei muzicii folclorice românești, un făptuitor contemporan al istoriei muzicii folclorice de azi, o coloană și o efigie a castelului istoriei muzicii folclorice de mâine! Un artist cu una dintre cele mai prolifice contribuții la dezvoltarea și luminarea melosului folcloric românesc. Prin maestrul Benone Sinulescu, folclorul românesc are melos original, un
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
de ieri și cântăreții de azi. Activ fervent, entuziast, generos, maestrul Benone Sinulescu e un participant la păstrarea istoriei muzicii folclorice românești, un făptuitor contemporan al istoriei muzicii folclorice de azi, o coloană și o efigie a castelului istoriei muzicii folclorice de mâine! Un artist cu una dintre cele mai prolifice contribuții la dezvoltarea și luminarea melosului folcloric românesc. Prin maestrul Benone Sinulescu, folclorul românesc are melos original, un verb de acuratețe unică, o poezie a cântecului, sublimă, o flexibilitate scenică
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
păstrarea istoriei muzicii folclorice românești, un făptuitor contemporan al istoriei muzicii folclorice de azi, o coloană și o efigie a castelului istoriei muzicii folclorice de mâine! Un artist cu una dintre cele mai prolifice contribuții la dezvoltarea și luminarea melosului folcloric românesc. Prin maestrul Benone Sinulescu, folclorul românesc are melos original, un verb de acuratețe unică, o poezie a cântecului, sublimă, o flexibilitate scenică vivace, spontană, vibrantă...! „Benone”, cugetă Dan Puric, „Jurnalul Național”, 31.03.2008, „este o lacrimă de cântec
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
al cărei co-fondator fusese în urmă cu două decenii. În eseul-conferință „Transfigurarea românismului” din anul 1943 Nichifor Crainic îl acuză pe fostul prieten de caricaturizarea și negativizarea lui Dumnezeu ca Mare Anonim și de edificarea unei metafizici românești „din superstițiile folclorice, din miturile indiene și din ereziile creștine, toate elemente antiortodoxe ... o metafizică a babelor vrăjitoare sau un galimatias crișnamurtic, cum este teosofia”. Atacat în Gândirea în anul 1943 este și tomismul catolic ca falsă „filozofie creștină” în numele autenticei „metafizici ortodoxe
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
o Prefață de Livia Ciupercă, Editura Singur, Târgoviște, 2015 Colaborator la realizarea „Monografiei învățământului ploieștean”, Editura Karta Graphic, Ploiești, 2007 Colaborator și consultant al „Dicționarului enciclopedic de marină”, ediția a II-a, Editura Semne, București, 2010 Reportaje și cronicidespre sărbători folclorice, religioase, literare, articole de literatură, lexicologie, metodica, gramatică publicate în reviste: „Glas comun”, „Slova creștină”, „Slova copiilor” „Analele Universității din Craiova”, „Citadela”, „Confluente literare”, „Agero-Stuttgart”, „STARPRESS”, „Cetatea lui Bucur” „Buletinul informativ” al Inspectoratului Școlar Județean Prahova, „Școală Prahovei”, „Prahova eroica
CURRICULUM VITAE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353650_a_354979]
-
Confluente literare”, „Agero-Stuttgart”, „STARPRESS”, „Cetatea lui Bucur” „Buletinul informativ” al Inspectoratului Școlar Județean Prahova, „Școală Prahovei”, „Prahova eroica”, „Limba română”, „Siamo di nuovo insieme,” „Landul cuvintelor”, „Națiunea”, „Carte și arte”, „România maritimă și fluviala”, „Armonii culturale”, „Tricolorul,” „Cervantes”, despre sărbători folclorice, religioase, literare, ade literatura, lexicologie, metodica, gramatică publicate în reviste: „Glas comun”, „Slova creștină”, „Slova copiilor” „Analele Universității din Craiova”, „Citadela”, „Confluente literare”, „Agero-Stuttgart”, „STARPRESS”, „Cetatea lui Bucur” „Buletinul informativ” al Inspectoratului Școlar Județean Prahova, „Școală Prahovei”, „Prahova eroica”, „Limba
CURRICULUM VITAE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353650_a_354979]
-
și glas. Erau suavi, udați cu rouă și mistuiți în lumină de stea - sunt azi flori contopite cu roua și steaua, sunt clopoțeii și lăcrămioarele de cristal ale Basarabiei. „Îngerii din Chișinău”, i-au numit Benone Sinulescu, cântărețul de muzică folclorică românească și sufletul sufletului românesc pe care l-a slujit întreaga viață cu glasul său. Formidabilul interpret a cântat împreună cu formația de la Chișinău piese preluate din repertoriul său neegal și inimitabil. Într-o componență preschimbată în permanență față de cea inițială
