3,095 matches
-
în care aceste situsuri din aval au fost parțial metilate. S-a evidențiat existența unui contrast evident între pattern-ul de metilare a ADN la nivelul locusului ipt din linia CX2 și acela identificat în liniile care au exprimat această genă. În linia CX2, secvența ipt a fost metilată la nivelul oricărui situs analizat. Totuși, în revertanții spontani sau induși cu 5-azacitidină ai acestei linii în care expresia ipt fusese reinițiată, ca și în țesuturile descendenților înrudiți ai CX2, ai liniei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
caracteristică a situsurilor țintă de integrare a unor elemente transpozabile. La capetele ADN-T integrat apar multe rearanjamente de secvență. ADN-T este exprimat în situsul său de integrare, regiunea de integrare conținând numeroase unități transcripționale, fiecare având câte o genă exprimată dintrun promotor individual. Fiecare dintre aceste gene prezintă o funcție specifică care se referă la starea celulei gazdă, menținerea proprietăților sale tumorigenice, controlul formării lăstarilor și rădăcinilor și supresia diferențierii în alte țesuturi. În afara regiunii T sunt dispuse genele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de grame (media statistică). În ultimii 200.000 de ani specia Homo Sapiens prezintă un genom identic, fără nicio (I. Segev 1). Cercetătorii de la Max Planck Institut din Leipzig 2 susțin existența genei vorbirii FOXP23, care servește la articularea cuvintelor. Gena codifică o proteină, formată din 715 aminoacizi, asemănătoare celei din structura genelor implicate în dezvoltarea embrionară. Mutații ale acestei gene sunt răspunzătoare de anumite tulburări motorii ereditare de vorbire. Descoperirea acestei gene va servi la stabilirea perioadei în care au
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
a limbajul omului, care ne diferențiază de cimpanzeu, să fie prezentă în doar 1,5% din molecula de ADN? Sau, poate, secretul diferenței este ascuns în ceea ce numim "gunoi genetic" (sector molecular lipsit de gene)? Se știe că o singură genă poate uneori să treacă neobservată, iar alteori să-l transforme pe om într-un monstru. În 1940, descoperirea lui Karl Landsteiner 4 a făcut senzație, motiv pentru care a și primit premiul Nobel pentru decodificarea genei Rh la Macacus Rhesus
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
secundă. Combinația aleatorie a celor două jumătăți de celule germinative asigură noii ființe umane formarea proaspetei matrice-program. Pe verticala spiralei ascendente, 26 iunie 2000 este data la care bioștiința descifrează genomul uman și genoamele a numeroase animale și microbi. Prima genă a fost descoperită în anul 1969, și, după numai 3 ani, a fost întrevăzută epoca ingineriei genetice. Primul organism simplu, cel al virusului gripei, este descifrat în anul 1995. În 1996 se descifrează cromozomul 21 a cărui trisomie provoacă boala
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Brain Project. 2 Proiectul de cercetare Lower Danube Survey (LoDanS) are ca obiect de cercetare descoperirea și sondarea mai multor așezări paleolitice în regiunea Dunării de Jos, pentru a stabili, prin mijloace moderne, diferitele etape istorice ale evoluției hominidelor. 3 Gena Forkhead box protein P2, cunoscută ca FOXP2, localizată în cromozomul 7 (7q31, SPCH1 locus), face parte din grupul de factori de transcripție FOX, responsabili de regularizarea expresiei genelor. Proteina conține poliglutamină, zinc și leucin zipper. Mutația acestei gene este responsabilă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
american, împarte Premiul Nobel cu Rodney Robert Porter pentru descoperirea structurii moleculelor de anticorpi în procesul imunitar. Cercetează procesul de creștere a celulei nervoase, în special al influenței intercelulare. Descoperă procesul de adeziune moleculară, important pentru stabilirea formei oragnelor, precum și gena "neuradeziunii". Dezvăluie secretele structurii moleculei imunoglobulinei G. Se dedică filosofiei minții și elaborează (în patru volume) lucrarea privitoare la o teorie asupra conștiinței, la care colaborează cu Giulio Tononi: Bright Air, Brilliant Fire (1992), A Universe of Consciousness (2001), Wider
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
Întrucât acestea nu sunt absorbite la nivelul intestinului subțire. Pe lângă aceste 2 tipuri de boală mai există pancreatita ereditară, care apare de foarte timpuriu, la vârsta de 10-12 ani, În mod egal la ambele sexe, fiind transmisă de o anumită genă dominantă. Se asociază cu o incidență crescută a carcinomului pancreatic. Evoluția pancreatitei Este de lungă durată și poate fi foarte severă, cu complicații de tipul necrozei pancreatice, septică sau aseptică, ciroză, splenomegalie, hemoragii gastrointestinale, litiază pancreatică, diabet zaharat, pneumonie, insuficiență
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
