3,189 matches
-
poate fi detectat în relația ambivalentă dezvoltată de estetul decadent Dorian cu propriul portret, zugrăvit de Basil Hallward. A doua grilă de lectură este mai puțin evidentă,95 dar nu mai puțin incitantă. Întregul roman poate fi interpretat ca o frescă a prăbușirii aristocrației în favoarea unei clase sociale în plină ascensiune: țărănimea. În acest sens, cartea lui Eliade anticipează în chip straniu un film produs, între alții, de Andy Warhol și regizat de Paul Morrisey: Blood for Dracula (sau, în unele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
nu trebuie niciodată uitat: partea estică a "casei europene gorbacioviste" va fi mereu mai expusă evenimentelor imprevizibile față de partea vestică, apărată natural de Atlantic, Canalul Mediteranei, Marea Nordului etc. Vestigiile rămase de la bizantini sunt numeroase și insuficient cunoscute. Monumentele de arhitectură, frescele, picturile și alte obiecte bisericești păstrate la Muntele Athos, Alexandria, Locurile Sfinte, în țările ortodoxe, printre care și în mânăstirile românești ridicate la inițiativa domnitorilor și altor înalți slujitori ai Principatelor, muzica și imnurile, numeroasele datini și creații populare vor
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
unei viziuni. "De Chavannes cugetă. Gândirea-i se face vis, visul se face viziune. Ideia e pusă în imagini. Din departe fizionomia reală se perde, fețele plutesc ca într'o poesie din trecut. Fantazia lui capătă o realitate nouă. Simplificate, frescele iau un caracter legendar, peisagiul slobod e înveluit ca într-un strai de eres, compoziția devine mitică, scenele se petrec pare-că sub bolțile unei imense catedrale"57. Vis-viziune-poezie, idee-imagine-fantezie, legendă-mit-misticism, Cioflec utilizează toate aceste izomorfisme tipic simboliste pentru a descrie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Séon, Alphonse Osbert, sunt influențați de pictura lui. Péladan însuși îi purta un respect deosebit, cu toate că pictorul nu a dat curs invitației sale de a expune în cadrul saloanelor rozacruceene. Ca și pentru Moreau, pictura italiană și romanticii Chassériau, ale cărei fresce de la Curtea de Conturi (1848) îl orientează spre pictura monumentală, și Delacroix își pun amprenta asupra formației sale. Alegorismul picturii sale, ca și o iconografie clară fac deosebirea între el și Moreau, ale cărui picturi închid un sens mistic, ezoteric
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
arheologice pentru dezgroparea de sub cenușă și lavă a orașului Pompei, care alături de Herculanum, Stabia și Oplontis, fusese înghițit de erupția Vezuviului în anul 79 î.e.n.. Aveau să fie aduse la lumină o cultură extrem de rafinată și opere de artă precum frescele din Vila Misterelor, decoratorii pompeieni inspirându-se din cultura greacă din epoca helenistică. În Italia, Böcklin se apropie de pictura Renașterii, iar prin intermediul ei, obține o nouă viziune asupra Greciei antice, așezată mai degrabă sub semnul arheologiei sau al filologiei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
La această întrebare vom răspunde fără teamă cu o dezmințire că prima sarcină a artei românești va fi să se inspire din arta populară byzandi (bizantină, n.a.) existentă. Vechile școli de zougraves au lăsat pe pereții des bissériques (bisericilor, n.a.) fresce de un stil și de o originalitate admirabile, unde bizantinismul apare temperat de o naivitate și de o rusticitate fermecătoare. Era suficient pentru pictorii noștri de a relua această tradiție pentru a face o frumoasă și măreață operă. Exista pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
toate însușirile cerute de știința decorativă modernă, universal recunoscute"162, să aducă un element nou, care să fixeze un propriu, "un caracter" stilului național așa cum s-a întâmplat cu stilul gotic, roman, bizantin, ultimul caracterizat prin hieratismul și stilizarea din fresce. Acest stil românesc, precizează Baltazar, nu există. El își așteaptă creatorul, iar cu o frază care își va purta ecoul până la Cioran, criticul fixează un semn începutului: "La noi se începe: totul e de făcut"163. Arta populară trebuie folosită
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
estetic, iar faptul că sculptorul a sistat procedeul ar putea să-i dea dreptate. "S-a vorbit despre experiența lui Paciurea din 1911 în termeni care ar pretinde punerea în relație a sintezei operate de el între sculptura tridimensională și fresca bizantină, cu pictorialitatea sau graficitatea sculpturii în sânul mișcării contemporane cu acest eveniment, denumită "Art Nouveau". Unul dintre argumentele sincronizării lui Paciurea cu "Modern-Style"-ul, ar fi, după opinii ce au răsunat la noi după cele două războaie, nevoia de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fiind distribuită Sarah Bernhardt. În 1903, pictorul produce un afiș pentru această piesă și în special pentru actrița căreia în revenea rolul principal, "divina Sarah". Simonidy face aluzie în mod explicit la