1,512 matches
-
imobilizarea în rezervorul bental sau/și îndepărtarea mecanică din sistem (sunt metode extrem de costisitoare și neecologice, nu se aplică. Poluarea cu izotopi radioactivi Procesul eliberării energiei nucleare este un proces complet diferit de acela al obținerii energiei prin arderea combustibililor fosili sau cu ajutorul reacțiilor chimice. Obținerea energiei nucleare presupune anumite schimbări în structura atomului elementului respectiv, prin două procese: fisiune nucleară și fuziune nucleară. În procesul de fisiune, un atom se poate scinda în doi atomi, care constituie elemente diferite. În
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
respectivi afectează condițiile de mediu din zona de interes (dacă există poluare). Schița de amplasament este prezentată în figura 3.1. Agenții economici cu potențial de poluare sunt: I - o centrală termică (sursă punctiformă) - care funcționează pe bază de combustibili fosili, de la care poluantul dominant este dioxidul de sulf, care se evacuează în atmosferă prin intermediul unui coș industrial, A (h = înălțimea geometrică a coșului); II - o rafinărie (sursă punctiformă) - care prelucreză petrol, de la care poluantul dominant este hidrogenul sulfurat, care se
Aplicaţii ecotehnologice : probleme, proiecte, studii de caz by Virginia Ciobotaru, Oana Cătălina Ţăpurică, Dumitru Smaranda, Corina Frăsineanu () [Corola-publishinghouse/Science/215_a_442]
-
izvorăsc câteva fluvii, printre care Murray și Darling. Cel mai Înalt vârf este Kosciuszko (2228 m), extins deasupra liniei de zăpadă (H.Matei, Țara Cangurului, Editura Albatros, București, 1980, p. 106). 6 În lanțurile Flinders din partea sudică se găsesc roci fosile de circa 1000 milioane de ani (Larousse. Atlasul statelor lumii, Enciclopedia RAO, 1999, p. 96). 16 din Alpii Australieni, de la granița dintre South Wales și Victoria, cam jumătate din Înălțimea Mont Blanc-ului7. Munții Queensland ului sunt de origine vulcanică (20
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
exotici, scoici, polipi, crustacee, stele de mare, anemone, crabi, caracatițe etc. În jurul Piramidei lui Ball, unde curentul cald tropical Îl Întâlnește pe cel rece subtropical se află cel mai sudic recif de corali. Ceratodus este un pește cu aspect deosebit, fosilă vie, deoarece are și plămâni, care Îl ajută să supraviețuiască atunci când apele scad temporar. În ascunzișurile de piatră trăiesc peste 400 de specii de pești tropicali și de ape reci (pește-Înger, peștele-clovn, cu dungi albe, peștele-buzat are 76 cm, melcul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
sau În marile păduri tropicale (pigmeii bambuți etc.). În ciuda influențelor civilizațiilor agricole vecine, structurile originare nu erau Încă dezarticulate spre finele secolului al XIX-lea. Aceste civilizații «oprite În loc» Într-un stadiu analog paleoliticului superior constituie Întrucâtva un fel de «fosile vii»280. 279 Australia..., p. 214. 280 M.Eliade, op.cit., p.34. 135 REZERVAȚII ȘI GENOCID Tasmania este diferită de restul Australiei, datorită cantităților mari de precipitații și vegetației sale dense. Ținut deluros, acoperit cu păduri dese de pini, ferigi
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
aripi, penajul negru, iar picioarele de un roșu aprins, depune două ouă mari, dar scoate numai un singur pui. În insula Stewart, În strâmtoarea Cook, declarată rezervație naturală, se mai găsește tuatara (denumită și hatteria), o reprezentantă vie a pangolinelor fosile, Înrudită direct cu dinozaurii dispăruți cu milioane de ani În urmă. Unica specie de Rhynchocephalia rămasă În viață Își Împarte cuibul cu 293 albatrosul. Noaptea tuatara pleacă la vânătoare și mascul vine la cuib. După ce au crescut puii, albatroșii pleacă
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Înalt și celebru munte din lanțul Alpilor Sudici. Apoi, totul s-a transformat Într-o Întrecere acerbă, supraestimându-ne posibilitățile fizice. Atmosfera rarefiată schimbă puțin culorile Împrejurimilor, steiuri pustii de piatră, ghețari cu sclipiri demonice, lacuri glaciare, oglinzi de apă fosilă ce-și trimit curenți reci spre apus, croncănit funebru de vulturi ce plonjează cu mare rapiditate spre Înșfăcarea posibilei victime...Lipsa de oxigen, altitudinea, oboseala se fac simțite, Îmi curge puțin sânge din nas și sunt amețită. Fac un popas
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
a cărei imagini se mai păstrează pe monezile de șase pence; pasărea takahe, Împăiată, cât o găină voinică, fără aripi, cu penajul negru și picioarele roșii, cuiburi de albatroși giganți care Împart cuibul cu tuatara (hateira), rămășiță vie a șopârlelor fosile, alte păsări dispărute, dar și păsări ce se mai pot vedea În natură, precum tui, pasărea neagră, cu cravata albă, care trăiește numai În Noua Zeelandă, numită și „pasărea clopoțel” datorită glasului ei răsunător; papagalul kea de culoare verde și portocalie
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
schimbători de ioni și procedeele de oxidare chimică. Procedeele de epurare cu adsorbție permit eliminarea cantităților mici de substanțe organice rămase după etapa biologică. Uzual, ca material adsorbant se folosește, cărbunele activ obținut prin condiționarea specială a cărbunelui vegetal sau fosil. Procedeele de epurare cu adsorbție se aplică, în special, pentru îndepărtarea avansată a fenolilor, detergenților și a altor substanțe ce pot da un miros sau gust neplăcut apei de băut. Procedeele de epurare cu schimbători de ioni se utilizează frecvent
