34,387 matches
-
la a 44-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Fizică. Grație acestei performanțe, România s-a clasat pe primul loc în Europa, respectiv pe locul 5 la nivel mondial, informează Ministerul Educației. Medaliile de aur au fost cucerite de Cristian Frunză (clasa a X-a) și Cristian Andronic (clasa a XI-a), iar medaliile de argint de Tudor Ciobanu (clasa a XI-a), Denis Turcu (clasa a XI-a) și Sebastian Dumitru (absolvent al clasei a XII-a). Toți elevii provin
Succes remarcabil al elevilor români la Olimpiada Internaţională de Fizică by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/77807_a_79132]
-
umbla Dumnezeu pe pămînt - acum e zece / și cincisprezece în ordinea absurdă a lucrurilor - / El purta o pălărie neagră și însoțit era / de stările extatice ale îngerilor atunci cînd împărtășea / tinerii căsătoriți cu miere sălbatică: // istoria lumii se scria pe frunze" (Ordinea lucrurilor). De un discredit mai grav are parte un alt motiv sacrosanct, cel al patriei. Exasperat de patriotismul calp, resuscitat în "epoca de aur", devenit obligatoriu ca o uniformă mentală, Vasile Proca dă frîu liber unui grotesc cu rol
O poezie mizerabilistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7785_a_9110]
-
sta în amurg, la izvor aplecat, veni un mistreț uriaș și cu colții îl trase sălbatic prin colbul roșcat. - Ce fiară ciudată mă umple de sînge, oprind vînătoarea mistrețului meu? Ce pasăre neagră stă-n lună și plînge, ce veștedă frunză mă bate mereu?... - Stăpîne, mistrețul cu colți ca argintul, chiar el te-a cuprins grohăind sub copaci. Ascultă cum latră copoii gonindu-l... Dar prințul răspunse-ntorcîndu-se: - Taci. Mai bine ia cornul și sună într-una. Să-mi suni pînă mor
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
un nuc unde fac cerc copiii sau la râul unde ei aprind focuri și se dedau la ritualuri specifice vârstei. Atunci și acum, Oona este subiectul numărul unu: "vara asta ne-am adăpostit sub nuc/ n-a plouat săptămâni întregi frunzele/ nucului și iarba se subțiaseră noi/ stăteam în cerc și vorbeam despre Oona"; "o așteptăm mereu pe Oona și câteodată mai ales vara/ parcă auzim vocea ei subțire sub nucul din fața/ casei noi strigăm bucuroși vine vine Oona iar/ ea
Poezie timidă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7992_a_9317]
-
am zărit pe potecă venind. O, nu era, cum poate ați crede, un leu izgonit de la circul de stat! Era un leu mîndru, născut în pădure, de vînturi bătut și de ploi sărutat. Trecea melancolic sub bolțile sumbre foșnirea prin frunze a pasului rar. în coamă purta întomnate amurguri și-n ochii lui verzi două săbii de jar. Pușca zăcea părăsită în iarbă, iar inima-n piept îmi bătea vehement. Cînd m-am trezit, de-acum leul trecuse și coada-i
Epistolă către Odobescu (VI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7999_a_9324]
-
grăbește prea tare își alterează dovezile, dă aurul pe lut. Citez dintr-un final de poem scris în vederea cărții care acum se adună: "deși... ar părea că exist/ în inocența de la începuturi eram urma picăturii de rouă căzând/ de pe o frunză pe alta" (Valeriu dg Barbu, Galați).
