1,800 matches
-
Maria Coman, Leonard Ciureanu, Radu Simona, Grosu Dorinel... Dv., revistei și tuturor colaboratorilor urarea mea: La mulți ani și să avem sănătate! Siret - Freamătul Literar - 75 ani de activitate „Domnului Ion N.Oprea, un mare prieten al Bucovinei, din partea redacției Freamătul Literar, revistă de literatură, știință și artă a Liceului Lațcu Vodă din Siret - Suceva, îmi expedia profesorul Silvestru Pânzariu, conduc ător ul publicației, cel de al 16-lea număr, serie nouă, care, cu doar un număr în urmă, marcase împlinirea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
număr, serie nouă, care, cu doar un număr în urmă, marcase împlinirea a 10 ani de activita te î n reluare, dar și 75 de ani, când, în luna octombrie 1933, apărea la Siret primul număr al revistei. Cu revista „Freamătul Literar”, inițiatorii, susținătorii și realizatorii ei, m-am cunoscut cu ani în urmă când am scris despre publicistica apărută în zonă. De atunci, de la profesorul Silvestru Pânzariu și prof. Franz Pieszczoch primesc din când în când semnale de viață publicistică
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
falls. EDGAR: Gone, șir, farewell. And yet I know not how conceit may rob The treasury of life, when life itself Par șoareci; colo-un nalt vas ancorat, Mic că șalupa-i, ea un butoiaș, Prea mic privirii. Iar talazu-n freamăt, Ce peste fără număr pietre bate, Nu se aude-așa de sus. Nu mai privesc, Că mi se-nvîrte mintea, nu mai văd, Și cad cu capu-n hau. GLOUCESTER: Du-mă-unde stai. EDGAR: Dă-mi mîna:-acum ești la un pas
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
de acele "momente muzicale" pe care prozatorul ține să le marcheze grafic cu ajutorul punctelor de suspensie (procedeu aproape didactic de a ilustra alternanța dintre fenomenele psihice conștiente și cele inconștiente). Pe itinerariul obișnuit, de fiecare vară, de la București la Fălticeni, "freamătul emotiv" ce prevestește imersiunea în timp începe să se manifeste "de pe la Pașcani", o dată cu recunoașterea (vizuală!) a elementelor specifice peisajului moldovenesc, cu natura și oamenii locului și cu toate automatismele unei existențe neschimbate de veacuri. Apropierea de orașul natal ("când mă
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se grăbi să o bage la loc. După un timp, dădu deoparte învelitoarea de sub care apăru un bărbat slab, galben, cu nasul ascuțit de boala necruțătoare și care dacă nu ar fi gemut din când în când, făcând să-i freamăte nările aproape străvezii, ai fi crezut că este mort demult și numai o minune mai ține toate părțile componente ale corpului legate între ele, ca să nu plece care-încotro, precum la o jucărie mecanică a cărei legături tainice au fost desfăcute
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cinci volume. Dacă înainte răspunde provocărilor concesiv și conciliator, după 1971 nu mai tolerează și devine un lector aspru și ferm. Monica Lovinescu susține ideea că "Tezele" sunt întâmpinate cu neliniște de către toată lumea: și de anticomuniști și de demagogi. Din freamătul general, se ridică și osanalele celor mulțumiți de propuneri: "nu se putea să nu revină vremea aceea de aur când era de ajuns să înșiri slogane ca să devii scriitor, să desenezi tractoriști ca să te transformi în pictor, să compui marșuri
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de miraje, de neliniști și suspensii, o alergare fără odihnă între centru și margine, între plenitudine și vacuitate, între iluzionism pasager și adevărul artei. Unde este atunci mortarul, fluidul, factorul pulsator care unifică părțile? Între atâtea modulații antinomice, nota de freamăt neistovit, de perpetuă căutare, de ne-stare existențială, e singura sa permanență. Un liant în acțiune... Cuvinte și necuvinte Cărțile începutului, Sensul iubirii (1960) și O viziune a sentimentelor (1964), remarcabile, cantonau aparent în senzorial, izbitoare fiind elanurile erotogene, miracolul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nunții" sună fantastic. În Missa solemnis fantome "de prin astre" dialoghează cu vedenii din "cotloanele mării", arătări care în Odihnă anunță exact contrariul: neodihna. Non-fixatul, fluidul, stările labile cu analogii în regimul acvatic se îngemănează într-un topos melopeic sugerând freamătul universal: "Privește corabia sufletului tău cum pe apa / de sus și de jos migrează străină de tine, / Și îngenunche sub candela lunii și tânguie har / ca să te poți hotărî în enigmele harului" ( Pe un drum între ape). Apă și curgere
