1,614 matches
-
am putea spune că activitatea artistică a Janei Ghemeș cuprinde două perioade distincte. În prima perioadă a picturii sale, utilizând o gamă deosebită de restrânsă de culori, sobră și distinsă, într-o manieră neoimpresionistă, revela forța de comunicare a luminii fulgerate printre case sau crengile copacilor, ori în căldura aspră și sinceră a unui perete. Căldura sufletească împiedicată să se manifeste. Fiecare motiv, fie floare, peisaj sau portret, era îmbrăcat în culori reci, străbătut de o lumină stranie care aproape paradoxal
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
împrumutat am făcut-o ca să te umilesc. Știam... Te-am înșelat când ți-am spus că te admir pentru activitatea și succesul tău. Știam... Cel ce lovea atât de crud într-un suflet de om, se opri dintr-o dată ca fulgerat de o putere nevăzută. Căscând ochii, șopti: Cum, tu știai de toate astea, și-ai tăcut? Da... Și nu m-ai urât? Nu. Te-am iubit. Cei doi se priviră. Ceva se prăbușea într-un suflet. Omul căzu năruit la
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
am putea spune că activitatea artistică a Janei Ghemeș cuprinde două perioade distincte. În prima perioadă a picturii sale, utilizând o gamă deosebită de restrânsă de culori, sobră și distinsă, într-o manieră neoimpresionistă, revela forța de comunicare a luminii fulgerate printre case sau crengile copacilor, ori în căldura aspră și sinceră a unui perete. Căldura sufletească împiedicată să se manifeste. Fiecare motiv, fie floare, peisaj sau portret, era îmbrăcat în culori reci, străbătut de o lumină stranie care aproape paradoxal
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
fundamentală, pentru înțelegerea evenimentelor din carte: “-Mi-ai arătat atâtea moșii boierești, moșii peste moșii, mari și frumoase.Dar pământurile oamenilor unde sunt? Grigore Iuga tresări.Nu așteptase acum întrebarea, deși, pe când îi explica, pe drum, în câteva rânduri, i-a fulgerat și lui prin minte și chiar s-a mirat că Titu nu i-o pune.Își reveni repede și răspunse: -Apoi vezi, pământurile oamenilor,asta e chestia țărănească !Pământurile! Nu prea sunt și unde au fost s-au cam spulberat
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
vampirice. Continuând cu râsul și cu rima și auzindu-l pe Foarță vorbind despre era tehnologizată, îl iei de mână pe Mr. Clippit de la Curtea Veche și treci la Istoriile unui Matroz (sau marinar roz?) de la Brumar. Tună! Iar când fulgeră, se pare că ni se face-o poză de pe Planeta Roză. Merg mai departe prin poză, proză, roză, și dau de cauză: Mi-e frică și-acum, de nu mai pot: eram fotografie și n-aș fi vrut să fim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
subiect. Este vorba de verbe din sfera fenomenelor meteorologice, verbe cu experimentator în dativ și verbe intranzitive la diateza impersonală: (12) a. Plouă. vs. *El / Dumnezeu / Cerul / ploaia plouă. b. Ninge. vs. *El / Dumnezeu / Cerul / ninsoarea ninge. c. Tună și fulgeră afară de zici că e sfârșitul lumii.43 (13) a. Îmi pare rău. b. Mi-e bine. c. Lui Andrei i-a cășunat pe Ion. (14) a. Se umblă mai mult pe jos. b. Se stă mult în trafic. În lipsa unui
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este antepus verbului regent și dublat prin clitic. 2.2.2. DC nu este posibilă Conform GALR (II, 432-436), dublarea complementului indirect nu este posibilă dacă: (i) CI este exprimat prin clitic deictic, antepus verbului (7) Îmi tună și-mi fulgeră. (ii) CI este subordonat unui verb cu pronume reflexiv în acuzativ, obligatoriu la persoanele I sau a II-a (Mă adresez ție / lui Ion). 2.2.3. DC este facultativă Dublarea CI este facultativă dacă acesta este postpus și are
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
42 Faptul că prepoziția la atribuie acuzativ este evident în contextele cu pronume personal, acesta având forme diferite de nominativ și acuzativ: la mine, la tine, nu *la eu, *la tu. 43 Cu sens metaforic, verbele a tuna și a fulgera acceptă subiect: (i) Ion tună și fulgeră, e foarte supărat. 44 De la engl. pronoun-dropping, "căderea pronumelui". 45 Semnul % indică faptul că exemplul este acceptat doar de o parte dintre vorbitori. 46 Nu sunt foarte multe substantive colective derivate cu acest
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este evident în contextele cu pronume personal, acesta având forme diferite de nominativ și acuzativ: la mine, la tine, nu *la eu, *la tu. 43 Cu sens metaforic, verbele a tuna și a fulgera acceptă subiect: (i) Ion tună și fulgeră, e foarte supărat. 44 De la engl. pronoun-dropping, "căderea pronumelui". 45 Semnul % indică faptul că exemplul este acceptat doar de o parte dintre vorbitori. 46 Nu sunt foarte multe substantive colective derivate cu acest sufix, care are și alte valori, exprimând