Actualitatea by Valeriu Barbu () [Corola-journal/Journalistic/8002_a_9327]
-
Al. Săndulescu Dinu Pillat face parte din ceea ce s-a numit "generația pierdută", aceea care s-a afirmat în timpul războiului și puțin după aceea, până prin 1947. Ca romancier, el se regăsește alături de Mihail Villara ( Frunzele nu mai sunt aceleași), de Alexandru Vona (Ferestrele zidite), Pavel Chihaia (Blocada) și Theodor Cazaban (Parages), publicat abia în 1960 la Paris. După 1944, toți au avut o existență zbuciumată, unii reușind să se exileze, alții rămânând în țară, îndurând
Un roman sentimental și un jurnal de creație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/7998_a_9323]
-
Radu ȘTEFĂNESCU V Același soare bun ce o răsfață, și scaldă-n dulcea lui lumină floarea, Îi va sluți cândva plăpânda față, Ca un tiran, tăindu-i respirarea Cu toamne lungi, spre iarnă s-o târască, Acolo unde frunzele uscate Se vor întoarce-n criptele de iască Să doarmă somn de ger... și dacă poate Pe un pervaz, îți pare că-ntr-o vază O floare-a lăcrimat, să știi, e-agheasma Pereților de sticlă, ce păstrează Ca un
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
peruzea. Care nu e veștedul, ci aproape-griul, culoarea fără substanță a unei eternități bolnave. Culoarea toamnelor sentimentale, chemate în cadențe fragile, care știu că se repetă, și pariază pe refren: "Te uiți cum mușcă toamna din verdele pădurii,/ Cum fiecare frunză e o inimă bolnavă - / Cu leziuni de unghii și picături de sânge?/ și-n mine bate-o frunză, ciudată și firavă,/ Ce sub capriciul vremei, se leagănă și plânge..." (Toamnă). Abătute, palide corespondențe, într-o poezie care, neavînd multe de
Floare rară by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6896_a_8221]
-
în cadențe fragile, care știu că se repetă, și pariază pe refren: "Te uiți cum mușcă toamna din verdele pădurii,/ Cum fiecare frunză e o inimă bolnavă - / Cu leziuni de unghii și picături de sânge?/ și-n mine bate-o frunză, ciudată și firavă,/ Ce sub capriciul vremei, se leagănă și plânge..." (Toamnă). Abătute, palide corespondențe, într-o poezie care, neavînd multe de spus, își ascute, în tremolo-uri, cele cîteva note. Cântări pentru sufletul vegetal, ultimă parte, distinctă, a acestor
Floare rară by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6896_a_8221]
-
care acesta spune că este un model pentru tinerele din ziua de azi. „Tot din ziare am aflat că Bianca Drăgușanu crede despre ea, citez, cam așa: Sunt un model pentru tinerele din ziua de azi. De la înălțimea celor două frunze de salată pe care le îngurgitează regulat, nimic mai mult, și răcorindu-se cu un pahar de apă, Bianca completează și lămurește intelectualii aflați în pragul infarctului: Sunt sigură pe mine, perseverentă, obțin mereu ceea ce-mi doresc. Mi-am
E clar! Cârcotaşul Huidu şi-a revenit definitiv: Bianca Drăguşanu la înălţimea celor două frunze de salată pe care le îngurgitează regulat () [Corola-journal/Journalistic/69152_a_70477]
-
Viermele ce mă muncește ca pe Crist la toți dă în vileag al meu secret, căci n-o mai văd, cu pasul lin, trecând pe fata cu preablândă privire și asta m-a pus la pământ cum toamna i-aduce frunzei nimicire. O, fată cu părul cârlionțat și des, dorul după tine e greu, dar totuși pizma nu-mi dă ghes, ci te voi binecuvânta mereu. și mi-a rămas doar să disper, precum, pe câmpul de bătaie, oștenii răniți degeaba
William Ross - iubirea ca fataliate by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6918_a_8243]
-
zimți,/ și salvatorul, frica mea de moarte, în toate clipele, gaură/ neagră mă învinge, mă salvează, cam așa cum Cioran îl întreba pe Beckett/ ce credea Joyce despre lume, iar Daedalus dădea impresia/ că nu mai făcea/ diferența între căderea unei frunze și cea a unei bombe/ atomice." (pag. 152) Cuvintele grele sunt alese pentru prospețimea lor discursiva. Evoluția, la Pântea, e de la pronunțarea afectată a locurilor comune (unul din frumoasele lui versuri de început sună așa: "a stiliza e o parafrază
