2,545 matches
-
nu alimentăm speranțe false. Ar fi fost, fără Îndoială, o manșetă atractivă și onestă pentru ziarul din ziua următoare, dar directorul, după ce se consultă cu redactorul-șef, consideră neindicat, și din punctul de vedere al imaginii ziarului, să arunce această găleată cu apă rece ca gheața asupra entuziasmului popular, Puneți același lucru ca Întotdeauna, An Nou, Viață Nouă, spuse el. În comunicatul oficial, transmis, În sfârșit, târziu În noapte, șeful guvernului confirma faptul că nu se Înregistrase nici un deces În toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
deja cu sughițuri, sigur că vei crește, însă în sufletul meu se cuibărește frica, poate că nu se va mai face mare niciodată, cine știe ce s-a întâmplat cu creierașul ei, ce s-a zguduit în cutia aceea craniană micuță, o găleată din plastic i-a salvat viața, găleata cu apă uitată afară de menajera vecinei, și traiul în apropierea pericolului iminent continuă să planeze, chiar și după ce amenințarea sa imediată a trecut, chiar și după întoarcerea acasă, orice deviere ușoară de la cursul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
însă în sufletul meu se cuibărește frica, poate că nu se va mai face mare niciodată, cine știe ce s-a întâmplat cu creierașul ei, ce s-a zguduit în cutia aceea craniană micuță, o găleată din plastic i-a salvat viața, găleata cu apă uitată afară de menajera vecinei, și traiul în apropierea pericolului iminent continuă să planeze, chiar și după ce amenințarea sa imediată a trecut, chiar și după întoarcerea acasă, orice deviere ușoară de la cursul normal al lucrurilor mă înspăimânta, atât eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
din mine, mă așez cu blândețe pe abdomenul lui plat și tare și încep să mă mișc ușor. Iat-o venind, tocmai când renunțasem la speranță, își face apariția, ca și când ar urca dintr-o fântână adâncă, legănându-se într-o găleată, dorința densă și vâscoasă, și îi strâng trupul între coapsele mele, nu îmi mai pasă dacă se trezește din somnul lui de om beat, mă aplec peste el și sânii mei plutesc înăuntrul gurii lui deschise, iar el îi linge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
durerii, îndesându-mi întreg trupul în gura lui, trupul meu obosit, epuizat, se coace din nou în cuptorul gurii sale fierbinți, din care va ieși din nou proaspăt și aromat ca pâinea, și asta fără nici un efort, fără nici o intenție, găleata care tocmai s-a ridicat din adâncurile fântânii mă stropește apoi cu apă proaspătă, mă învelește în licori călduțe și parfumate. Și iat-o coborând iar în adâncurile fântânii, gemând în timp ce-și croiește drum orbește în străfunduri, tremurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
strigă, depărtați-vă de fântână, odată a căzut înăuntru un copilaș, iar apa i-a înghițit strigătele, era singur la părinți, fiul unor bătrâni, eu mă cutremur și mă întorc, nu am nevoie de apa ei, este blestemată, dar freamătul găleții nu se oprește, urcă și coboară înăuntrul ființei mele, cu mișcări din ce în ce mai grele, până ce urechile mi se umplu deodată de un hohot de râs înăbușit, lipsit de orice grijă. Profiți de starea în care mă aflu, se plânge el cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
și plăcute înăuntrul sânilor, ca și când un lapte tămăduitor s-ar forma acolo pentru ea, imediat îmi voi ridica bluza și o voi alăpta, o lipesc de trupul meu și șoptesc, ai căzut din brațele lui tati, aveai doi ani, o găleată cu apă uitată de îngrijitoare afară ți-a salvat viața. Capitolul șaptesprezecetc "Capitolul șaptesprezece" Ca în vreme de război, când toți bărbații sunt mobilizați, riscându-și viețile pe front, și numai femeile și copiii rămân pe loc, așa trăiam noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
să vă cânt la chitară, ca o sclavă, nu? Nu-mi convine! — A, nu, ți-l dau și ție din când în când, spuse Naoko, râzând. Parcă sună mai bine așa, zise Reiko. Hai, s\ plou\ [iroaie! A plouat cu găleata și a tunat. După ce am terminat strugurii, Reiko și-a aprins o țigară, a scos chitara de sub pat și a început să cânte, mai întâi Desafinado, Fata din Ipanema, apoi niște Bacharach și câteva cântece de-ale lui Lennon și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
