1,578 matches
-
personajele să se uite la cameră și să profeseze acuze rasiale răutăcioase, Mookie atacîndu-i pe italieni ("Tuciurii, porci de Guineea, mîncători de usturoi, saci umpluți cu pizza și spagheti" etc.). Pino, fiul rasist, replică, acuzîndu-i pe negri că sînt "pui fripți cu lanțuri de aur la gît și maimuțe mîncătoare de biscuiți, maimuțoi, babuini". Un portorican îi atacă pe coreeni în termeni rasiști similari, iar zarzavagiul coreean îi atacă pe evrei. Această scenă, întru totul brechtiană, demonstrează în mod strălucit diferențele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
împărțea. Fiecare mușteriu întindea oala sub canà, vinarul o deschidea și lăsa să curgă vinul, după ce primea anticipat suma de 80 bani, plata litrului. O coadă nesfârșită aștepta ca să vie rândul fiecăruia. Apoi ereau mititeii. Câteva grătare în plin aer frigeau mititeii, pe care alături îi fabricau mereu bucătarii. Zecimi [zeci] de mii de mititei treceau astfel din mâinile bucătarilor în mâinile grataragiilor și de pe grătare pe hârtiuțele pe care le întindeau clienții grăbiți și înfometați. în timpul acesta strigăte, împinsături, înghesuială
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
mai avut! Ne-am făcut mustăți de la cartofi, dar n-a mai contat. Am golit tot ce aveam de mâncare prin trăistuțe și-apoi, unii s-au întins lângă căpițe, alții s-au băgat în păpușoi (ca să găsească știuleți de fript) și nimeni n-a pomenit de vite. Eu fiind de serviciu, m-am dus să le caut. Mare noroc că paznicul, domnul Olinici Andrei, le-a fugărit din trifoi și le-a mânat pe un pârlog. Erau sătule și rumegau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Vreau să prind câțiva raci și-o să avem un prânz tare delicios! spune tata. Mie mi-era frică să intru în apă și rămânând pe iarbă, am primit o sarcină importantă: Adună câteva vreascuri, frunze și fân uscat, ca să putem frige racii și peștii ce-i voi prinde! m-a rugat el. Bucuroasă, mi-am îndeplinit cu brio misiunea. Pe hat am făcut un foc, care scotea scântei, fiind un pic de vânt. Am revenit apoi la pârâu și m-am
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
apoi la pârâu și m-am minunat. În iarbă foșneau câțiva raci cu cleștele larg deschise și niște pești de mărimea unei palme. M-am minunat și i-am zis tatei c-aveam destui pentru astăzi, să vină să-i frigem. A ieșit din apă, s-a îmbrăcat în grabă și m-a pus și pe mine la curățat peștii de solzi și de măruntaiele din burtă. Mi-a arătat cum se curăță racii și apoi i-a pus pe jarul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
acolo unde era nevoie și ne pricepeam mai bine. Fiind cea mai mică, îmi reveneau sarcini pe măsură. Gâștele, mieii, vitele, trebuiau duse la păscut și păzite. Mă împrietenisem cu băieții și fetele de pe uliță și mergeam împreună. Ne jucam, frigeam cartofi și păpușoi, alergam la fântâna lui Coste a Mărenței, culegeam flori, făceam coronițe, ne întorceam cu ele pe cap, cântam și astfel sarcinile deveneau plăcute pentru toți. Cu câtă emoție, mi-amintesc de acele frumoase zile ale copilăriei mele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ștrițelii, cu pămătuful muiat în ulei. Arătau așa de bine! Miroseau așa de frumos, încât nu mă înduram, să nu-mi bag mâinile în tavă, să scot măcar unul. Așa s-a întâmplat o dată, țin bine minte, că, m-am fript la degete și la limbă. N-am spus însă nimic. Am tăcut chitic, ca un pește. Erau prea gustoși strițelii mei! Când mama a scos celelalte tăvi, tocmai tata a venit de la primărie. Mirosul copturii l-a luat și pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
urmărea gemul până se lega. Încerca mereu cu o lingură de lemn pe o farfurie, punând câteva picături. Dacă se închega (se făcea bob), atunci gemul era gata. (Între timp se spuma mereu și eu aveam grijă, să mă îndulcesc, frigându-mi limba, care se albăstrea și ea). Mai pregăteam gem de vișine, de căpșune, de zmeură, de pere și uneori de mere. Mult de tot îmi plăcea dulceața de nuci verzi și de trandafiri (acestea erau mai fine și serveam
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fierbinte în cupa mea. Cu acest prilej, se servesc felurile de mâncare, „Osechi” (omletă dulce, icre de hering, alge marine ș. a. ), frumos aranjate și apetisante „Wakashi” este un pește delicios cu carnea galbenă și grăsimea cu aromă specifică, când este fript pe grătar. Este bogat in vitamina B1 și B2, precum și în Fier și Potasiu. „Halibut” fiind o delicatesă, se consumă crudă și „stropită” din abundență cu sake. FEBRUARIE-luna de revitalizare. „Kisaragi” (numele vechi) și „Ni-gatsu” (denumirea modernă). Este perioada când