Retori și limbuți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6924_a_8249]
-
cărare/ Spre mine însămi. Un buchet de pasteluri vădind frăgezime sufletească, răbdare și extaz față cu ce ne rămâne după o viață, plăcerea de a iubi și a ne plasa sufletul într-un peisaj nesărăcit: "De ierburi mă-mpiedic,/ în Frunze mă-ngrop,/ Mă-înec într-un strop// Mă reazim de ploi./ De nori mă lovesc/ Un rost nefiresc/ Răsfrâng înapoi.// Pe vânt mă răzbun,/ Cu ceața mă cert,/ Miracolul incert -/ Febril rămas bun..." Am reținut cu plăcere ideea din Maternitatea
Actualitatea by George Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/8131_a_9456]
-
mă-ngrop,/ Mă-înec într-un strop// Mă reazim de ploi./ De nori mă lovesc/ Un rost nefiresc/ Răsfrâng înapoi.// Pe vânt mă răzbun,/ Cu ceața mă cert,/ Miracolul incert -/ Febril rămas bun..." Am reținut cu plăcere ideea din Maternitatea frunzelor. Cum altfel să reziști în restriști și în fața oglinzii, decât retrăind, rescriind? (Iulia Trăilă-Constantinescu) *Născut în 1986, la Focșani, studii liceale în Focșani, Facultatea de Teologie Ortodoxă București. Referințe critice: în 2004, la 18 ani așadar, publică poemul intitulat Gotha
Actualitatea by George Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/8131_a_9456]
-
a lumii: "A venit toamna. Ziua de mîine n-o mai apuc. Pe cer trece un îngeraș speriat. Picuri-picuri îi curge sîngele din năsuc. // Iar mie mi-e frică, / mi-e frică, / mi-e frică peste măsură. Stau culcat pe frunze uscate. / Picuri-picuri sîngele îngerașului îmi cade pe gură." (Poem) Posedatul este însă și un vizionar care are acces la misterul întrepătrunderii lumii vizibile și a celei invizibile. Transcendența și-a pierdut atributele pozitive, amenințînd existența omului: "Viermuială a îngerașilor carnivori
Expresioniști după expresionism by Georgeta Moarcăș () [Corola-journal/Journalistic/8147_a_9472]
-
Cercetătorii susțin că au descoperit „Sfântul Graal“ al științei într-o frunză artificială care ar putea transforma fiecare casă într-un producător de energie. Frunza, care are aceeași mărime ca o carte de joc, mimează procesul fotosintezei, prin care plantele transformă lumina și apa în energie, informează realitatea.net. Oamenii de știință
Copaci de laborator: Cercetătorii au creat prima frunză artificială () [Corola-journal/Journalistic/70445_a_71770]
-
Cercetătorii susțin că au descoperit „Sfântul Graal“ al științei într-o frunză artificială care ar putea transforma fiecare casă într-un producător de energie. Frunza, care are aceeași mărime ca o carte de joc, mimează procesul fotosintezei, prin care plantele transformă lumina și apa în energie, informează realitatea.net. Oamenii de știință aflați în spatele invenției spun că frunza reprezintă o soluție ieftină la criza energetică
Copaci de laborator: Cercetătorii au creat prima frunză artificială () [Corola-journal/Journalistic/70445_a_71770]
-
fiecare casă într-un producător de energie. Frunza, care are aceeași mărime ca o carte de joc, mimează procesul fotosintezei, prin care plantele transformă lumina și apa în energie, informează realitatea.net. Oamenii de știință aflați în spatele invenției spun că frunza reprezintă o soluție ieftină la criza energetică din lume. "O frunză artificială care să funcționeze a fost unul dintre Graalurile științei, decenii întregi. Acum am reușit", a declarat dr. Daniel Nocera. Frunza artificială este realizată din silicon, electronice și catalizatori