modelul picturii murale bizantine, proiectând în fundal o frescă pe care abia se deslușesc figurile încețoșate ale unor personaje din Bizanț și care reproduce pictura murală a bisericilor ortodoxe. Aparentul caracter istorist, arheologic, intră în contrast cu figura împărătesei Theodora, care acaparează prim planul scenei. Într-o atitudine de devot, cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acaparează prim planul scenei. Într-o atitudine de devot, cu chipul îndreptat spre cer, împărăteasa ține în mâinile împreunate un lujer de crin care se desface simbolic în trei flori. Lumina care cade pe acest chip extatic contrastează cu obscuritatea frescei din fundal, menită unui rol decorativ. Este o modalitate prin care acest revival este integrat artei occidentale sub semnul simbolismului, pe care-l reclamă și figura emblematică a Sarei Bernhardt. Capitolul IV IV.1. Folclorul și mitul în pictura simbolistă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decorativismul simbolismului, mariaj care făcea parte atunci din gustul epocii 1900. "În culori suave, zâne și feți-frumoși evoluând printre copaci și flori, constituiau frumoase ilustrațiii de carte, dar nu încă pictură. Tot cam atunci el expune și un proiect pentru fresca Ateneului, plin de personaje legendare sau alegorice, concepute cam în același spirit decorativ-simbolic"221. Cele douăsprezece fete de împărat ilustrează elocvent în ce constă decorativismul simbolist. Totul concură la edificarea unei atmosfere feerice, fetele de împărat pășesc pe o suprafață-oglindă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să depășească stadiul unei simple juxtapuneri stilistice către o sinteză a tradițiilor, autohtonă și europeană, în cazul de față arta bizantină și Jugendstilul. "Personajele nu merg, ci parcă dansează cu pași plutitori. Prin gesturi, costume și colorit, lucrarea amintește de frescele moldovenești. O notă neconcordantă o creează aici cadrul scenei, care înfățișează o pădure cu copaci stufoși ce lasă să se vadă în depărtare un castel, decor ce nu este interpretat în stilul personajelor. Se distinge încercarea de sinteză a două
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cadrul estetic devine expresia vocației, latura esențială a compozitorului desprinsă de persoana sa și relipită ulterior -, se transformă în subiectul eroic, derivat al operei sale. Alexis Macedonski realizează un reușit contrast între figura statică a compozitorului și cea dinamică a frescei, cu toate că fresca este cea artificială, iar compozitorul în carne și oase. Paradoxal, arta preia elementul de dinamism, în același timp, litificându-și creatorul în cadrul ei. Fresca apare atunci ca îndeplinind rolul unei puneri în abis a artei acestuia și a creației
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
devine expresia vocației, latura esențială a compozitorului desprinsă de persoana sa și relipită ulterior -, se transformă în subiectul eroic, derivat al operei sale. Alexis Macedonski realizează un reușit contrast între figura statică a compozitorului și cea dinamică a frescei, cu toate că fresca este cea artificială, iar compozitorul în carne și oase. Paradoxal, arta preia elementul de dinamism, în același timp, litificându-și creatorul în cadrul ei. Fresca apare atunci ca îndeplinind rolul unei puneri în abis a artei acestuia și a creației pentru care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Alexis Macedonski realizează un reușit contrast între figura statică a compozitorului și cea dinamică a frescei, cu toate că fresca este cea artificială, iar compozitorul în carne și oase. Paradoxal, arta preia elementul de dinamism, în același timp, litificându-și creatorul în cadrul ei. Fresca apare atunci ca îndeplinind rolul unei puneri în abis a artei acestuia și a creației pentru care creatorul reprezintă un intercesor. Și sculptorul Horia Boambă realizează un portret al pictorului Alexandru Romano (1887-1916) mort prematur la vârsta de 29 de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
revers cu acest moment de vis suspendat din la Belle Epoque, pe care Luchian îl construia cu mijloacele Art Nouveau-ului, sub semnul unui simbolism integrator. VIII.3. Cecilia Cuțescu-Storck ecouri prerafaelite Câteva pasaje din volumul de memorii al Ceciliei Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, fac referire la posibile surse de inspirație pentru pictura sa, la o serie de teme care vor deveni recurente în opera sa plastică. Fisurile, accidentele datorate delabrării vechilor clădiri provoacă apariția unor figuri în imaginația pictoriței, figuri surprinse
