1,405 matches
-
din patru sate: Frasin, Bucșoaia, Doroteia și Plutonița. În anul 2003, conform evidențelor Parohiei Gura Humorului, filiala din Frasin era considerată cea mai mare filială a parohiei cu circa 60 de familii și 135 de credincioși. În 2010, comunitatea din Frasin era formată din 52 familii cu 101 credincioși. Aflat într-o vizită canonică-pastorală în Parohia Gura Humorului, episcopul Petru Gherghel a oficiat la 30 ianuarie 2004 o liturghie în biserica din filiala Frasin. În prezent, este filială a Parohiei "Preasfânta
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
135 de credincioși. În 2010, comunitatea din Frasin era formată din 52 familii cu 101 credincioși. Aflat într-o vizită canonică-pastorală în Parohia Gura Humorului, episcopul Petru Gherghel a oficiat la 30 ianuarie 2004 o liturghie în biserica din filiala Frasin. În prezent, este filială a Parohiei "Preasfânta Treime" din Gura Humorului. În această biserică sunt celebrate liturghii doar duminica și de sărbători, la ora 09,00.
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în lunca Oltului. Aria naturală dispune de tipuri de habitate naturale cu păduri subatlantice de stejar, păduri subatlantice și medioeuropene în amestec (stejar și carpen), păduri aluviale cu frasin, arin alb, arin negru și răchită și mlaștini calcaroase cu vegetație ierboasă de "Cladium mariscus" Fauna este una diversificată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere mari și mici, păsări, reptile și broaște și de o mare varietate
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
creastă ("Triturus cristatus"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broască-de-mlaștină ("Rana arvalis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"); Insecte cu specii de: fluturi ("Eurhydryas aurinia, maculinea teleius"), gândaci și gărgărițe. Flora este constituită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin (arin negru - "Alnus glutinosa" și arin alb - "Alnus incana"), salcie albă ("Salix alba"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Rosa canina"), coacăz negru ("Ribes nigrum"). La nivelul ierburilor rezervația naturală găzduiește trei rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92
Pădurea și mlaștinile eutrofe de la Prejmer () [Corola-website/Science/324069_a_325398]
-
Lacul Paraschiva, Lacul Mierlei, Lacul Roșu și Lacul Verde. Masivul de sare din apropierea lacului este acoperit cu un strat argilos pe care se dezvoltă o gamă arboricolă diversă; cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), frasin ("Fraxinus excelsior"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sylvestris"), jugastru ("Acer campestre"), plop tremurător ("Populus tremula"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), sânger ("Cornus sanguinea"), corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus silvestris
Lacul Ursu și arboretele de pe sărături () [Corola-website/Science/324215_a_325544]
-
Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice de stâncărie și fâneața cu specii de: bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), usturoi siberian ("Allium sibirium L."), ghințura ("Gențiana
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
conferă locului un peisaj deosebit. Floră rezervației are în componență o gamă diversă de plante cu specii de arbori (păduri de foioase), arbuști, ierburi și flori. Specii arboricole: fag ("Fagus sylvatica"), stejar, ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin), ("Fraxinus excelsior"), scoruș ("Sorbus dacica"), mojdrean ("Fraxinus ornus") sau măceș ("Roșa canina") sau alun ("Corylus avellana"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice de pajiște și stâncărie; printre care: floarea-de-colț ("Leontopodium alpinum Cass."), firuța ("Poa nemoralis"), șoaldina mare
Cheile Gălzii () [Corola-website/Science/325611_a_326940]
-
și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice din gruparea montană Retezat-Godeanu (munți aparținând lanțului carpatic al Meridionalilor). Floră rezervației este constituită din arbori și arbuști cu specii de: (fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), frasin ("Fraxinus excelsior"), brad ("Abies"), tisa ("Taxus baccata"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus sp."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), alun turcesc ("Corylus colurna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), afin ("Vaccinium myrtillus L.