Copaci de laborator: Cercetătorii au creat prima frunză artificială () [Corola-journal/Journalistic/70445_a_71770]
-
mărime ca o carte de joc, mimează procesul fotosintezei, prin care plantele transformă lumina și apa în energie, informează realitatea.net. Oamenii de știință aflați în spatele invenției spun că frunza reprezintă o soluție ieftină la criza energetică din lume. "O frunză artificială care să funcționeze a fost unul dintre Graalurile științei, decenii întregi. Acum am reușit", a declarat dr. Daniel Nocera. Frunza artificială este realizată din silicon, electronice și catalizatori, substanțe care accelerează reacțiile chimice. Amplasat în circa 4 litri de
Copaci de laborator: Cercetătorii au creat prima frunză artificială () [Corola-journal/Journalistic/70445_a_71770]
-
Oamenii de știință aflați în spatele invenției spun că frunza reprezintă o soluție ieftină la criza energetică din lume. "O frunză artificială care să funcționeze a fost unul dintre Graalurile științei, decenii întregi. Acum am reușit", a declarat dr. Daniel Nocera. Frunza artificială este realizată din silicon, electronice și catalizatori, substanțe care accelerează reacțiile chimice. Amplasat în circa 4 litri de apă, instrumentul produce suficientă electricitate pentru o casă din țările în curs de dezoltare, pentru o zi întreagă. Frunza separă apa
Copaci de laborator: Cercetătorii au creat prima frunză artificială () [Corola-journal/Journalistic/70445_a_71770]
-
Daniel Nocera. Frunza artificială este realizată din silicon, electronice și catalizatori, substanțe care accelerează reacțiile chimice. Amplasat în circa 4 litri de apă, instrumentul produce suficientă electricitate pentru o casă din țările în curs de dezoltare, pentru o zi întreagă. Frunza separă apa în hidrogen și oxigen. Cele două gaze sunt înmagazinate într-o baterie de combustie, care le folosește pentru a produce electricitate. Bateria poate sta fie pe casă, fie lângă ea. Nocera, cercetător la Massachusetts Institute of Technology (MIT
Copaci de laborator: Cercetătorii au creat prima frunză artificială () [Corola-journal/Journalistic/70445_a_71770]
-
în hidrogen și oxigen. Cele două gaze sunt înmagazinate într-o baterie de combustie, care le folosește pentru a produce electricitate. Bateria poate sta fie pe casă, fie lângă ea. Nocera, cercetător la Massachusetts Institute of Technology (MIT), subliniază că frunza artificială nu este un concept nou, însă cele dezvoltate până acum nu putea fi folosite la scară largă și erau foarte scumpe. Frunza lui Nocera este creată din materiale ieftine, care se găsesc peste tot, funcționează în condiții simple și
Copaci de laborator: Cercetătorii au creat prima frunză artificială () [Corola-journal/Journalistic/70445_a_71770]
-
sta fie pe casă, fie lângă ea. Nocera, cercetător la Massachusetts Institute of Technology (MIT), subliniază că frunza artificială nu este un concept nou, însă cele dezvoltate până acum nu putea fi folosite la scară largă și erau foarte scumpe. Frunza lui Nocera este creată din materiale ieftine, care se găsesc peste tot, funcționează în condiții simple și este stabilă. "Natura este condusă de fotosinteză și cred că viitorul va fi alimentat de fotosinteză, deasemenea, sub forma acestei frunze", a declarat
Copaci de laborator: Cercetătorii au creat prima frunză artificială () [Corola-journal/Journalistic/70445_a_71770]
-
foarte scumpe. Frunza lui Nocera este creată din materiale ieftine, care se găsesc peste tot, funcționează în condiții simple și este stabilă. "Natura este condusă de fotosinteză și cred că viitorul va fi alimentat de fotosinteză, deasemenea, sub forma acestei frunze", a declarat Nocera.
Copaci de laborator: Cercetătorii au creat prima frunză artificială () [Corola-journal/Journalistic/70445_a_71770]