2,189 matches
-
așa ceva. Asemenea manifestări cu cartea dacă s ar fi organizat ar f i fost o mină de aur, o mană cerească pentru noi, ziariștii, m ater iale într-adevăr pentru pagina I, titluri cu majuscule. Haideți în actualitatea majoră, colegi gazetari tineri, pentru că cultura este aurul minții, pe care trebuie să o promovăm indiferent de paginile ziarului. Chi ar p rin repetare! Presa din Cernăuți „CUVÂNTUL ȚĂRĂNIMII” DESPRE TEZAURUL ROMÂNESC Cum avea bunul obicei presa română odinioară, ziarul Glasul Bucovinei, nr.
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Friedmann, V.Georgescu-Bârlad, D. Zamfirescu, Jaques Sirkus, Isidor Ornstein... „Țara de Jos” ,revistă culturală, lunară, care apărea în București prin anii 1924 1927, adunând în ea scri erile celor care proveneau de la Bârlad, precum Academia Bârlă deană astăzi, prin pana gazetarului Vasile Ma nole, atrăgea atenția o rașului Bârlad că nu trebuie să uite că „Stroe Belloescu n-a fost mare numai prin sfârșitul tragic care l-a încadrat într o au reolă de martir, ci mai ales prin bunătatea atotstăpânitoare
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
nr.28 din 29 martie 1913 nota verdictul în procesul ucigașilor: „Pedeapsa muncii silnice pe viață la care au fost condamnați cei șase omorâtori ai lui Stroe Belloescu”... Drept o datorie de recunoștință și de pietate , lui și soției sale, gazetarul vedea necesară ca „oasele Coanei Raluca să fie aduse și îngropate în biserica din satul Grivița, alături de ale aceluia cu care și a împărțit ea în liniște și mu lțumire cei 50 de ani de trai împreună”; ca în grădina
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
referit la comemorat - ca scriitor reprezentativ al României, cu trimiteri de substanță, judicios pregătite, ascultate cu luare aminte . Al tă organizatoare, doamna profesoară Elena Monu, președinta Societății literar culturale „Academia Bârlădeană” a prezentat și cu ajutorul microfilmului, viața poetului, prozatorului și gazetarului, a cetățeanului Alexandru Vlahuță, reamintindu ne opera dar și crâmpeie din mariajul sărbătoritului, fost elev al Liceului „Codreanu” din Bârlad, născut în satul Pleșeș ti, județul Tutova, astăzi comuna Alexandru Vlahuță. Menținându-se în limita și contextul cadrului propus, vorbitoarea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
se propune ochiului și se cade să nu-l jignească prin paginații hibride și prin litere aruncate în dezordine... Zia rul dă educație literară mulțimii și prin urmare trebuie scri s fr umos și corect.” G.Călinescu era considerat: „un gazetar al că rui ziar era catedra!” Un fel de amvon de la înălțimea căruia se adresa cititorului, adăugăm noi. Iar despre rolul pe care îl dădea ziarului la care lucra, el scria la 8 decembrie 1948 în chiar articolul care se
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
conferință a lui G. Călinescu la Brașov despre „Rolul intelectualilor în democrație” (27 iulie 1946): Citindu-i discursul, atunci, dar și astăzi, te întrebi, G. Călinescu a făcut, prin el, politică la Br așov? Revenim la ceea ce este gazeta și gazetarul, iată câteva însemnări din „Adevărul literar și artistic” nr.624 din 20 noiembrie 1932, tot de G. Călinescu: „Gazeta fiind mijlocul de cultură a maselor, e foarte firesc să i cerem să fie scrisă nu cu artă, dar cu simplitate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
însemnări din „Adevărul literar și artistic” nr.624 din 20 noiembrie 1932, tot de G. Călinescu: „Gazeta fiind mijlocul de cultură a maselor, e foarte firesc să i cerem să fie scrisă nu cu artă, dar cu simplitate și proprietate. Gazetarului i se cere în chip neapărat judecată sănătoasă, informație sigură și redacție clară și gramat icală. Mai degrabă poți ierta o greșeală de gramatică și informație savantului care se adresează unui număr restrâns de cititori, decât jurnalistului, pe rândurile căruia
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
redacție clară și gramat icală. Mai degrabă poți ierta o greșeală de gramatică și informație savantului care se adresează unui număr restrâns de cititori, decât jurnalistului, pe rândurile căruia își face c ultu ra marea mulțime...” Caracterizarea în calitate de om și gazetar a lui G.Călinescu în Dicționarul Literar, de față? Iată cum și-a făcut-o singur cu ocazia sărbătoririi celui de al 500-lea număr al ziarului „Națiunea”, sub titlul - „Autofișă”: Pagina de gardă a cărții spune că Ioan Baban
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
S-a dovedit ulterior că cea care semna Maria N. de la Banca nu era altcineva decât cel care purta numele de Constantin Hamangiu care, în timp, avea să urce treptele ierarhice cele mai înalte ale administrației românești. Cum au aflat gazetarii și apoi cititorii că Maria N. de la Banca era una și aceeași persoană cu C. Hamangiu, las cititorilor interesați plăcerea de a răsfoi și afla ceea ce au scris ziarele de atunci despre aceasta. În orice caz, în 2004, când am