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
buze subțiri și că se Îmbrăcau În piei de animale. Erau călăreți neasemuit de buni, călăreau cai iuți și țineau sub șei bucăți de carne crudă ca să se frăgezească, spuneau ei. După câteva zile o mâncau chiar fără să o frigă. Aveau sulițe lungi În care fluturau coame de păr de cal și de pe care sângele nu se usca niciodată. Ucideau tot ce le ie șea În cale, ardeau satele, necinsteau bisericile În care in trau călare. Pe femei le siluiau
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Normandul. Ca de obicei, doamna Rishawa, stăpâna castelului, se pregătise cu grijă pentru sosirea oaspeților. Pe talgere de argint așteptau păstrăvi prăjiți În unt, spinare de căprioară cu foi de dafin și boabe de ienupăr, potârnichi Învelite În slănină și fripte pe jăratic, pe care nobila doamnă le pre gă tise cu mâna ei. Pentru gurile mai puțin alese ale slujitorilor, se Învârteau În curte Într-o frigare uriașă trei purcei de lapte și un vițel. Sălile fuseseră Împodobite cu ramuri
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
dispăru În ceață. Totul durase doar o clipă. Întors pe același drum la castel, Conrad Își schimbă la iuțeală hainele murdare de la cățărat și ceru să-i fie adusă cina. De-abia Începuse să se Înfrupte din țiparul de Rin fript pe grătar, În sos de unt, când trompetele și larma din curte vestiră că ducele Bertold se Întorcea de la vânătoare. Pașii lui repezi cu pinteni sonori se auzeau pe trepte și, ca totdeauna când nu se cina În sala festivă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
oraș și se grăbi să-l viziteze pe bancherul Urs, cu care, spunea el, avea de făcut un schimb foarte important. Hangiul Întinsese deja masa de bun-venit: știucă Împănată cu usturoi, Într-un delicios sos de smântână, piept de vițel fript cu ciuperci și brânzeturi de diferite soiuri, cele mai minunate sorturi pe care le aducea tocmai din Appenzell. — Mai târziu, mai târziu, suspină negustorul și și Întoarse capul ca să poată rezista ispitei. Ține totul cald, prietene Albin. știi bine că
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
deci nici vorbă să găsim camere libere la căsuțe. Nici să mâncăm, n-am reușit acolo. Cu o bere în față îl așteptam pe Mircea la localul campingului; el negocia cu o bătrână de la bucătărie, care până la urmă ne-a fript niște carne, deși inițial refuzase ferm, fiindcă aștepta un grup organizat. Mai departe, pedalam spre Bicaz, cu oprire la port. Chiar în imobilul "căpităniei”, erau niște încăperi amenajate cu un confort peste așteptările noastre. Ne-a tentat o cameră în
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
trecut de vreo două ori palmele peste părul în neorânduială, care se ridicase înspăimântat în creștetul capului... Două ființe foarte apropiate bunica și nepotul stăteau sub imensa cupolă a cerului albastru, de unde veneau neîntrerupte pale de aer fierbinte, care-ți frigea pielea. Participasem la un ritual de o cruzime înfiorătoare. Mă simțeam atât de copleșit, de neputincios și inutil, încât lacrimile îmi șiroiau pe obraji fără voia mea. Monstruos! Din poziția în care se afla acum Haiduc de pe botul făcut țăndări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
aci și multe sunt Încă de văzut și de explicat. E duminică, străzile sunt pline de floricele, mult mai multe decât În București, vânzându-se mai mult sub formă de boluri Însiropate. Se vând de asemenea imense cantități de crenvurști fripți pe stradă. Mergem să luăm contact, pentru prima oară, cu o cofetărie (restaurant) cu autoservire. În Europa, la acea dată, nu erau. Bucătăria e ca o farmacie și În văzul tuturor. Mâncarea se servește direct din vasele de gătit. Masa
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
șosea neasfaltată, ca și În Dakota de sud. Mai departe, la o nouă stație de benzină, o chinezoaică ne servește cu câte un calup de Înghețată de vanilie. E singură În plin câmp. Seara ajungem În Stoneville. Apa de la robinet frige. Abia după miezul nopții căldura ne lasă să dormim. A doua zi mergem În mica localitate Leland, unde e o stațiune experimentală pentru cultura bumbacului. În afară de Încercarea diferitelor culturi de bumbac, stațiunea se ocupă cu mecanizarea culturii și În special