mal, l-am rostogolit. A alunecat ușor pe rulou. Nici măcar nu l-am buzunărit. N-aveam chef să-mi mai pierd vremea cu el. Îi cursese ceva sînge din nas și din gură pe punte, așa c-am luat o găleată cu apă, de era să mă și răstorn la viteza cu care mergeam, și am curățat totul bine cu o perie. — Mergi mai Încet, i-am spus lui Eddy. — Dacă apare la suprafață? — L-am lăsat să cadă la vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
apăruse Încă, așa că era Întuneric, dar siluetele celor doi bărbați se profilau În lumina care venea de pe lacul din spate. Acum nu vorbeau, Își rezemaseră coatele pe masă. Apoi Nick auzi cum cuburile de gheață răscolite se loveau de pereții găleții. — Nu mai e bere, spuse unul dintre bărbați. — Ți-am zis eu că n-o să ne-ajungă. Tu nu, că-i destulă. — Adu niște apă. Vezi că-i un urcior În bucătĂrie. Nu mai beau. MĂ duc să mă culc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
sub brațul stîng avea un toc În care era așezat un revolver Smith & Wesson de calibrul 38. Acum, că se trezise, Își căută pistolul, Își feri ochii de lumina soarelui și se duse-n bucătĂrie, unde bău niște apă din găleata de lîngă masă. Fata-n casă făcea focul În sobă și pădurarul o Întrebă: — Ce-i la micul dejun? — Nici un mic dejun, spuse ea. Fata dormea Într-o colibă din spatele casei și venise-n bucătĂrie cu o jumătate de oră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
sus de tot, și pe urmă s-a Întors și, trecînd pe deasupra noastră, a zburat printre copacii Întunecați. În bucătĂrie mai erau două mese - pe una mîncam și pe cealaltă spălam vasele. Amîndouă erau acoperite cu mușama. Mai erau două găleți - una de tinichea cu care luam apă din lac pentru boiler și alta din granit, cu care luam apă de băut. Pe ușă era agățat un prosop și pe rafturi mai erau niște ștergare de vase. În colț țineam mătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
și atunci unde mergem? — Vedem noi. Nu contează, nu-mi pasă unde mergem. Încearcă să-ți menții atitudinea asta, spuse tata. Își aprinse o țigară și-mi Întinse pachetul. Nu fumezi? — Nu. — Asta e bine. Așa, acum du-te cu găleata afară, urcă scara și pune-o pe horn; eu rămÎn să Încui aici. M-am dus afară. Era Încă Întuneric, dar pe culmile dealurilor Începea să se lumineze. Scara era sprijinită de perete și după ce am găsit găleata veche de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-te cu găleata afară, urcă scara și pune-o pe horn; eu rămÎn să Încui aici. M-am dus afară. Era Încă Întuneric, dar pe culmile dealurilor Începea să se lumineze. Scara era sprijinită de perete și după ce am găsit găleata veche de lîngă șopron m-am urcat pe ea. TĂlpile de piele erau alunecoase și nesigure pe treptele scării. Am pus găleata peste gura hornului, ca să nu intre apa de ploaie sau veverițele. M-am uitat În jos - printre coroanele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Întuneric, dar pe culmile dealurilor Începea să se lumineze. Scara era sprijinită de perete și după ce am găsit găleata veche de lîngă șopron m-am urcat pe ea. TĂlpile de piele erau alunecoase și nesigure pe treptele scării. Am pus găleata peste gura hornului, ca să nu intre apa de ploaie sau veverițele. M-am uitat În jos - printre coroanele copacilor se vedea lacul. De partea cealaltă se vedeau acoperișul magaziei, gardul și dealurile. Acum se făcuse mai multă lumină și era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
a pornit trenul și am mai apucat să-l văd pe prizonier cum stătea cu capul pe spate, sprijinit de un perete. Plîngea. MĂ simțeam destul de rău cînd ne-am Întors În vagonul pentru fumători. Unul dintre mecanici adusese o găleată și niște cîrpe cu care ștergea sîngele de pe jos. Cum se simte, doctore? Îl Întrebă pe tata. — Nu sînt doctor. Dar cred că o să se facă bine. Două scule pe bascule. Și nu s-au descurcat cu juma’ de buletin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