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Coranul. Au înregistrat totul și a dat pe Internet, fără ca în tâmpenia lor tipic americană, să se gândească la urmări. Ziariștii au asistat și au fotografiat tot „procesul". Mă gândesc și eu așa: oare la ce s-or fi așteptat gazetarii aceștia, care au transmis imediat știrea pe întreg mapamondul? Să prilejuiască prin asta o îmblânzire a spiritelor, care să conducă „in corpore" la o „petrecere în pijamale" a musulmanilor? Și iată, că pastorul a aflat aproape imediat rezultatele palpabile a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și Vladimir Streinu îi oferă drepturile de autor pentru cărțile lui E. Lovinescu republicate, nu în lei, ci în valută. "Încercarea de a capta bunăvoința exilului și de a-l neutraliza era dublată de o manevră mai veche: a seduce gazetari și intelectuali occidentali care, în schimbul banilor la Paris sau al răsfățului la București, să cosmetizeze situația"116. Le respinge, replicând că propunerile, aparent onorabile, îi compromit imaginea. Etica revoltei înseamnă, în primul rând, empatie și solidaritate cu suferința românilor. În
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
întârzie dobândirea "frontierelor naturale" ale Rusiei, fiindcă s-ar putea ca, la negocieri, "Rusia insultată" să nu satisfacă "nici un fel de pretenții în favorul României": "Anglia și Austria se vor face din proprie mărinimie procuratorii României?", întreabă sigur de sine gazetarul de la Gazeta St. Petersburg, conchizând: Suntem departe de a amenința pe români, și amenințările nici n-ar folosi la nimic față cu un popor viteaz care a dovedit lumei întregi îndreptățirea neatârnării sale. Am voi să punem numai întrebarea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
unui conservator de talia lui I.A. Cantacuzino, consonantă cu a confratelui din partid Titu Maiorescu, cel care își cheltuia energia și inteligența juridică în apărarea afaceriștilor oneroși de felul lui Warszawski. 3) Eminescu rectifică și proporția cifrelor invocate de gazetarul rus privitoare la cheltuielile de război, cele românești nefiind de zece milioane, ci de 260 de milioane, "ceea ce e o mare deosebire". 4) Poetul respinge ironic și teoria "granițelor naturale" pretinsă de Rusia: "Granițe naturale îi trebuie unui stat slab
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în București avea deja acest gând și, în buzunar, decretul de alipire a țării noastre la imperiul rusesc. De aceea greva domnitorului Carol I la Calafat. Acest colaboraționism și cameleonism perfid, care l-au îmbogățit pe Maiorescu, este înfierat de gazetarul necruțător Eminescu, în câteva articole, în care, fără să-i divulge numele, înglobându-l sub genericul acelor "avocați buni", dar la fel de venali și de corupți." 135 Cele mai scandaloase, în acest sens, au fost cazurile Mihălescu și Warszawski. Simeon Mihălescu
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în arhivele sigilate. Ce este adevăr și ce este invenție, ce este realitate în istorie și ce este minciună? Julius Zimberlan, autor al unor reportaje de mare succes, laureat a mai multor premii prestigioase și unul dintre cei mai citiți gazetari din lume, a publicat un volum despre tragedia familiei O'dodo din Brandul Mic (Republica Umanistă Vandana). Cartea, tradusă aproape instantaneu în paisprezece limbi și vândută în milioane de exemplare, se citește pe nerăsuflate. Raul O'dodo (24 ani) ar
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
în arhivele sigilate. Ce este adevăr și ce este invenție, ce este realitate în istorie și ce este minciună? Julius Zimberlan, autor al unor reportaje de mare succes, laureat a mai multor premii prestigioase și unul dintre cei mai citiți gazetari din lume, a publicat un volum despre tragedia familiei O'dodo din Brandul Mic (Republica Umanistă Vandana). Cartea, tradusă aproape instantaneu în paisprezece limbi și vândută în milioane de exemplare, se citește pe nerăsuflate. Raul O'dodo (24 ani) ar
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
respins ape lul, la 20 sept. 1877, considerîndu-l nul, pentru că cererea nu fusese scrisă și nici semnată de apelantul Gh. Eminovici, ci de altă persoană, care nu avea calitatea. În adevăr, cererea fusese scrisă și semnată de poet, care era gazetar la "Curierul de Iași"205. Încurcat și de obligația ipotecară, pentru cei 1.200 de galbeni, împrumutați pe doi ani, de la Gh. Urzică, Eminovici n-a mai putut face recurs, la Casație, iar avocatul lui Drogli a obținut învestirea sentinței
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
