272,843 matches
-
graurealex.ro); ,cred că scanneru de la IQ-ul tău este defect" (level.ro); ,vezi, uneori IQ-ul meu e obosit" (gallery.agonia.net); ,IQ-ul tău are platfus" (imprudent.go.ro) etc. Pluralul este ceva mai rar, dar este totuși folosit, în același tip de contexte figural-glumețe: ,cineva în conducerea Prima are o problemă serioasă la rezervorul cu IQ-uri, că îi curge rău de tot și se golește sacul" (forum.softpedia.com); ,trebuie doar să cânți despre nimic și să
IQ -ul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11481_a_12806]
-
duce miraculos la cei ce modelează frecvențele, duratele, timbrele și intensitățile, transformîndu-le, grație întocmirilor savante ori restituirilor fidele, în mirabile efluvii sonore. Pe de altă parte, simțeam că aceste articole adăpostesc o erudiție ca o bancnotă ce nu poate fi folosită decît acolo unde ea are valoare. Nimic gratuit, de complezență. Nici diletantism, fie el chiar tratat cu seriozitate (așa cum, din păcate, se mai practică prin ogrăzile criticii noastre muzicale) ori știință exersată mecanic (apanaj al unor condeieri cu experiență, dar
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
la pagina 441 și aflu, dincolo de prescurtări: substantivul ,ponos" e atestat în secolul XVI în Psaltirea Scheiană; verbele ,a ponoslui" și ,a porni" apar întâia dată în Codicele Voronețean, tot din secolul XVI; dar infinitivul lung ,pornire" e prima dată folosit în scris de Coresi în 1563; ,porumbelul" e atestat în 1657 în Catehismul calvinesc. Pentru inițiați, surprizele de a afla detalii despre istoria unui cuvânt românesc sunt nelimitate. La sfârșitul fiecărui volum, printr-un efort tehnic suplimentar demn de toată
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
Înțelegem de ce autorii ediției țin să mulțumească în mod special Editurii Universității ,Al. I. Cuza" din Iași pentru investiția financiară excepțională care a făcut posibilă apariția acestei lucrări. Termenii de erudiție și filologie savantă, pe care, în alte împrejurări, îi folosim cu ușurință și fără suficientă acoperire, sunt aici foarte potriviți, pentru a caracteriza un volum imens de cercetare, orientat în mai multe direcții culturale. Colaborarea dintre Universitățile din Iași și Freiburg realizează o mare izbândă filologică în editarea pe capitole
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
socio-politic constrângător și ce reprezintă o expresie a eului? până unde se întinde mizeria ideologică și de unde începe firicelul de apă curată, nepoluată? În textul său (cel mai redus din O lume dispărută), Ion Manolescu interpretează mai mult decât rememorează, folosind excesiv instrumentele analitice, pentru a desprinde clișeele ideologice din benzile desenate, din Pif-urile copilăriei. Firește că aceste clișee există și că sub aventurile pasionante ale unui Dr. Justice poate fi identificată o grilă umanitarist-comunistă, cu condamnarea imperialismului american și tot
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
de ghișeu - nu e o noutate). Opțiunea pentru diminutiv - explicabilă, în termeni de tendințe și strategii generale - are totuși destule dezavantaje. Diminutivul e asociat, în bună măsură, limbajului infantil - în care apare mai ales datorită tendinței părinților de a-l folosi în adresarea către copii. Extinderea sa creează un efect de "infantilizare" a situațiilor, despre care s-a scris, nu o dată, cu iritare și cu umor. Cu cît se aplică unei situații mai serioase, unui limbaj mai sobru, precis, tehnic - cu
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
pot primi o facturică de la o firmă și o pot deduce" (adacademy.ro). Din aceeași sferă cu facturică face parte și bonuleț (un diminutiv ceva mai justificat, în măsura în care se referă la o realitate care este, în mod obiectiv, mai mică), folosit cu destulă seriozitate și convingere: "mi se pare nedrept să plătesc amenda pentru lipsa acestui bonuleț deși am rovinieta aplicată pe parbriz" (politiarutiera.cta.ro); "când s-a dus soțul meu astăzi să ia bonuleț de ordine i s-a
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
mizeria din țară și civilizația și bunăstarea și serviciile publice care funcționau impecabil în Occident, la Viena și așa mai departe. Eu am făcut acest lucru dintr-un gest ideologic și, în același timp, o naivitate, nu știu dacă să folosesc cuvântul acesta între ghilimele sau nu. Scriind aceste cărți... de ce le-am scris? O să vă spun și cum am ajuns acolo. Făceam în acea perioadă Cahiers roumains d'études littéraires. în același timp, împreună cu Al. Duțu, eram membri în Comitetul
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
