4,554 matches
-
aceleași păcate sau în păcate și mai grave, înseamnă că ea este de la diavol, pe când, dacă acea amintire a păcatelor îl duce pe om la pocăință și îndreptare, înseamnă că este de la Dumnezeu. Orice păcat săvârșit aduce cu sine neliniștea (Geneza 4, 9-11), pe când viața în Duhul Sfânt aduce pacea; păcatul aduce mustrarea conștiinței (Rom. 2, 9; Ps. 37, 3), Hristos aduce liniștea și lauda conștiinței; păcatul aduce bolile trupului (I Cor. 11, 30), Hristos aduce sănătatea morală, sfințenia și fericirea
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
abilitatea operațională a Întreprinderii. Muzeul, care este și clădire de lucru, reprezintă un ba, un spațiu de colaborare cu clienții și vizitatorii Întreprinderii. În timpul petrecut aici, ei Își formează idei mai precise despre diferitele moduri de utilizare a instrumentelor, despre geneza lor, despre exigențele producției... Tinerii și studenții sunt foarte curioși să descopere acest adevăr fizic al fabricării, zgomotul, căldura, natura sarcinilor și evoluțiile de la originea Întreprinderii. Numeroase școli din Kyoto și din afară vizitează cu regularitate instalațiile KTC. În timp ce compania
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
importanță este recunoscută. Fiecare Își pune pe intranet agenda și lista de sarcini (to do list), cu indicații despre cum se gândește să procedeze, iar toată lumea are acces la informațiile respective. Acest web-based management permite urmărirea și memorizarea proiectelor În geneza lor, În obiectivele lor generale, până la detaliile desfășurării lor. Este esențial să se identifice informațiile ce nu trebuie oferite, astfel Încât personalul să rămână creativ, deoarece, dând prea multe, apare riscul ca oamenii să nu-și mai pună Întrebări. Dacă se
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
atât de japoneză ca atunci când inventează strategii și formule ce răspund provocărilor prezentului. Dar atunci, membrii acestei societăți a cunoașterii ar fi mai Întâi culturali? Mulțumiri Ar fi fastidios să menționăm În mod exhaustiv toate persoanele care au contribuit la geneza acestei cărți sau a acestei knowledge expedition În Arhipelagul Soarelui-Răsare. În prima linie a acestora figurează, fără nici o ezitare, François Brown de Colstoun, care merită toată gratitudinea noastră pentru Încrederea de care a dat dovadă, ca și pentru sfaturile sale
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
sigletc "Abrevieri și sigle" I. Abrevieri ale cărților biblice Vechiul Testament Ab Abdia Ag Ageu Am Amos Bar Baruh 1Cron 1 Cronici 2Cron 2 Cronici Ct Cântarea Cântărilor Dan Daniel Dt Deuteronom Esd Esdra Est Estera Ex Exod Ez Ezechiel Gen Geneză Hab Habacuc Idt Iudita Ier Ieremia Ion Iona Ios Iosua Is Isaia Înț Înțelepciunea lui Solomon Jud Judecători Lam Plângerile lui Ieremia (= Lamentații) Lev Levitic 1Mac 1 Macabei 2Mac 2 Macabei Mih Mihea Mal Malahia Na Naum Neh Nehemia Num
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
traducător foarte exigent și realist ca fiind oarecum sceptic cu privire la reușită întreprinderii sale. E vorba, credem, de insatisfacția oricărui traducător onest care s-a luptat cu textul precum Iacob cu îngerul și l-a biruit, dar a rămas șchiopătând (cf. Geneză 32, 24-32). Fiind vorba de o carte sacra ce a fost scrisă și îndelung comentată într-o limbă și o cultură atât de diferită de a noastră, transferul de semnificații nu are cum să nu fie parțial, sacrificând nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
BS, C); ho theós șsou/mouț (Gen, Ex, Num, Is), pantokrátÄr (Rut, Iov), ho epouránios (Ps 68/67,15), ho theòs to¤ ourano¤ (Ps 91/90,1) (LXX); „Omnipotens” (Vg); „Shaddai” (BJ); „the Almighty” (RSV). Apare de șase ori în Geneză, în formă ’Pl Šaddai, în relatările despre Abraham și Iacob (17,1; 28,3; 35,11; 43,14; 48,3; 49,25) și o singură dată în Exod (6,3), cănd YHWH îi amintește lui Moise că sub acest nume
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
tradus, bineînțeles, la fel și prezent adesea și el în același text. În paginile Bibliei se întâlnește pentru prima data in Gen 2,4, precedând numele de ’Elohim, cum fusese numit până atunci Creatorul. Ne aflam deja în partea din Geneză atribuită de cercetători „iahvistului”. Tradiția biblică numită în mod convențional astfel indică originea revelării acestui nume în Gen 4,26: „Și lui Set i s-a născut un fiu și i-a pus numele Enoș. Atunci au început oamenii să
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
4.), nume divin străvechi, probabil de origine mesopotamiana, cu semnificație controversată, este și el transferat cel mai adesea cu un nume divin cvasi-generic, cum este „Atotputernicul”. 4.4.3. ’Pl ‘Ol"m (3.1.4.1.) apare doar o dată în Geneză, în legătură cu dumbrava sădita de Abraham la Beer-Șeba, si a fost înțeles că exprimând veșnicia lui Dumnezeu. 4.4.4. Yoše> hakkeru>m (3.1.6.7.) este un nume divin prezent doar la poporul evreu și anume în cultul legat