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de paradox și contrasensuri perseverează în fabulos inventând o lume de panopticum, în lumină rece. Asistăm la o inteligentă comedie a cuvintelor; gravității comune i se contrapune un arrière-plan hazliu, nu și o adâncire (ca la "balcanicul" Ion Barbu) în freamătele ființei. Remarcabil adesea, pe porțiuni, oniricul Dimov e mai ilustrativ din afară decât din lăuntru. III Nostalgia rigorii clasice, motiv de reîntoarcere, e o realitate de luat în seamă. Nu o dată, grenadirul care sfârtecă râzând arhitecturile consacrate, revine la forme
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Îndoială și iluzie întrețin un necontenit balans: "M-aș rupe, nu m-aș rupe-acum de tine. / E încă vară și aproape toamnă..." Se vede, din trimiteri ca acestea, că profilul Carolinei Ilinca e un gingaș aliaj de percepții fine, de freamăt și adeziune la miracolele naturii, de reflexivitate subtilă, tonică, la nivelul unei feminități conștiente de sine. Sute de voci ale altor poeți se constituie, cu timpul, într-un fundal coral. Autoarea Sonetelor imperfecte e poetă de prim-plan. Recitativul său
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Italiei -, poetul acționa în ritm cu Liviu Damian, cu Nicolae Dabija și Ion Vatamanu, cu Dumitru Matcovschi și ceilalți din promoțiile șaptezeci-optzeci. Programat pe ceea ce Eminescu înțelegea prin "răscolirea" contemporanilor, cuvântul trebuia să aibă forță de predicție, un patos solidarizant, freamăt stimulator necesar istoriei în mers. Pe un versant temperamental, Grigore Vieru e un afectiv, un patetic, un apropiat cântului în latura lui visătoare, de unde aluviuni folclorice, o pasionalitate calmă cu aspirații transorizontice; pe alt versant se conturează tribunul, omul de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
devin însemnele unui mental cu nostalgii de integralitate de unde trimiteri la Homer, la Enkidu (invocat de Nichita Stănescu), la neoplatonicianul Marsilio Ficino, la Goethe și Dostoievski, la Rilke și Borges; modernul eruptiv, "nebun după pictură", cheamă în pagină exponenți ai freamătului mundan precum Géricault, norvegianul Munch, Van Gogh, japonezul Hokusai. Trei ani mai târziu, în Poeme din Ev-mediul odăii (1991, un George Vulturescu pasional, un imaginant bine așezat în propria-i mitologie și în prorpiile tipare mentale, se adresează (ca odinioară
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
aminte... Despre șederea la izvor, sub teiul înflorit, însuși poetul ne-a lăsat o mărturie: Fiind băiet, păduri cutreieram Și mă culcam ades lîngă izvor, Iar brațul drept sub cap eu mi-l puneam, S-aud cum apa sună-ncetișor; Un freamăt lin trecea din ram în ram Și un miros venea adormitor... Astfel ades eu nopți întregi am mas, Blînd îngînat de-al valurilor glas" (s. n.) Strofa care urmează, în aceeași poezie, ne arată altă mare plăcere a copilăriei sale: să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
desfășoară în fața celui urcat în luminoasa culme de munte, acestea îl făceau să-și îndrepteze în afară luarea aminte". "Eminescu fugea de orișice îngrămădire de oameni și se simțea bine singur, în mijlocul naturii. Cea mai încîntătoare muzică era, pentru dînsul, freamătul brădetului și vîjîitul pîrîului ce se varsă spumegînd printre stînci."31. Cînd, tot Slavici, l-a vizitat la Iași, în toamna anului 1874, a rămas impresionat de același lucru: "Pe noi ne înve selește lumina zilei; pe el îl încîntau
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
atîtea ori, cînd era vie... "Dar nu vine, în veci nu vine... (s n.) În zădar suspin și sufăr Lîngă lacul cel albastru, Încărcat cu foi de nufăr. Furat de alean, s-a așezat la umbră, sub stejar, ca să asculte freamătul codrului, pitpalacul, glasul izvorului și al păsărilor. La stejar am spus: stejare, Unul cu-altul hai să ținem! Dar stejarul trist răspunde: Mergi în lume ori și unde, Las așa ca să rămînem, Lume-ai mare. Ce mai vrei și tu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
care abia dacă poate fi perceput în zgomotele nedeslușite - ale unor pași, ale vântului - atât de asemănătoare cu fâlfâitul unor aripi, auzit de tânăra oarbă? Sunt aripile unor păsări de noapte sau ale unui heruvim? Universul s-a umplut de freamăte, de murmure abia sesizabile, ce par stranii în tăcerea deplină din jur, acea tăcere de moarte care, în Intrusa, lasă să se creadă că „s-ar putea auzi pășind un înger”. Totul se petrece ca și cum tăcerea ar deschide calea unui
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cu grijă se crapă, lăsând să evadeze prizonierul care va contrazice perspectiva plănuită și va infirma pedagogia adoptată. În adăpostul conceput de Arnolphe ca un obstacol de netrecut, balconul se dovedește a fi fereastra spre exterior prin care va intra freamătul vieții adevărate, răsturnând ordinea penitenciară instaurată: Horace va reuși să-i vină de hac, ajutat - sfântă justiție! - de prizoniera însăși. Întreg sistemul de protecție elaborat de Arnolphe se năruie din pricina absenței lui temporare și a slujitorilor care, în lipsa stăpânului, își