despre Mircea Eliade, care este traducerea mea de la Gallimard?! Deci, vă dați seama că am fost mereu între aceste două fronturi. O situație total incomodă, de permanentă singurătate, cum am spus. M.I.: Să revenim puțin la Dinicu Golescu. S-a folosit, se folosește și astăzi, mai puțin, e-adevărat - nu știu de ce interesează mai puțin acest strămoș al europenizării și al europenității -, s-a vorbit însă cu o formulă devenită stereotip, anume complexul Dinicu Golescu. Nu se poate vorbi mai degrabă
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
Eliade, care este traducerea mea de la Gallimard?! Deci, vă dați seama că am fost mereu între aceste două fronturi. O situație total incomodă, de permanentă singurătate, cum am spus. M.I.: Să revenim puțin la Dinicu Golescu. S-a folosit, se folosește și astăzi, mai puțin, e-adevărat - nu știu de ce interesează mai puțin acest strămoș al europenizării și al europenității -, s-a vorbit însă cu o formulă devenită stereotip, anume complexul Dinicu Golescu. Nu se poate vorbi mai degrabă de o
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat,nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11501_a_12826]
-
situație - vezi scena când, pe fondul unei mese în familie, fostul zoolog le explică fetelor sale cum să își piardă virginitatea. Condon vine cu un artificiu pentru a spune povestea: Kinsey răspunzând la chestionarul pe care el însuși l-a folosit pentru intervievarea a 18.000 de americani. Obsesia metodologică a personajului intră sub microscopul regizorului, iar ce reiese e un paradox: Kinsey abordează sexul cu curaj, doar e cuantificabil, ceea ce evită și îl face timid este dragostea, pentru care nu
Cursa de pe circuitul cinema by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11524_a_12849]
-
Rodica Zafiu Cazul neologismului mass-media e bine-cunoscut: cuvîntul este un împrumut din engleză, nu tocmai recent, folosit extrem de frecvent în mai multe registre ale limbii și care pune încă destule probleme de adaptare și fixare. Dificultățile de adaptare sunt obiective, produse de un amestec incomod de familiaritate și alteritate, atît în chestiunea raportului dintre scriere și pronunțare
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
cu articolul hotărât postpus: mass-media nu poate primi - din lipsa unor paradigme morfologice - articolul hotărît care ar corespunde sensului gramatical cult: ,mass-media-le"?!, ,mass-media-lor"?!. Așadar, chiar dacă era considerată din punct de vedere etimologic un neutru plural, forma mass-media nu putea fi folosită cu ușurință în discurs, lipsind în multe situații posibilitatea de integrare sintactică: opiniile ....; conform... În același timp, dispariția din uz a cuvîntului este exclusă: acesta are avantajul formei scurte - față de parafraza mijloace de comunicare în masă -, nefiind de fapt concurat
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
cuvîntului la acuzativul plasat după prepoziție, nearticulat, poziție în care orice substativ își păstrează integral forma: ,imaginile distorsionate prezentate deocamdată de mass-media" (Observator cultural = OC, 173, 2003); ,specialiștii din mass-media" (Dilema, 410, 2000). În rest, cuvîntul a fost foarte mult folosit ca invariabil, nearticulat, chiar la genitiv: ,lipsa de libertate a mass-media" (Ziua, 2971, 2004), ,neobosiți reprezentanți ai mass-media" (Dilema 257, 1997), sau înlocuind un genitiv printr-o poziție adjectivală: ,toată suflarea mass-media a dezlănțuit o furibundă campanie în domeniu" (LAI
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
sa de doctorat mecanismele lingvistice ale umorului, pornește de la o apreciere globală a mecanismelor umorului în limba română. Ele "sunt mai degrabă bazate pe redundanță și pe adiție sintagmatică, decît pe ambiguitate și selecție paradigmatică". Topîrceanu, apreciază Cristina Tătaru, nu folosește excesiv avantajele oferite de limba română în acest sens, el este un artist care își permite să creeaze efecte umoristice extrem de variate. Volumul de traduceri apărut la Editura Limes nu este exhaustiv. Cristina Tătaru a operat propria selecție în corpusul
Topîrceanu în englezește by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/11529_a_12854]
-
forme specifice în funcție de gen se acordă cu un substantiv atunci cînd are valoare adjectivală - două fete / doi băieți - sau cînd preia din context genul unui substantiv: ,Au venit două." Nu există însă motive pentru a alege femininul atunci când numeralul este folosit apozițional, ca element invariabil, de identificare, ca un fel de ,nume": pagina doi, cifra doisprezece. Tendința românei actuale este de altfel de a înmulți acest tip de construcții, care substituie mai greoaiele determinări prin numeral cardinal: mai telegrafic, etajul doi
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