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Lewin (1947, 1948, 1959) ori cercetările lui Talcot Parsons (1964) care au deschis noi perspective implicării microgrupurilor În realizarea educației. Dar ceea ce a avut un impact crucial asupra formației cognitive, intelectuale a individului, a fost dezvoltarea unei noi concepții asupra genezei sociale a gândirii, a cunoașterii individuale, În general. Au rămas semnificative În această privință cercetările lui George Herbert Mead (1934, 1963), Întărite de cele ale lui Jean Piaget (1969), Lev Semionovici VÎgoțki (1920, 1930), Henri Pièron și Maurice Reuchlin (1923
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de pe urma metodelor structurate. În timp ce elevii mai buni la Învățătură, cu un potențial mai ridicat, preferă o instruire orientată spre redescoperire, nestructurată, mai mult sau mai puțin nedirijată. Slăbiciunea metodelor structurate constă În faptul că ele neglijează aspectele care țin de geneza noțiunilor, acordând prea puțină importanță factorilor dedezvoltare a acțiunii de Învățare. În schimb, metodele nestructurate sau de autostructurare au În vedere tocmai găsirea căilor care conduc la o geneză autentică a acțiunii de Învățare și, prin ea, la geneza noțiunilor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
structurate constă În faptul că ele neglijează aspectele care țin de geneza noțiunilor, acordând prea puțină importanță factorilor dedezvoltare a acțiunii de Învățare. În schimb, metodele nestructurate sau de autostructurare au În vedere tocmai găsirea căilor care conduc la o geneză autentică a acțiunii de Învățare și, prin ea, la geneza noțiunilor. Se estimează că Învățământul (educația) se poate sprijini pe conținuturile structurate de cultura care le-a elaborat, apelând la metode tradiționale sau netradiționale, doar În măsura În care i se lasă elevului
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de geneza noțiunilor, acordând prea puțină importanță factorilor dedezvoltare a acțiunii de Învățare. În schimb, metodele nestructurate sau de autostructurare au În vedere tocmai găsirea căilor care conduc la o geneză autentică a acțiunii de Învățare și, prin ea, la geneza noțiunilor. Se estimează că Învățământul (educația) se poate sprijini pe conținuturile structurate de cultura care le-a elaborat, apelând la metode tradiționale sau netradiționale, doar În măsura În care i se lasă elevului posibilitatea să asimileze aceste conținuturi cu mijloacele de care el
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a doua categorie depind total sau parțial de cele din prima categorie. Demersul experimental fiind ghidat, prin urmare, de o ipoteză care anticipează condițiile În care se va produce fenomenul luat În considerație și care așteaptă o verificare, o confirmare. Geneza structurilor cognitive nu poate avea loc În afara acțiunii. Or, după Piaget, raționamentele ipotetico-deductive necesare pentru a stabili un raționament experimental complet nu sunt accesibile Înainte de stăpânirea gândirii formale. Adică, aproximativ Înaintea vârstei de 12 ani. În consecință, nu este cazul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fapte și procese specifice vieții socio-umane care, prin complexitatea șinivelul la care se află, devin extrem de dificil de studiat; explicarea lor prin intermediul conceptelor și al principiilor fundamentale nu este suficientă pentru a dezvălui esența sau structura lor, mecanismul intern ori geneza dezvoltării lor. În cazul acesta, explicarea și analiza realității date dobândesc un caracter mediat; ele se realizează nu pe situațiile originale, propriu-zise, și nici pe temeiul doar al unui sistem conceptual verbal, ci pe baza unor experimentări artificiale, pe anumite
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
masă în România comunistă 52 2. Istoria socială a universităților europene 52 Rezumat 57 Capitolul III. Manifest și latent în funcționarea instituțiilor educaționale. Funcțiile școlii 59 1. Justificarea construcției instituționale a școlii prin apelul la funcții - John Dewey 59 2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școlii 60 2.1. Școala și stratificarea socială la Davis și Moore 61 2.2. Funcționalismul tehnologic și școala capitalului uman 62 3. Funcțiile școlii astăzi 63 3.1. Transmiterea culturii dominante 64 3.2
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
economic. Pe de altă parte, un sistem școlar liber și universal poate oferi șanse de dezvoltare personală independent de rasă, sex sau clasă socială. Aceste deziderate sunt realizabile doar într-un sistem democratic. În continuarea acestui capitol voi trata: 1. geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școlii, cu o scurtă trecere în revistă a funcționalismului ca paradigmă; și 2. funcțiile școlii așa cum sunt ele descrise de majoritatea teoreticienilor - în primul rând anglo-saxoni -, subliniind așa-zisele funcții latente. Un loc important îl