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
cunoaștere; curaj; curier; a da binețe; da mîna; datora; datorie; deloc; destul; deștept; dezamăgi; diagramă; dragoste; drăguț; Dumnezeu; pe Dumnezeu; ecran; emoții; eu pot; face pe plac; a face pe plac; favor; felicitări; ferici; a fi politicos; foame; formalitate; frăție; freamăt; gazdei; gest frumos; ghișeu; gloată; a grația; grație; grămezi; haită; haos; ied; ierta; imposibil; imposibilitate; inimă; iubi; iubire; îmbrățișa; împăcare; împlini; închinare; îndeajuns; îndrăzni; înduioșat; întotdeauna; înțelegător; a înțelege; jertfă; lemne; liniște; lui; lumină; marș; masă; matematică; mărunțișuri; mereu; mie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de bostan; brazdă; budist; bujor; Bulgaria; cald; cantitate; casă; de ceva; ceva mic; a ciopli; cîmp; coaptă; coji; colorată; colte; copii; creare; creație; credință; crește; cultivare; diferită; divinitate; dor; drog; duminică; fericire; fertilă; fertilizare; de floarea-soarelui; de flori; floricele; fotbal; freamăt; generație; germen; germene; grăunte; grăunță; greutate; de iarbă; idee; idei; ieșire cu prietenii; iluzie; informație; începe; începutul; încet; încolți; încolțită; înmugurit; lan; lapte; lămîie; lăstar; leac; mac; magică; Maria; mazăre; mărului; măruntă; mărunte; minune; mirabilă; miracol; mîhnire; moarte; morcov; moștenitor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în frământările lui transpuse în alegorii cu miez politic și de o tensionată investitură morală. În fiecare din piesele lui Constantin Popa se percepe un zbucium în care revolta și disperarea se cheamă și-și răspund. Din idealism contrariat, din freamătul exasperării se zămislește o inconfortabilă dramaturgie, ce nu se rezumă la textele incluse în acest volum.** Calul verde... Ce-o fi asta? O năzăreală poznașă? O trăsnaie surrealistă? Dar varianta (de titlu) Unu plus unu fac trei? Nu-i cumva
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ca un oftat profund, după care ai nevoie de aer. Un text polifonic ca mesaj și ca scriitură dramatică. Un text ale cărui litere îți rămîne înfipte în memorie, ca niște ace reci și febrile, multă vreme după lectură... A freamăt... A neuitare. Ovidiu Lazăr *** Stau și mă gândesc cum să fac această operație matematică: să scad din cei 70 de ani de Teatru, pe unde să-i înghesui pe-acolo, să fie și ei cumva. Mă ajută prietenul și colegul
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lui... Ca din senin parcă venită, bucuria plecării era umbrită de teama că ne vor duce în Rusia...Dacă ne duc în Rusia, de acolo nu mai venim acasă. Pe acolo ne vor rămâne oasele. Deznădejdea plutea pe aripile morții. Freamătul bucuriei era diminuat de cel al fricii de deportare. Ne gândeam cu toții în tăcere la acel: — “Pohod na Sibir.” Drumul spre Periprava este cel cunoscut cu vagonul: Acolo, în ordinea apelului ne urcam în vagoane. Vagon după vagon se completează
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
relevă nebănuite aptitudini componistice, într-o viziune densă, mozaicală, capabilă să emoționeze. Dezvăluind sensuri noi, poeții de atmosferă își află în aceste evocări o amplă șansă de reafirmare. Lumea istoriei își prelungește prezența până azi, într-o mișcare plină de freamăt. Factura în care ni se prezintă creația este aceea a unor compoziții lirice meditative. Revistele își vor umple paginile cu evocarea dacilor, a sciților, a lui Decebal, Traian, Buerebista. Se conjugă inspirația creatoare cu virtuțile artistice ale poporului; măiestria artizanală
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
inima strânsă și, într-un fel, mai mari emoții decât la început. Se va pierde totul? Sau vom reuși să continuăm? Simt, de cum intru, că atmosfera aceea de la ultima întâlnire s-a schimbat; e cu totul alta. Simt, din nou, freamătul acela drag mie și prind curaj. Într-adevăr, toți au terminat ce aveau de făcut: unii au revizuit, alții au conceput ceva cu totul nou și exista, iarăși, nerăbdarea de a împărtăși celorlalți ce au gândit. Ne punem la lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
face în uimire, când râzând, când plângând." (Farid Uddin Attar, Graiul păsărilor) Suntem cu toții căutători. Ne căutăm locul în lume, ne căutăm pe noi înșine, îi căutăm pe ceilalți, pe noi în ceilalți, pe ceilalți în noi și, în toate, freamătul, pulsul vieții. Ne (re)găsim, ne (re)descoperim, ne (re)construim într-o carte, într-o piesă de teatru, într-o simfonie. Sau în tăcere. Și suntem sau nu conștienți că drumul nostru se face mergând. Orice călătorie însă presupune
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]