zice în ziua de două mai ". Desigur că în utilizarea unei forme sau a alteia e vorba în mare măsură de obișnuință. La originea folosirii formei de feminin stă probabil acordul cu substantivul zi, în structuri în care numeralul era folosit adjectival. Multe exemple din limba veche ilustrează o construcție între timp ieșită din uz, dar pe vremuri foarte răspîndită: ,Întunecasă lumea în anul 7208 septemvrie în doaosprădzeci dzile, întru o dzi marți" (Neculce); ,Anul 1876, martie 9 zili" (însemnare astronomică
"Două Mai" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11542_a_12867]
-
se referă la o mult mai decisă evoluție spre obiect. Dacă tridimensionalul se rezuma, într-o perioadă ceva mai veche, la cîteva altare, un fel de prisme verticale cu o geometrie amintind de perspectiva inversă din pictura bizantină, care erau folosite, însă, în continuare, ca suport pentru compoziții bidimensionale, mai recent el capătă o cu totul altă pondere. Ba s-ar putea spune chiar că accentul se deplasează fără echivoc de pe bidimensional pe tridimensional, în condițiile în care ideea de tridimensional
Cine este Paula Ribariu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11527_a_12852]
-
și ipoteze. De fapt, orice conjunctiv nesubordonat pare să-și găsească un suport în interjecția tipică a interacțiunii. În textele cercetate, apar aproape exclusiv hai și haideți; forma haideți, care a primit, prin analogie cu verbul, desinența de plural, este folosită pentru mai mulți destinatari, dar mai ales asociată adresării politicoase prin plural (,Haideți să facem un pariu, doamnă" - în transcrierea emisiunii Mașina de tocat, din 9.12.2003). Mai rar apare forma haide, care pare să fie simțită ca mai
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
emisiunii Mașina de tocat, din 9.12.2003). Mai rar apare forma haide, care pare să fie simțită ca mai populară, deci mai agresivă (,Haide să fim înțeleși. Noi nu sîntem o cloacă", Nașul, 12.02.2003). În emisiuni, moderatorul folosește cel mai mult interjecția hai, apanaj al rolului său de stimulare a dialogului. Cel mai adesea hai și haideți precedă un verb la persoana I plural: în formularea unui îndemn politicos, cooperativ, în care vorbitorul se include. Hai să încercăm
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
hai cu persoana a II-a plural - ,Haideți să răspundeți" (Mașina de tocat, 9.12.2003) -; explicația stă în faptul că pentru persoana a II-a există formele de imperativ, bine marcate, iar conjunctivul cu valoare de îndemn nu este folosit decît rar. În fine, am întîlnit chiar un exemplu în care hai precedă un verb la persoana a treia, o construcție impersonală - ,Hai să fie așa cum spuneți dumneavoastră" - cu sens de concesie. E o dovadă că hai a trecut de la
"Hai să zicem..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11564_a_12889]
-
costumelor, de regulă sărăcăcioase, chestiuni gustate din plin de spectatori. Chiar dacă simțim încă influențele scenografului Dragoș Buhagiar, căruia i-a fost asistent - foșnetul costumelor m-a dus cu gîndul la Orfanul Zhao, structurile de decor și cromatica lor, foițele aurii folosite la Alchimistul - lucrul acesta nu m-a deranjat pentru că în Viaceslav Vutcariov s-au topit împrumuturile și se conturează, ușor, un stil. Este esențial pentru el acest spectacol, dialogul lui cu Todea, mîna liberă pe care se simte că regizorul
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
cei ce pot să înțeleagă ce e literatura, ce e satira sau ironia. Budai-Deleanu mimează cu umor practica cenaclului literar. Notele cu caracter paratextual, ,asumate" de semnatari fictivi, nu au corespondență perfectă în literatura europeană, deși sistemul notelor era larg folosit, ca răspuns preventiv dat criticilor ulterioare. }iganiada, în a doua ei variantă, cea de la 1812, pagină cu pagină, este supusă criticii unui auditoriu. Sunt semne numeroase că ei nu citesc sextinele de mai sus, le ascultă (,I-auzi ce spune
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
s-ar sfădi mai mult }iganii să nu ne ajungă și la noi rândul". îi răspunde ca un clarvăzător, Popa Mustrul: ,Fericiți care nu înțeleg! De ați fi luat sama până acum, doar de o sută de ori sânteți pomeniți". Folosind persoana a treia, el se situează în afară. La urma urmei, din tot ce se comentează în subsolul paginilor Țiganiadei, serioasă e numai critica filologică, neatinsă de aripa ironiei autorului. N-a fost Budai-Deleanu mai puțin malițios cu posteritatea, atunci când
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
și-a intrat deja în drepturi, lumea e ba prin concedii, ba prea moleșită pentru a se gândi la altceva decât la valurile mării și crestele munților. Ca oamenii responsabili măcar față de propria lor imagine, poate că mai-marii Alianței vor folosi acest interbal al concediilor pentru a-și evalua realist, departe de intoxicările serviciilor secrete și de sigurața de sine indusă de sicofanții din imediata apropiere, șansele. Și poate că vor lua singura decizie folositoare cu adevărat României în acest moment
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]