MILLENIUM. AUR FLUID DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354112_a_355441]
-
la Bimbiric". Dar cea mai intensă activitate a sa a fost a condeiului său pus la lucru și acesta a așternut frumoase creații din lumea muzicii populare, ca și când au fost izvorâte din vatra satului, a cules sau a prelucrat nestemate folclorice, reușind să ne transporte " În grădina Raiului folcloric" așa cum frumos și-a intitulat un valoros volum de culegeri de cântece din minunatul nostru folclor. La toate astea mai este de adăugat valoarea unor activități de organizare de spectacole și concursuri
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
sa a fost a condeiului său pus la lucru și acesta a așternut frumoase creații din lumea muzicii populare, ca și când au fost izvorâte din vatra satului, a cules sau a prelucrat nestemate folclorice, reușind să ne transporte " În grădina Raiului folcloric" așa cum frumos și-a intitulat un valoros volum de culegeri de cântece din minunatul nostru folclor. La toate astea mai este de adăugat valoarea unor activități de organizare de spectacole și concursuri pe țară de primă importanță. Și pentru că bunul
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
satul natal de pe dealurile vâlcene cu nume parcă din basm - Ghioroiu - de la care a împrumutat zestrea sufletească, dar și numele, Marin Voican-Ghioroiu ne spune: „am cules cu migală flori alese de pe Dealul Viilor, apoi le-am semănat în Grădina Raiului Folcloric spre a bucura pe dragii mei români cu melodii izvorâte din patimă și dor, din foșnetul frunzelor, murmurul izvoarelor, hăulitul fetelor, chiuitul flăcăilor la nunți și horele satului, să ofer iubitorilor de muzică populară câteva clipe de fericire pentru a
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
nu-i premitea, fiindcă trebuia să-și facă temele, aceste întlniri erau pentru ea adevărate sărbători așteptate cu nerăbdare. Pentru a pătrunde în adevăratele taine ale sufletului viitoarei realizatoare (timp de treizeci de ani) a celebrei emisiuni de televiziune „Tezaur folcloric” și a pune într-o lumină adevărată personalitatea îndrăgitei muscelence, Marioara Murărescu, a fost necesar să vedem cum această floare rară (sămânță de soi) a răsărit în plai mirific și a crescut mândră, a înflorit în raiul de dor și
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
vă datorăm pentru răbdarea, tenacitatea cu care ați căutat în tezaurul folclorului românesc. Știm toți câtă bucurie ne-ați adus prin promovarea tradițiilor populare și mai ales prin promovarea unor artiști populari, capabili să pună în valoare piesele din tezaurul folcloric românesc. Permiteți-mi să vă mulțumesc în numele românilor și al meu personal” , le spunea că a păstrat ca pe o icoană vie, în firida sufletului, chipul mamei sale. (Mama era foarte frumoasă, una dintre cele mai frumoase preotese din Muscel
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
fie azi profesor de filozofie cine a învățat să predea filozofie materialist dialectică, marxism, leninism, Anti-Dühring, Capitalul și celelalte elucubrații anexe filozofiei bolșevice, securiste, comuniste... ideologii în fapt?! De aceea, iată modelul, în context comparativ: interpreta de muzică populară și folclorică Maria Șalaru! Este profesoară de canto muzică populară la Școala Populară de Arte și Meserii din Bacău, unde a reunit trei grupuri constituite din cei mai talentați elevi, „Boboceii”, „Floricica” și „Flăcăii”, participând cu ei la spectacole, emisiuni de televiziune
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]
-
născut din cultura sătească a înaintașilor, ales, cultivat și fructificat, cu sfântă dragoste, de către ei! Sunt foarte rare în ambitusul folclorului contemporan preocupările sădirii florilor spirituale, copiii noștri mirabili...! Ne situăm într-un punct de declin al muzicii populare și folclorice, iar dacă nu vor fi îngrijite aceste flori, vor invada incontrolabil artificialitatea, managementul muzical cu orice preț, amatorismul... Dacă mugurii de azi nu vor încolți într-o grădină cu sol veritabil, așa cum se ocupă să se întâmple talentata și harnica
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]