Coronini - Bedina () [Corola-website/Science/325817_a_327146]
-
protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în Munții Banatului. Flora rezervației este constituită din arboret de fag ("Fagus sylvatica"), molid ("Picea abies"), carpen ("Carpinus betulus"), tei ("Tilia"), frasin ("Fraxinus"); arbusti de scumpie ("Cotinus coggygria"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), tulichină ("Daphne mezereum"), soc roșu ("Sambucum racemosa"), caprifoi ("Linocera xylosteum"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care:rubus ("Rubus hirtus"), mierea
Izvoarele Carașului () [Corola-website/Science/325857_a_327186]
-
și dreapta râului Olteț, sunt ferăstruite transversal de numeroase pârâiașe care vara seacă. Dealurile sunt acoperite de păduri de foioase în care predomină specii de Querus Q. Robur = stejar, Q. Frainetto = gârnița, Q. Ceris = cerul, Ulmus foliace = ulmul, Fraxinus excelsior = frasin, Rubinia pseudacacia = salcâm, Fagus silvestis = fagul și alte specii de arbori. Dintre speciile de arbuști și subarbuști care se găsesc în pădurile din comună putem aminti: păducelul ( crategus monogina ), alunul ( corilus avellana ), socul sălbatic ( sambucus nigra ) iar ca subarbuști putem
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
de fauna și floră sălbatică) Vegetația forestiera este constituită din arbori și arbuști cu specii de de: molid ("Picea abies"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca
Arcer - Țibleș Bran () [Corola-website/Science/324760_a_326089]
-
de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna
Cornu Nedeii - Ciungii Bălăsinii () [Corola-website/Science/324785_a_326114]
-
și Plescării dar s-au defrișat. Toate aceste trupuri de păduri se legau cu faimoșii codri ai Vlăsiei și țineau de la Dunăre până pe sub dealurile Costeștilor. Codrii Teleormanului cuprindeau arbori variați: fagi, stejari ( local numiți tufani), arțari, aluni, corni, tei, frasini, ulmi, jugaștri, salcâmi, ghiorghinari (porumbari), măceși, cireși sălbatici, peri sălbatici, răsuri, carpeni, sângerul, aninul, măceșul, alunul, mărăcinișuri și mai rari, socul și salcia mai mult pe albia râurilor. Fagii, care altădată se întindeau peste tot, au dispărut cam de 100
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
fag și brad cu vulturica ("Hieracium rotundatum"); păduri de fag cu scradă ("Festuca drymeja"), păduri dacice de fag și carpen cu rogoz ("Carex pilosa"); păduri mixte de fag și tei argintiu cu rogozuri din specia "Carex brevicollis"; păduri de paltin frasin și ulm; păduri de gorun, fag și carpen; păduri geto-dacice de gorun, păduri de molid și brad cu vulturica; păduri aluviale cu salcie albă; tufărișuri dacice cu cătina mică ("Myricaria germanica"); tufărișuri alpine boreale; tufărișuri de smârdar și afin; tufărișuri
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), cireș ("Prunus avium"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix albă"), salcie căpreasca
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
forestier și floristic datorită speciilor arboricole și ierboase întâlnite în perimetru acesteia. Vegetația forestieră este constituită atât din elemente arboricole, cât și din specii de arbuști, astfel: Specii de arbori: stejar ("Quercus robur"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin (din genul "Fraxinus augustifolia"), velniș ("Ulmus laevis"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), plop alb ("Populus alba"), plop tremurător ("Populus tremula"), arțar ("Acer platanoides"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"); Specii de arbuști: corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), dârmoz ("Viburnum lantana"), păducel ("Crataegus
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
și refacerea profilului. Habitatul reprezentat de păduri ripariene mixte, este dezvoltat pe depozite aluvionare recente, situate în cursul major al râurilor, expuse inundațiilor și este constituit din arbori de esență tare, cu specii de stejar ("Quercus robur"), ulmul ("Ulmus laevis"), frasinul (cu specii de "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia"). Zăvoaiele sunt specifice solurilor aluviale, inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Vegetația lemnoasa este alcătuită mai ales din esențe moi că: salcie (Salix albă), plop alb (Populus albă), cătina roșie
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