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Onea Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1218]
-
temperatura Pământului la un nivel care permite existența vieții pe planetă. Absența acestui proces ar putea conduce la o scădere a temperaturii medii pe Pământ până la -18°C. O serie de activități umane, printre care, în mod deosebit, arderea combustibililor fosili și distrugerea pădurilor pentru a crea terenuri agricole, cauzează creșterea nivelurilor de dioxid de carbon și ale altor gaze ce rețin căldura în atmosferă. Acumularea acestor gaze, „cu efect de seră”, intensifică efectul de seră natural, ceea ce duce la creșterea
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
efect de seră, în principal a CO2, a fost considerată motivul principal al accentuării încălzirii globale în ultimii 50 de ani ai secolului trecut. Principalele surse de emisii de gaze cu efect de seră sunt de natură antropică: arderea combustibililor fosili (aproximativ 50%), industria chimică, agricultura și transporturile. În afara principalelor surse antropice directe de emisii de gaze cu efect de seră (de exemplu, activitățile de producție de energie electrică și termică prin arderea combustibililor fosili, activități de transport și unele procese
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
sunt de natură antropică: arderea combustibililor fosili (aproximativ 50%), industria chimică, agricultura și transporturile. În afara principalelor surse antropice directe de emisii de gaze cu efect de seră (de exemplu, activitățile de producție de energie electrică și termică prin arderea combustibililor fosili, activități de transport și unele procese industriale), un rol tot mai important este reprezentat de sursele de emisii indirecte, ce contribuie din ce în ce mai mult la acest dezechilibru climatic. În acest sens se poate face referire la defrișări și la schimbarea destinației
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
terminologia specifică domeniului schimbări climatice, sechestrarea carbonului. Introducere Figura 1. Surse antropice de gaze cu efect de seră Așadar, sectorul energetic are o contribuție majoră la generarea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), în principal prin arderea combustibililor fosili. În plus, în funcție de tipul de combustibil, instalațiile și condițiile de ardere, de existența și performanțele echipamentelor de epurare a gazelor de ardere, se emit în atmosferă cantități variabile de poluanți acidifianți și pulberi. Reducerea emisiilor poluante rezultate din arderea combustibililor
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
poluante rezultate din arderea combustibililor reprezintă un mijloc important de protecție a mediului și de îmbunătățire a stării de sănătate a populației, aceste două elemente reprezentând direcții majore în cadrul strategiei de dezvoltare durabilă a societății. Pe de altă parte, combustibilii fosili reprezintă o resursă limitată, costisitoare și adesea localizată la distanță față de locul de utilizare. În prezent, pe plan mondial, capătă amploare producerea energiei din surse alternative sau regenerabile. Întrucât procesele clasice de generare a energiei din combustibili fosili sunt bine
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
parte, combustibilii fosili reprezintă o resursă limitată, costisitoare și adesea localizată la distanță față de locul de utilizare. În prezent, pe plan mondial, capătă amploare producerea energiei din surse alternative sau regenerabile. Întrucât procesele clasice de generare a energiei din combustibili fosili sunt bine dezvoltate, tendința pe termen scurt este de promovare a eficienței și a utilizării raționale a energiei, cu evoluție ulterioară spre captarea și stocarea dioxidului de carbon în scopul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Tendința pe
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
a consumului de resurse neregenerabile cu tehnologii alternative bazate pe utilizarea resurselor regenerabile și cu emisii cât mai reduse de poluanți. Utilizarea tehnologiilor alternative este limitată de nivelul tehnologic actual, de eficiența economică și de restricțiile de mediu. Arderea combustibililor fosili Industria chimică Agricultura Despădurirea Totodată, în contextul actualei crize economico-financiare, diminuarea costurilor are o deosebită importanță în orice sector de activitate. Pe de altă parte, se impun eforturi economico-financiare pentru conformarea cu cerințele de mediu. În această situație, analiza integrată
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
atribuit creșterii în principal a emisiilor de gaze cu efect de seră rezultate din activități umane care au condus la dezechilibre în atmosferă și au favorizat declanșarea efectului de seră. Multe dintre activitățile umane, dar în mod deosebit arderea combustibililor fosili și distrugerea pădurilor pentru a crea terenuri agricole, determină creșterea nivelului dioxidului de carbon și al altor gaze ce rețin căldura în atmosferă. Acumularea acestor gaze „cu efect de seră” intensifică efectul de seră natural, ceea ce conduce la creșterea temperaturii