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Hovav (1995: 120) − verbele de existență au două argumente: entitatea care există și localizarea acestei entități. 3.2.2.5. Verbele de emisie de sunete 22, de lumină, de miros, de substanțe (buzz 'a bâzâi', clang 'a zăngăni', flash 'a fulgera', gleam 'a licări', reek 'a duhni', smell 'a mirosi', gush 'a se revărsa', spout 'a se scurge') − Levin și Rappaport Hovav (1995: 11, 91) − nu pot fi clasificate ca fiind inacuzative sau inergative numai pe baza sensului: verbele de emisie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
plăcea', rimanere 'a rămâne', sembrare 'a părea', stare 'a sta'; (f) verbe de reușită și de eșec: capitolare 'a capitula', fallire 'a eșua', prevalere 'a prevala', riuscire 'a reuși'; (g) verbe care denotă fenomene și emisie de sunete: balenare 'a fulgera', baluginare 'a se ivi', colare 'a strecura, a vărsa', defluire 'a curge', filtrare 'a filtra', fioccare 'a fulgui', fluire 'a curge', fuoriuscire 'a scăpa', gocciolare 'a picura', grondare 'a șiroi', luccicare 'a sclipi', penetrare 'a pătrunde', riecheggiare 'a răsuna', rimbombare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ocupație". În replică, autorul dovedește persuasiv că "de abuzul "dăștepților" și ale jandarmilor nu se face vinovată România. E o greșeală capitală a confunda elementele corupte din corpul statului român cu România", pentru că "vinovăția aparține elementelor corupte din guvernările românești (fulgerate cu dureroasă pasiune și de M. Eminescu în publicistica sa) care au produs o gravă sfâșiere socială și politică, pe fondul căreia a apărut, ca o posibilă salvare, Mișcarea Legionară (...) în scopul regenerării morale a Țării, pe baze creștine". În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un consecvent adversar inflexibil, un dușman celor care, mereu și din toate puterile, și-au urmărit "enteresul" și iar "enteresul" (un interes de grup, fără vreo legătură cu neamul și țara). Jurnalist din convingere și prizonier al adevărului, Eminescu a fulgerat cu puterea cuvântului, năucitoarea agitație politică pentru găsirea formelor producătoare de iluzii și de naivă credință (acea credință tristă, în mereu dovedite iluzii). O realitate dureros căzută sub simțuri și percepția corectă a faptelor din spatele ușilor închise, l-a pus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
decât cele ale clasei de sus. Eminescu își predică adevărul și convingerile lui, împotriva ambelor tabere, deși ziarul, la care se afla "în soldă", era tribuna unei singure baricade. Deasupra conflictului politic mediocru, de la înălțimea spiritului său, ziaristul tună și fulgeră împotriva tuturor. De aici, ideea de a-l declara nebun pe cel care se afla în conflict cu toată lumea. Cu "proba" de violență a limbajului (semn important pentru un anume model medical) omul politic (cel de la putere) găsește și a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
patriotic a decăzut la rangul de ideologie naționalistă, ființa națională s-a văzut în mare primejdie. Din acest punct de vedere, Eminescu era un "antinaționalist", căci mărturisea că iubește patria sans frases, naționalitatea vorbită iar nu trăită fiind apanajul demagogilor fulgerați în Scrisoarea III și în articole. Fidel gândirii antitetice, de esență transmodernă, Eminescu sublinia necesitatea echilibrului, în marginile adevărului, dintre național și cosmopolit, pretenția celui din urmă de a suprima ceea ce e național însemnând imposibilitatea de existență a cosmopolitismului însuși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Băieți „Ștefan cel Mare” și în dezbateri aprinse de cenaclu, beneficiind de o bibliotecă bine organizată și de sprijinul unor profesori (Emanoil Isopescu, Ilie Vișan, Nicolae Bucaciuc), se afirmă acum o pleiadă de tineri inspirați: Mihai Horodnic un mare talent, fulgerat în adolescență ca și Nicolae Labiș, un „poet de fundal” pentru literatura Bucovinei din interbelic, Iulian Vesper, Ion Negură, Eugen Prelipcean, Gheorghe Cârdei, Ion Roșca, Constantin Rotariu, Ghedeon Coca, George Putneanu, Victor Neculce, Ștefan Cuciureanu, Dragoș Vicol ș.a. Literatura acestei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