nici fagul, în special în zonele înalte sau în locurile umbroase. În asociație cu aceste două specii cresc mesteacănul, plopul și arinul. Arbuștii (cătina, jneapănul) se îmbină cu plantele ierboase (festuca, bărboasa, firuța, mojdreanul, scumpia, liliacul). Până la 500 m găsim: frasin, ulm, tei, salcâm etc. În zona Vulcanilor noroioși se întâlnește gărdurarița (Nitrăria schoberi). Este o plantă remarcabilă prin adaptarea la solurile lutoase și nisipoase cu exces de săruri din regiunile aride. În România nu se află decât din zona Vulcanilor
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
este o arie protejată, situată la sud de satul omonim din raionul Strășeni, Republica Moldova. Rezervatia include un hârtop străvechi cu versanții împăduriți cu stejar-carpen, în amestec cu tei, arțar, frasin, unitar se întîlnește fagul și sorbul. Plante ierboase rare: dedițel mare, feriga, curpăn și altele. Aria naturală protejată de Stat "Dolna", a fost încadrată în etajul deluros de cvercete cu gorun și șleauri de deal și al făgetelor de limita
Rezervația peisagistică Dolna () [Corola-website/Science/329656_a_330985]
-
și 169 specii de ierburi (inclusiv 15 specii de plante rare, dintre care 4 specii de plante vasculare incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova). Arboretul este reprezentat de: gorun ("Quercus petraea"), stejar pedunculat ("Quercus robur"), tei ("Tilia tomentosa", "Ț. cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior") ș.a.; cărpinița ("Carpinus orientalis") este inclusă în Cartea Roșie, iar "Sorbus torminalis" și "Sorbus aucuparia" sunt catalogate că plante rare pentru floră Modovei. Etajul arbuștilor este redat de specii ce cresc solitar și doar unele fomează desișuri: scumpie
Rezervația naturală Molești-Răzeni () [Corola-website/Science/329964_a_331293]
-
și carpen, păduri aluviale, turbării cu vegetație forestieră și ierboasă; cu o mare varietate de floră și faună specifică zonei. Flora parcului este alcătuită din păduri naturale în amestec, cu specii de stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), pin ("Pinus"), frasin ("Fraxinus"), sorb ("Sorbus torminalis"), sau ulm ("Ulmus"). La nivelul ierburilor vegetează peste 900 de plante(vasculare, perene, relicte glaciare, dintre care unele foarte rare) cu specii de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), caprifoi ("Lonicera periclymenum"), linaea ("Linnaea borealis"), garofiță ("Dianthus caesius
Parcul Național Wielkopolski () [Corola-website/Science/328048_a_329377]
-
și au pornit la drum către flacăra pe care o văzuseră. Au călătorit printr-o pădure deasă și, după câteva ore de drum anevoios, au ajuns într-o margine de poiană unde au văzut că flăcările jucau în frunzișul unuii frasin bătrân. Ei s-au oprit acolo și au construit o bisericuță din acel frasin, tulpina copacului servind o lungă perioadă ca Sfântă Masă. Schitul a primit numele de Silvestru, după numele unuia dintre sihaștri. Potrivit altei legende, în aceste locuri
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
o pădure deasă și, după câteva ore de drum anevoios, au ajuns într-o margine de poiană unde au văzut că flăcările jucau în frunzișul unuii frasin bătrân. Ei s-au oprit acolo și au construit o bisericuță din acel frasin, tulpina copacului servind o lungă perioadă ca Sfântă Masă. Schitul a primit numele de Silvestru, după numele unuia dintre sihaștri. Potrivit altei legende, în aceste locuri a trăit un sihastru pe nume Silvestru. El și-a făcut culcușul în scorbura
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
copacului servind o lungă perioadă ca Sfântă Masă. Schitul a primit numele de Silvestru, după numele unuia dintre sihaștri. Potrivit altei legende, în aceste locuri a trăit un sihastru pe nume Silvestru. El și-a făcut culcușul în scorbura unui frasin mare. Pustnicul a avut o vedenie, în urma căreia a tăiat frasinul și a construit din lemnul lui un paraclis unde a fost înmormântat. Domnitorul Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) a dăruit schitului lui Silvestru terenul pe care era construit așezământul mănăstiresc
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
numele de Silvestru, după numele unuia dintre sihaștri. Potrivit altei legende, în aceste locuri a trăit un sihastru pe nume Silvestru. El și-a făcut culcușul în scorbura unui frasin mare. Pustnicul a avut o vedenie, în urma căreia a tăiat frasinul și a construit din lemnul lui un paraclis unde a fost înmormântat. Domnitorul Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606) a dăruit schitului lui Silvestru terenul pe care era construit așezământul mănăstiresc, această donație fiind întărită printr-un hrisov în 1612 de Ștefan
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]