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
și prin împăduriri. 1.2.1.1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Măsurile propuse pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sunt dintre cele mai diverse. Aceste măsuri sunt legate de reducerea consumului de combustibili fosili pentru producerea energiei, promovarea surselor regenerabile de energie, dezvoltarea și promovarea de tehnologii având un nivel scăzut sau zero de emisii, creșterea proporției carburanților regenerabili, limitarea utilizării îngrășămintelor azotoase și utilizarea dejecțiilor animaliere, reducerea emisiilor provenite din depozitarea deșeurilor menajere
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
creșterea proporției carburanților regenerabili, limitarea utilizării îngrășămintelor azotoase și utilizarea dejecțiilor animaliere, reducerea emisiilor provenite din depozitarea deșeurilor menajere și asimilabile, captarea și stocarea dioxidului de carbon, și creșterea eficienței energetice. 1.2.1.1.1. Reducerea consumului de combustibili fosili pentru producerea energiei Prin arderea combustibililor fosili sectorul energetic are o contribuție majoră la generarea de emisii de gaze cu efect de seră - în special dioxid de carbon (CO2). În plus, în funcție de tipul de combustibil, de instalații și de condițiile
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
azotoase și utilizarea dejecțiilor animaliere, reducerea emisiilor provenite din depozitarea deșeurilor menajere și asimilabile, captarea și stocarea dioxidului de carbon, și creșterea eficienței energetice. 1.2.1.1.1. Reducerea consumului de combustibili fosili pentru producerea energiei Prin arderea combustibililor fosili sectorul energetic are o contribuție majoră la generarea de emisii de gaze cu efect de seră - în special dioxid de carbon (CO2). În plus, în funcție de tipul de combustibil, de instalații și de condițiile de ardere, precum și de existența și de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
ameliorare a stării de sănătate a populației - o cerință majoră în cadrul strategiei de dezvoltare durabilă a societății - cunoscută fiind asocierea efectului de seră cu schimbările climatice. Arderea cărbunilor generează cele mai mari emisii de GES, în timp ce gazele naturale reprezintă combustibilul fosil cel mai puțin poluant. Cantitățile de GES rezultate din arderea cantităților echivalente de combustibili fosili (cărbune, gaze naturale, combustibil lichid obținut din petrol), pentru a obține aceeași cantitate de energie sunt în aceeași relație cu factorii de emisie stabiliți de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
a societății - cunoscută fiind asocierea efectului de seră cu schimbările climatice. Arderea cărbunilor generează cele mai mari emisii de GES, în timp ce gazele naturale reprezintă combustibilul fosil cel mai puțin poluant. Cantitățile de GES rezultate din arderea cantităților echivalente de combustibili fosili (cărbune, gaze naturale, combustibil lichid obținut din petrol), pentru a obține aceeași cantitate de energie sunt în aceeași relație cu factorii de emisie stabiliți de metodologia IPCC. Totodată, trebuie avută în vedere disponibilitatea combustibililor fosili, ce reprezintă o resursă limitată
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
arderea cantităților echivalente de combustibili fosili (cărbune, gaze naturale, combustibil lichid obținut din petrol), pentru a obține aceeași cantitate de energie sunt în aceeași relație cu factorii de emisie stabiliți de metodologia IPCC. Totodată, trebuie avută în vedere disponibilitatea combustibililor fosili, ce reprezintă o resursă limitată, costisitoare și de multe ori situată departe față de locul de utilizare. La nivel global, rezervele de cărbuni se ridicau la 783,1 miliarde de tone, în anul 2004. Din această cantitate, 27% aparține Statelor Unite ale Americii, 16
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de ani. 1.2.1.1.2. Promovarea surselor regenerabile de energie Între sursele regenerabile de energie se numără sursele de energie: eoliană, solară (termică, fotovoltaică și de concentrare), hidroelectrică, geotermală, a valurilor și biomasa, care sunt alternative la combustibilii fosili, contribuind la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la diversificarea ofertei de energie. În același timp, industria europeană a energiei din surse regenerabile este liderul mondial în dezvoltarea de tehnologii pentru producerea energiei din surse regenerabile de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
energie. Acesta include un subprogram denumit „Energie inteligentă - Europa”. O mare parte din aceste fonduri vor fi direcționate spre proiectele dedicate direct sau indirect problemei schimbărilor climatice. Domeniile acoperite sunt: dezvoltarea economiei bazate pe măsuri de reducere a utilizării combustibililor fosili; dezvoltarea economiei bazate pe hidrogen și dezvoltarea pilelor de combustie; captarea și stocarea dioxidului de carbon; creșterea eficienței energetice; dezvoltarea transportului nepoluant și eficient; promovarea materialelor ecologice. În plus, UE oferă sprijin în ceea ce privește diseminarea celor mai bune practici și oferirea
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]