nu mai vedeai bine ce-i afară și, oricum, ploaia le făcea pe toate să arate la fel. Am trecut prin multe orașe și orășele dar ploua peste tot, iar cînd am trecut rîul Hudson prin Albany ploua deja cu găleata. MĂ dusesem În vestibul și George deschisese ușa, ca să văd mai bine dar tot ce puteai să vezi erau pilonii uzi de oțel ai podului, ploaia căzÎnd peste apele rîului și trenul picurînd de apă. Însă mirosea frumos. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Să ne pregătească pentru distracția de weekend, nu? Oaspeții, adunați pe lângă el, sunt încântați. Finn se ridică să ajute, aruncându-i lui Barney o privire prea puțin curtenitoare, dar, din fericire, acesta n-o observă. Sunt aduse sticle cu șampanie, găleți cu gheață, suc de portocale și pahare înalte. Domnul și doamna Falkland-Smythe ciocnesc și ei un pahar. Câțiva dintre tinerii de pe marginea piscinei par pe jumătate beți și se cam clatină unul spre altul; ori poate că așa se mișcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
dar mă gândeam și la mine. Adică, dacă eram prietena lui Finn, iar ea îl târa pur și simplu de lângă mine, în văzul tuturor? Ar fi fost o lipsă totală de respect, nu găsiți? Așa că am băut împreună cu Barney câteva găleți de șampanie și am intrat prea mult în pielea personajului pe care-l jucam, dacă mă înțelegeți... M-am crezut prietena lui Finn. Înainte să-mi dau seama ce fac, plângeam deja unul în brațele celuilalt. Apoi toată lumea s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
cu șifonierul, ea venind cu patru valize, două sacoșe și geanta de umăr, bej. Zilele treceau ca în basme: vara stăteam pe o piatră în fața casei și citeam. Când se făcea prea cald, coboram până în strada mare și aduceam două găleți de apă. Pe una mi-o turnam în cap. Noaptea puneam piatra în fața ușii, sub un bec de 100W, și citeam înconjurat de un nor de insecte curioase. La școală lecturam din Heidegger, să-mi țin colegii la distanță. Acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
eu lumina, n-are rost să riscăm în felul ăsta. Dar el nu și nu - alții fură păduri și fabrici iar noi să stăm cu degetu-n gură? Furăm și noi ce putem. Când temperatura cădea sub -5 grade, apa din gălețile puse în hol îngheța. Ca să pun de o cafea, trebuia să izbesc lichidul bocnă cu o cană din metal. Făceam dragoste și ne spălam unul pe altul într-un lighean uriaș. Apoi o aruncam în fața curții, să-și frângă Zane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
popă cu casă parohială etajată în spatele bisericii și cu Toyota Corola în spatele casei parohiale. După desăvârșita spălare cu isop și târnosire a casei, părintele s-a așezat în maieu pe scăunelul de lângă ușa de la intrare, acolo unde obișnuia să stea găleata cu apă, și, fără să mă privească, a început să-și promită că de acum încolo o să aibă grijă exclusiv de el, o să facă excursii în străinătate, o să-și schimbe în sfârșit pantofii cu gaură-n talpă, nici măcar n-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
în care amestecase toată muzica pe care o avea în computer. Privi pe foaia de hârtie de lângă tastatură și văzu că rămăsese la track-ul 2254. Din boxe țâșni vocea subțire și sacadată a solistului de la Sarmalele reci. Ascultă Violeta duce găleata la gunoi și Lasă-mă să dorm la televizor, după care urmă Adriano Celentano. C XXXII Se pare că Leo avusese, totuși, unele vise cu rol de avertizare în cea ce o privea pe Adelina. Așa reieșea din reconstituirea coșmarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de obicei atât de geloasă pe cuceririle mele, acum ridică doar capul, dar imediat se prăbuși la loc, sub salcâm. Am introdus-o pe Adelina în casă. I-am pus înainte niște chipsuri, am ieșit afară, mi-am turnat o găleată de apă-n cap. După ce am trăncănit verzi și uscate jumătate de oră, m-a întrebat unde era toaleta. Afară. S-a ridicat și, din doi pași, a traversat camera. La intrarea în bucătărie, cărămizile din picioare i s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ce faci? Dau mâncare orătăniilor ăstea. — Pot să intru să te ajut cu ceva? Dacă vrei, intră. — Câinele nu mă mușcă? — Este legat. — Au! pământul la florile astea s-a uscat. — N-am mai avut timp de ele. — Unde ai gălețile? Mă duc să iau apă să le ud. — Sunt în balcon. Florica s-a dus la fântână,a venit cu apa,a udat florile din glastre și pe cele din fața casei, cărând apă de câteva ori. —Ți-ai udat rochia
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]