arată că la persoanele cu sindromul cancerului ereditar nonpolipozic de colon există un risc de 50% de a trasmite boala la descendenți, care vor face cancer de colon la o vârstă foarte tânără. În anul 1991, a fost descoperită o genă mutantă - APC- prezentă În 10 % din cazurile de cancer de colon, având rol În creșterea riscului de formare a tumorii maligne. Această genă poate avea efecte pozitive când acționează ca un supresor al tumorii. Dar atunci când se găsește În stare
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
vor face cancer de colon la o vârstă foarte tânără. În anul 1991, a fost descoperită o genă mutantă - APC- prezentă În 10 % din cazurile de cancer de colon, având rol În creșterea riscului de formare a tumorii maligne. Această genă poate avea efecte pozitive când acționează ca un supresor al tumorii. Dar atunci când se găsește În stare mutantă, gena provoacă malignizarea celulelor. La persoanele care moștenesc această genă mutantă, riscul de malignizare este cu 50% mai mare decât la persoanele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
APC- prezentă În 10 % din cazurile de cancer de colon, având rol În creșterea riscului de formare a tumorii maligne. Această genă poate avea efecte pozitive când acționează ca un supresor al tumorii. Dar atunci când se găsește În stare mutantă, gena provoacă malignizarea celulelor. La persoanele care moștenesc această genă mutantă, riscul de malignizare este cu 50% mai mare decât la persoanele care nu moștenesc această genă. Mai acționează și alți factori declanșatori: - vârsta Înaintată (90% din pacienții bolnavi ar avea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
colon, având rol În creșterea riscului de formare a tumorii maligne. Această genă poate avea efecte pozitive când acționează ca un supresor al tumorii. Dar atunci când se găsește În stare mutantă, gena provoacă malignizarea celulelor. La persoanele care moștenesc această genă mutantă, riscul de malignizare este cu 50% mai mare decât la persoanele care nu moștenesc această genă. Mai acționează și alți factori declanșatori: - vârsta Înaintată (90% din pacienții bolnavi ar avea peste 50 de ani); -grupul etnic (bărbații din rasa
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
când acționează ca un supresor al tumorii. Dar atunci când se găsește În stare mutantă, gena provoacă malignizarea celulelor. La persoanele care moștenesc această genă mutantă, riscul de malignizare este cu 50% mai mare decât la persoanele care nu moștenesc această genă. Mai acționează și alți factori declanșatori: - vârsta Înaintată (90% din pacienții bolnavi ar avea peste 50 de ani); -grupul etnic (bărbații din rasa neagră au un risc sporit cu 40% iar femeile cu 16%, comparativ cu persoanele din rasa albă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
structurii acizilor nucleici, cu o precizie care merge până la recunoașterea tuturor nucleotidelor în înșiruirea lor naturală. Având toate datele la îndemână, un genetician japonez a avut ideea să facă din partitura genelor o partitură muzicală. Având înșiruirea nucleotidelor dintr-o genă, asemenea înșiruirii notelor muzicale în partitura unei simfonii, geneticianul respectiv a numit nucleotidele în funcție de baza azotată (adenină, guanină, citozină, timină), iar pentru fiecare bază azotată a stabilit nota muzicală, iar pentru unele note muzicale a stabilit anumite combinații. Având la
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
posedă un echipament enzimatic cu dublă acțiune, prin care poate realiza modificarea propriilor baze din ADN, precum și restricția ADN-ului fagic cu ajutorul endonucleazelor de restricție, degradând ADN-ul străin și protejând celula. Un alt exemplu îl reprezintă amplificarea genelor: astfel, gena care dirijează sinteza enzimei dihidrofolatreductaza se găsește în unicat la celulele sensibile la concentrații mici de metothrexat. Celulele cultivate în medii cu concentrații progresiv ridicate de metothrexat recurg la amplificarea acestei gene, realizându-se sute de copii ale ei, ceea ce
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
poziția lor în organism. Dacă un replicator este bine adaptat la majoritatea mediilor dintr-o nișă, îl putem numi bine adaptat la acea nișă. Deutsch (2006) vede aici doar dimensiunea spațială a nișei. Pentru el nișa este mediul în care gena își desfășoară activitatea. Conform concepției moderne asupra nișei trebuie să gândim că genele își creează un anumit mediu în care acționează. Genele depind în mare măsură de mediul în care acționează, însă ele contribuie în mod esențial la edificarea mediului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
însă ele contribuie în mod esențial la edificarea mediului. Nișa este multidimensională. Replicatorul trebuie să se adapteze la fiecare dintre aceste dimensiuni. Nișa unei gene este acea parte din mediu care îi permite replicarea. De aceea putem afirma că fiecare genă își creează nișa sa, așa cum fiecare specie își creează nișa ecologică în procesul evoluției. Mediul celular este multidimensional. În acest mediu fiecare genă își construiește propria nișă. În funcție de relațiile stabilite cu alte gene, o genă capătă penetranță și expresivitate, devine