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
istorică, ziua independeței. Noaptea 3 spre 4, e noaptea Împușcăturilor și artificiilor. Dacă Într-un orășel ca Ames a fost atâta zgomot, ce trebuie să fie În orașele mari. A doua zi bagajele sunt gata. În cuptorul casei Schmidt se frige o gâscă, provizie de drum. Totul e gata pentru lunga expediție prin far west și Munții Stâncoși. Îmi dau aere, ca și cum aș fi Lindberg În pregătirea primului zbor peste Atlantic. Numai Sănduța Întârzie. Avem acolo, În camera noastră, un mic
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de foc e destul. Facem pe plajă un foc mare și În jurul lui așezați În stil indian coacem porumb, cartofi sau facem un fel de gogoși mici dintr-o pastă zaharată pe care le coacem În vârfuri de țepușe. Putem frige și pește. Plaja e plină de guvizi azvârliți de pescari amatori. Pe la miezul nopții, oceanul obosit Începe să se retragă. Începe refluxul. Dimineața e departe de noi. Uneori pornim prin ceața oceanului, să-i explorăm fundul. Mai la nord de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Nimeni nu a știut ce se sărbătorește, era o forfotă nemaipomenită la marea masă rezervată de cântăreț, iar întârzierea veștii îi irita și mai mult pe cei prezenți, cântăreți și instrumentiști, compozitori, texti- eri, actori și alți prieteni. Ne mai frigi mult, domnișorule Cristian ? întreabă Pribeagu. — Răbdare, răbdare, dragii mei prieteni. Mai întâi să ne înfruptăm și să bem câte ceva. — Hai, mă, Cristi, că știm despre ce-i vorba cu toții ! — Dar, te rog, spune despre ce-i vorba, dacă tot știi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
cu o bere făcută după o rețetă proprie, te puteai îmbăta până-ți pierdeai mințile la Trocadero pe Academiei, la Bavaria pe Brătianu sau la Blanduziei pe Strada Doamnei, unde aveau și cornuri cu lapte foarte calde, că-ți și frigeau limba. Iar la fiecare două-trei străduțe, dar numai când vremea era bună, cam din mai până la începutul toamnei, te puteai duce la una dintre grădinile mari de vară, unde comandai fudulii proaspete, mușchiuleți, burtă, servite cu mult piper direct pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
zi l-am zărit pe stradă, îmbrăcat modest, sărăcăcios, nu-mi venea să cred ochilor. Era mizeria personificată. Calea Victoriei, pe care o avusese cândva la picioare, azi îl refuza. El singur o ocolea. Trecea pe străzi lăturalnice. Privirile trecătorilor îl frigeau. Și, pentru a evita compătimirea, fugea de ele, de lume, de lumea haină a cen- trului. Și-a căutat refugiul în periferie, aceea care înghite tot și cu greu mai redă ceea ce a luat. Și nici măcar nu era plătit în
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ochi buni aceste manifestații de entuziasm. Probabil, din cauza unui sentiment de inutilitate ce îi învăluie subit. Miercuri, 21 iunie 2000 VASILE GÂRNEȚ: Restaurantul hotelului Kaiserhof este mic. Se gătește în chiar sala unde se servește micul dejun. O bucătăreasă grasă frige șuncă și prăjește ouă. Parcă s-ar găti pe sine însăși... Tot ea mărunțește, cu o îndemânare incredibilă, niște căpșuni mari. Căpșunile cu smântână sunt foarte gustoase. E tot ce pot să mănânc la această oră. Am timp să urmăresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
transpirând în prima zi în care tatăl său - un țăran înalt și costeliv - acceptase să-l ia ca ajutor, în deal, la castel, după nenumăratele rugăminți ale fiului, susținut de ciorovăielile maică-sii. Hornuri înalte, grătare înfiorătoare, pe care se frig imense hartane de carne, asistate de bucătărese trupeșe, îmbujorate de efort.... Acum, aici, câteva sute de ani mai târziu, viermuiala slugilor și mirosurile iuți de mâncare au dispărut, totul strălucește, totul e nou, fidel reconstituit, și această ambianță lustruită îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mici, ca niște glume de munți, împăduriți. În poiana în care ne oprim tabăra noaptea, cu focurile ei, are un aspect feeric. Casele mai bune decât în regiunea precedentă, acoperite cu olane. Trupa în bună stare. Gâște, purcei, rațe se frig seara la focuri etc. Humueucă. 18 Iulie. La 14 Iulie plecăm peste munte, la Zlatița. Trecerea Balcanului prin defileuri la o înălțime de 1700 m e cea mai puternică impresie pe care o am de când am plecat. Suișul se face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]