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din carnet, și cu un creion ciunt găsit în pungă: grupuri de personagii în tot felul de mișcări ce le făuream în imaginația mea, din atâtea schițe răsăreau la urmă compoziții decorative"454. O altă sursă de inspirație o constituie frescele din bisericile ortodoxe vizitate alături de Costică Orășanu. Descoperirea picturii bizantine constituie un moment decisiv în formația artistei, atât pentru edificarea viziunii sale decorative, cât și pentru o recuperare a unei tradiții care stimula, cum am văzut, teoretizarea unui revival bizantin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la Academia Julian. Așa cum se poate înțelege chiar din pictura sa, Cecilia Cuțescu-Storck va fi atașată de arta Renașterii, mărturisindu-se venerația pe care o avea pentru Tițian din a cărui pictură, Amor sacru, amor profan, se va inspira (pentru fresca interioară cu care-și decorează atelierul). Promenada de-a lungul cheiului "Dei Schiavoni", la Veneția unde vede hangarele în care se reparau ambarcațiunile, îi provoacă o reverie cu trimitere la tablourile lui Brangwein. Hangarele "[...] cu carcasele învechite, sau jumătate reparate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bazată nu atât pe o narațiune după care se inspiră, cât pornind de la distribuția diferitelor grupuri din tablou și a relațiilor simbolice care se stabilesc între ele. Pentru Serafina Brukner, alegoria circumscrie întreaga umanitate, criticul conferind o accepție sintetistă întregii fresce atât din punct de vedere al temei, cât și din punct de vedere al tehnicii picturale. Aceasta s-ar traduce prin combinarea mai multor stiluri de la cel bizantin la cel gotic, ceea ce imprimă frescei un caracter eclectic, pentru care simbolurile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
criticul conferind o accepție sintetistă întregii fresce atât din punct de vedere al temei, cât și din punct de vedere al tehnicii picturale. Aceasta s-ar traduce prin combinarea mai multor stiluri de la cel bizantin la cel gotic, ceea ce imprimă frescei un caracter eclectic, pentru care simbolurile joacă rolul de intercesori, o scot în afara unei ecuații istoriste. "Întregul diptic ilustrează omul, sintetizând viața omenească luată în întregimea ei, adică atât viața spirituală cât și cea a simțurilor. Peste întreaga frescă se
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imprimă frescei un caracter eclectic, pentru care simbolurile joacă rolul de intercesori, o scot în afara unei ecuații istoriste. "Întregul diptic ilustrează omul, sintetizând viața omenească luată în întregimea ei, adică atât viața spirituală cât și cea a simțurilor. Peste întreaga frescă se întinde armonia stilurilor: draperia bizantină, alături de figuri antice și medievale, alături de frânturi arhitectonice în stil gotic, conduse de un singur geniu, de o singură forță, dincolo de orice epocă și stil, stăpânite doar de puterea frumosului"460. Nu se poate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Al. Séon apare în revistă cu un mic desen ilustrând o Himeră. Elev al lui Puvis de Chavannes, personalitate emblematică pentru simbolism în artele plastice, Al. Séon (1855-1917) este elogiat și pentru pictura murală, fiind socotit drept un maestru al frescelor și un artist-intelectual, prezentat drept un estet recluzat în turnul său de fildeș. Altfel, pictorul era asociat cu salonul rozacrucean péladanesc, realizând, în 1891, frontispiciul pentru eseul semi-autobiografic al lui Sar Péladan, Androginul (1891), și unul dintre cele mai reușite
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dar și o modernitate finiseculară. După mărturisirea sa, abordarea personajului tincturat decadent în reprezentările diferitelor simbolisme și secesionisme vine din dorința de a contrazice clișeul decadent, pocăința Salomeei fiind preludiul unei posibile expieri a păcatului și nicidecum al damnării. În Fresca unei vieți, volumul de memorii al Ceciliei Cuțescu-Storck, pictorița circumstanțiază anecdotic reacția stârnită unei audiențe selecte de alegerea temei. Principesa Știrbey, care o vizita din când în când la atelier, apare însoțită de o contesă belgiană și ambele discută oripilate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se adăuga noblețea unui ten emaciat, a picturilor cu această temă ale lui Franz von Stück. Ele vizau, de fapt, un profil cristic în figura Sfântului Ioan Botezătorul, anticipând prin jertfa sa chinurile Mântuitorului. Sf. Ioan pare desprins dintr-o frescă bizantină, din arta icoanei, fie din picturile primitivilor italieni înfățișându-l pe Iisus, un Hristos al lui Giotto, sau chipul pe care abia-l vezi în mijlocul bestiarului-furnicar la Hieronymus Bosch. Paliditatea pare să-i dizolve trăsăturile chipului exangvinat. Nici Salomeea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
grefă a unui spațiu horticol exotic în inima locuinței. În general, casele esteților se transformă într-un fel de microclimate pentru plantele de seră întruchipate de chiar locuitorii lor. În cazul de față, sera a fost incorporată decorativ într-o frescă, gradul maxim de stilizare a luxurianței vegetale. Serafina Brukner subliniază nu doar evocarea tropicelor și a unei atmosfere de o deschidere spațială maximă către mările sudului și insulele din Pacific, ci și faptul că această junglă pictată constituie debutul artistei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]