din septembrie 1879, cu 100 de galbeni, ceea ce însemna 1200 de franci, iar acum termenele de plata trecuseră. Nu cunoaștem cum și-a achitat el această datorie. La 18 martie 1881, poetul i-a scris tatălui său, scuzîndu-se că, fiind gazetar și deci "negustor de gogoși și de brașoave", nu le poate răspunde regulat. "Aș dori din toată inima ca să vă văd, dacă aș găsi vreun om de încredere, care să-mi țină locul, căci negustoria asta, pe lîngă că n-
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de la cei din fruntea celei mai profesionalizate instituții a țării care este Banca Națională a României, condusă de omul dăruit cu harul înțelepciunii măsurate de bunul-simț, profesorul Mugur Isărescu, și până la cel care s-a convins că nu sunt un aventurier al condeiului, gazetarul de idei Emil Marinache sau colegul de comploturi spirituale Mihai Milca, ca și cel care mi-a deschis porțile către sensibilitatea frățietății, regretatul Aristide Butunoiu. Desigur, merită să primească sentimentele mele de prețuire toți cei care mi-au prilejuit întâlniri
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fizică pe care i-a avut în liceu...”. Despre succesul meu de a fi fost șefă de promoție am aflat doar după câțiva ani de la revoluție. La aniversarea a 115 ani de la înființarea liceului, un profesor de limba româna și gazetar la un ziar local, m-a întrebat dacă este adevărat că eu am fost cel mai bun elev, absolvent în anul 1966. În noul local al liceului din strada Racoviță se sculptase pe perete un panou cu șefii de promoție
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
redactor șef Ateneu Gheorghe Ceaușu prof. univ. dr. Grid Modorcea scriitor, filmolog Horia Bădescu poet, romancier, diplomat Horia Pătrașcu filmolog, scriitor, redactor Flacăra Ileana Lucaciu critic teatral, redactor Săptămâna Culturală a Capitalei Ileana Popovici critic teatral, redactor Teatrul Ilie Călian gazetar, redactor șef Făclia Ilie Gheorghe actor Ilinca Florescu ziarist Innokenti Smoktunovski binecunoscut actor de teatru și film Ioan Pop-Curșeu analist si critic de film, lect. univ. dr. Ioana Moldovan teatrolog, dr. în artele spectacolului Ion Băieșu scriitor, dramaturg, scenarist Ion
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mercenare, acționând prin puseuri politicianiste și conspirații în contra a tot ceea ce îi depășea întelegerea și moravurile. Poemele și prozele poetului vor fi tot atâtea probe de înălțare peste bolgia lungii sale captivități, ceea ce nu a exclus pătimașa sa reactivitate, în calitate de gazetar, la eveniment, la patimile nației supuse strâmbătații și convulsiilor caruselului politic. Etic până la suferință, cugetător faustic în sfera sublimului, Eminescu și-a plătit cu viața opțiunea însingurării în numele forței propriului suflet. Pe care n-a pregetat să și-o trăiască
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
veșniciei, se dedramatizează alarmant. Intelectualul care realizase că viața și gândirea lui nu coincid, una fiind haotică, imprevizibilă, ultragiată, cealaltă fiind armonică, performantă, declanșase odinioară conflictul cu tumultul vieții. Acum acea vis animi este doar o amintire, pragmatismul politic al gazetarului dublat de filosoful-poet este doar un vis. Un vis a ceea ce a fost o conștiință individuală superioară cu acces direct la ideea abstractă a frumuseții. A totalitătii, a universalitătii fluxului vital. Actor de primă mărime în "freamătul vieții naționale", Eminescu
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
să ignorăm meritele cărții în sine. Scris cu aplomb și stăpânire a materiei și a termenilor, eseul se citește ca un roman polițist, ca o fină anchetă a interferențelor și conexiunilor urmărite cu mijloacele proprii și convingătoare ale unui filolog, gazetar, romancier, arhivist, istoric, dar înainte de toate, eminescolog. Criticul și istoricul literar N. Georgescu face prin acest studiu marele pas al unei viitoare cărți, ce va deveni de referință nu numai prin aprofundarea și interpretarea "diabolică" a detaliilor, multe inedite, găsite
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
1947 și 1980, oferind însă și anticipări din perioada postdecembristă, precum și ochiri retrospective asupra copilăriei, adolescenței și tinereții bucureștene. Gelu Ionescu îi recunoaște talentul de a bricola între idee, fapt și profiluri, evocarea echilibrându-se cu eseistica, critica cu gazetăria. Gazetarul politic primează, fără resentimente și umori necontrolate, în ciuda păcatului de "auto-supraestimare". Dacă episodul asasinării în închisoare a mamei sale, Ecaterina Bălăcioiu, este emblematic pentru viitorul curs biografic și politic al autoarei, nu mai puțin hotărâtor este angajamentul acesteia, din 1964
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]