pentru intervenții la cale, pojar în norul vînăt, oblon orizontului, șuvoiul ploilor trage culoarea, bulucuri deasupra pipăie fața de cer iar seninătatea de aproape, km 85 a doua stație de la Roșiori, mumă cu doi copii, drum descoperit cu ploaie înainte, fulgeră peste sat, iuțește pasul, cea mică se chinuie, prima reacție a fost să o iei de mînă, gesturi liniștite la coborîre, floricelele de porumb, rezistă și să n-aud proteste! rostogolire de pași, mersul nu ți s-a format, poalele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
îmi dau seama După ani “lungi” de conviețuire cu tine Abia acum îmi dau seama Cum simt de atâția ani Doar “gustul” amar. IUBIRE SAU AMĂGIRE? Sunt în toată splendoarea “of-ului” meu În sufletul și mintea mea Tună și fulgeră. Tu, nu mă auzi... Ești preocupat de of-ul tău Ce mai, toți avem of-uri. Vreau să mă simt bine Bine cu adevărat Nu vreau să mă mai prefac. M-am prefăcut destul Și am pierdut prea mult Mult
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
sa nu i se strice buna dispozitie, atunci cand este solicitat sa se implice in lucrurile mai putin placute, dar care au un rol important in scopul continuitatii relatiei intr-un mod real si responsabil. În natură se mai întâmplă să fulgere și să tune. Aceste fenomene fac parte integrantă din natură. La fel se întâmplă și 86 în viața de cuplu. Certurile “ușoare” pot asigura continuitatea relației, rezolvându-se la timp problemele și neajunsurile cuplului. Discuțiile în contradictoriu uneori fac bine
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
Băi, Goangă, dar tu îl puteai sufla și pe el cu totul, chiar dacă ar fi fost echipat de război, glumeau oamenii. Oamenii fac multe comentarii hazlii, dar Dinu nu rîde. Este alb la față și extrem de crispat. Ochii săi îl fulgeră pe Goangă și cu bucurie l-ar fi trăsnit în moalele capului. Goangă urma la rînd, dar moneda lui s-a dus spre marginea covorului de bani. Următorul însă a umflat totul, spre invidia tuturor. Mulțumiți de distracție, oamenii au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și arunc sămînță de vorbă. Poate mata n-ai ucis pe nimeni. Dădeai bomba pe linii de tren, pe vagoane, pe chestii care servesc la război. Ce, ai văzut vreun mort de la bomba matale?! Poate am văzut. Așa, cum cade fulgerat de bombă? De bombă n-am văzut. Dar de la ce ai văzut? De la mitralieră. Să mi-o spună așa, direct, fără ocolișuri, asta chiar nu mă așteptam. Cum, unde, cînd, nea Herman? Pe front. Nicușor îmi spunea cum să îndrept
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
-i nimerească. Este tot mai întuneric. Din înălțimi se pornesc puhoaie, care vuiesc a potop. Turtureii și-au îmbrăcat hanoracele. Este un pic mai bine, dar nu-s semne că urgia s-ar potoli. Colac peste pupăză, a început să fulgere și Sfîntul Ilie s-a apucat să-i sperie rău de tot. Bradul era cam izolat și Guță este om citit. Aici ne poate pîrli un fulger, spune panicat. Unde să mergem? Pînă la brădetul ăla ne trăsnește sigur. Stau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ce-o fi găsit mai bun? Proprietarul este mereu același, statul. Dar asta este treaba mea? Fiecare cu ale lui și, la o adică, de ce să mă bag? A doua zi, văd poliție și foială mare la vecin. Acesta tună, fulgeră și răcnește. Señor López și-a mutat scaunul între niște boscheți și stă acolo nemișcat, nici nu suflă. Ce se întîmplă, señor López?, îl iscodesc de după gardul, de sîrmă. Eh, hoții au furat antenele. Cum așa? Doar le dădeai o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rufe, vase, de făcut duș... Dar acești oameni rîd, sînt veseli și au niște priviri... Cel care supraveghează corectitudinea distribuției apei este un "ales" al poporului... spune compañera. Ne întoarcem la aeroport. Nori negri, grei, s-au adunat peste Holguin. Fulgeră și trăsnește. V-am adus ploaia, țipă ambasadorii. O, nu, nu cade nici un strop, așa-i de fiecare dată, spune guvernatorul. Decolăm grăbiți. În urmă lăsăm o lume fascinantă. O lume născută din Spania, Africa și Cuba, pe care noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu mai e o măsură a valorii, ci un scop În sine. Dar pun o Întrebare: ne ascundem capul În nisip sau ripostăm? „Sâmbătă cu prieteni“, 3 mai 2003, ora 16 79. De-a falsificarea. II Oricât am tunat și fulgerat deunăzi Împotriva falsurilor, am evitat sintagma: „E“-uri. Asta vreau să lămuresc astăzi. Ce e un E, urmat de o cifră? Nimic altceva decât simbolul unui aditiv alimentar. Ce e ăsta? Nimic de mâncare, precum proteina, glucida, lipida, ba chiar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]