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școlii așa cum sunt ele descrise de majoritatea teoreticienilor - în primul rând anglo-saxoni -, subliniind așa-zisele funcții latente. Un loc important îl rezerv la final unor studii de caz dedicate disputelor din jurul curriculumurilor, atât în România, cât și în străinătate. 2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școliitc "2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școlii" Funcționalismul a fost o paradigmă dominantă a sociologiei occidentale în perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial. Raționamentele formulate în această cheie au
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în primul rând anglo-saxoni -, subliniind așa-zisele funcții latente. Un loc important îl rezerv la final unor studii de caz dedicate disputelor din jurul curriculumurilor, atât în România, cât și în străinătate. 2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școliitc "2. Geneza și evoluția concepției funcționaliste asupra școlii" Funcționalismul a fost o paradigmă dominantă a sociologiei occidentale în perioada care a urmat celui de-al doilea război mondial. Raționamentele formulate în această cheie au fost constant criticate pentru câteva defecte fundamentale care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
pdf footnote>. La baza progresului tehnic stau creativitatea, inovativitatea, cercetarea, Învățarea și spiritul antreprenorial, iar Managementul Cunoașterii asigură instrumentele pentru punerea În valoare a acestor ingrediente, precum și cadrul necesar de contopire optimizată a acestora. 1.1.5. Dezvoltarea durabilă și geneza conceptului de Economie Bazată pe Cunoaștere Managementul Cunoașterii, prin esența aplicabilității sale, implică dezvoltarea durabilă - obținerea unor avantaje economice din ce În ce mai mari din cantități de resurse naturale din ce În ce mai diminuate. Criza actuală este un moment important pentru regândirea strategiei de dezvoltare la
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
politică din Republica lui Platon Imaginea pe care ne-o lasă la un prim contact lectura morfologiei politice din cartea a IV-a a Republicii este una foarte clară. Pe lângă această virtute filosofică, anume claritatea, tabloul dialectic al constituțiilor, împreună cu geneza psihologică a tipurilor de oameni care le corespund, reprezintă o construcție literară de excepție. Analogia dintre aspectele constituționale și suflet folosită de Platon la construcția constituției drepte, adevărat mit al orașului-suflet, desfășoară aici o piesă ce pare a concentra întreaga
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
avea nevoie și de un trup, care nu ar fi altul decât „corpul cetățenesc” cu tot somatismul pe care îl implică existența și coexistența reală a unor oameni laolată. Nu este atunci de mirare că având parte și de o geneză trupească, Kallipolis-ul existent în fapt intră într-o dinamică a mutațiilor care va duce la o degenerare din ce în ce mai accentuată. Or, tocmai o problemă de „genetică”, adică una ce nu mai ține doar de structura sufletului, ci și de cea trupului
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
căci, în timp ce paznicii din modelul ceresc nu posedau nimic al lor în afară de trup (și, în fond, nici acesta nu era al lor în sensul de a dispune liber de el, ci aparținea corpului metafizic al cetății), dezordinea matematică a timpului genezei ajunge să dezbine cetatea într-un neam ce este înclinat spre câștig și unul spre orânduirea dreaptă și dă naștere proprietății private și relațiilor de stăpânire dintre oameni. Constituția care ajunge să se corupă nu este, așadar, deloc, cea ideală
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
nu este vorba doar despre construcția genetică a individului în calitatea sa corporală care duce la coruperea modelului integrat moral (dikaiosyne). Nașterea omului drept pentru cetatea dreaptă se face în mai multe sensuri. Unul ar fi acesta al physis-ului, unde geneza (ce vizează sufletul și trupul) este determinată de un acord numeric cu perioadele cosmogonice; altul ar fi „creșterea” (trophe), care se referă la dezvoltarea înzestrării naturale a trupului, iar altul ar fi „educația” (paideia). Declinul constituției drepte factuale este declanșat
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
specia sa este fie regalitatea, când folosul este comun, fie tirania, dacă folosul este propriu. 2. Deși Aristotel se referă la formele deviante cu termenul său consacrat eroziunii naturale (phtora) de care au parte toate formele fizice care au o geneză, o creștere și o decădere, registrul de discuție a „declinului” fiecăreia dintre ele nu este nicidecum natural. „Există trei forme pentru constituțiile unui polis și tot atâtea deviații în calitate de degenerări ale celor dintâi.” Termenul parekbaseis, prin care Aristotel caracterizează constituțile
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]