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
unei gene este acea parte din mediu care îi permite replicarea. De aceea putem afirma că fiecare genă își creează nișa sa, așa cum fiecare specie își creează nișa ecologică în procesul evoluției. Mediul celular este multidimensional. În acest mediu fiecare genă își construiește propria nișă. În funcție de relațiile stabilite cu alte gene, o genă capătă penetranță și expresivitate, devine dominantă sau recesivă. Replicarea unei gene depinde de prezența altor gene, depinde însă și de întreaga rețea autopoietică a celulei. Organismul reprezintă mediul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
aceea putem afirma că fiecare genă își creează nișa sa, așa cum fiecare specie își creează nișa ecologică în procesul evoluției. Mediul celular este multidimensional. În acest mediu fiecare genă își construiește propria nișă. În funcție de relațiile stabilite cu alte gene, o genă capătă penetranță și expresivitate, devine dominantă sau recesivă. Replicarea unei gene depinde de prezența altor gene, depinde însă și de întreaga rețea autopoietică a celulei. Organismul reprezintă mediul care copiază genele - adevăratul replicator. Acest concept privește organismul ca parte a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
dintr-un organ specializat, primește comanda pentru sinteza unei (enzime) proteine importante pentru funcțiile vitale. Comanda este fermă și precisă. Se specifică despre ce proteină este vorba și în ce cantitate. Fiind primită comanda se trece la acțiune. Este activată gena structurală care conține informația genetică, se realizează copia informației genetice într-un ARN m, acesta trece în citoplasmă și se asociază cu ribozomii și își expune informația pentru a fi citită nu înainte de a suferi maturația. Începe sinteza proteinei respective
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
decât cea de mediu intern, care se reduce la umorile corpului și la homeostaza lor. Chiar și genele funcționează într-un mediu ecologic. Și aici se aplică principiul după care fiecare parte își creează un mediu propriu. Una și aceeași genă își exprimă penetranța și expresivitatea în funcție de mediul propriu pe care și-l poate realiza și din relațiile cu celelalte gene, care pot fi diferite de la un individ la altul. Bibliografie SUMAR
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
ar putea chiar ca ea să fi fost, împreună cu domesticirea animalelor, responsabilă de propagarea bolilor infecțioase, așa cum sugerează coincidența în Africa, atît în timp, cît și în spațiu, a răspîndirii agriculturii și a unei forme de anemie, drepanocitoza, a cărei genă, dacă este moștenită de un singur părinte, oferă o protecție împotriva malariei, care a progresat în ritmul defrișărilor. Asemenea fenomene nu aparțin trecutului. Al doilea război mondial a stimulat Argentina să extindă cultura porumbului pentru a-l exporta către Europa
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
nouă știință: genetica. Urmau multe acumulări, care aveau să impună biochimia ca unealtă de săpat În adânc. Și, În 1953 se afla structura ADN-ului, suportul vizibil al informației genetice, al cărei cod avea să fie descifrat abia În 1961-1967. Gena, fragmentul de ADN - de bandă magnetică dacă vreți - care Înregistrează un caracter a fost izolată imediat, În 1969, an care, firesc, a găzduit și sinteza unui ADN Întrutotul funcțional, iar anul 1970 sinteza primei gene, adică programarea/proiectarea unui caracter
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Wöhler a creat, În eprubetă, divinul. De fapt, așa a inventat biochimia, adică chimia materiei vii. Iar amintita genetică, care trebuie totuși „monitorizată“, pentru aptitudinea/pericolul de a schimba lumea, a ajuns ceea ce este datorită biochimiei. Aceasta a analizat o genă, „centimetrul“ de „bandă magnetică“ care Înmagazinează și perpetuează indefinit un caracter, ea a sintetizat-o apoi; ea a găsit calea introducerii genei În genomul, proiectul, barem al unei bacterii, precum Escherichia coli care produce astfel, Împotriva datului ei genetic, insulină
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
genetic. Dar, revenind la tei - din păcate nu singurul tratat astfel -, și la vitregia asociată de mine calității atât de ades clamate de frate, să-mi vărs năduful. Luați aminte, ieșeni și nu numai, la - aș spune genocid dacă acest „geno“ n’ar face referire exclusivă la noi, oamenii - dezastrul la care este supus acest arbore În zilele acestea, acelea ale speranței lui Întru perpetuare, precum a noastră atunci când odrăslim - ce teluric termen urmează! - un moștenitor: De dragul câtorva flori - consacrate ca
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]