1,382 matches
-
noi în țară, din cele 200 de specii și rase troglobionte 97% nu există decît in România, 66% au fost găsite doar într-o singură peșteră, 21% în două, 6% în trei, 7% în mai mult de patru peșteri.” Unui geolog peștera îi permite să facă observații directe ca și la suprafață, dar la adîncime ca și prin intermediul forajelor. Aspectul în plan orizontal și vertical al galeriilor dau indicați geomorfologice. Prin studiul stalactitelor se pot face reconstituiri ale climei din trecut
Speologie () [Corola-website/Science/322997_a_324326]
-
(n. 20 februarie 1893, Boianul Mare — d. 1975, Șimleu Silvaniei) a fost un geolog, arheolog, profesor, jurnalist și om politic. a fost deputat de Sălaj, președinte al organizației județene a Partidului Național Liberal, prefect și vicepreședinte la Camera Deputaților. S-a născut într-o famile de greco-catolici la 20 februarie 1893 în Boianul Mare
Emil Lobonțiu () [Corola-website/Science/324035_a_325364]
-
a locurilor unde va debarca”, insistând să fie consultat în legătură cu orice alte anunțuri ulterioare. Cu toate acestea, comitetul asociat, cu consințământul lui Markham, l-a numit pe Sir John Walter Gregory, profesor de geologie la Universitatea din Melbourne și fost geolog asistent la Muzeul Britanic, ca director științific al expediției. Opinia lui Gregory, aprobată de către facțiunea Societății Regale din comitetul asociat, era ca organizarea și comanda echipajelor de teren să fie în mâinile sale:„...Căpitanul va fi instruit să acorde asistență
Expediția Discovery () [Corola-website/Science/325047_a_326376]
-
la Cape Town), el învățându-i pe ceilalți oameni de știință de la bord, neavând un rol în lucrările expediției. Singurul om de știință cu o experiență antarctică anterioară a fost Louis Bernacchi, care împreună cu Borchgrevink, a fost observator magnetic și meteorolog. Geologul Hartley Ferrar, pe atunci în vârstă de 22 de ani, absolvise recent Universitatea Cambridge. Markham considera că această experiență îl poate ajuta să capete experiență. Biologul marin Thomas Vere Hudgson, de la Muzeul Plymouth, era un om cu o experiență academică
Expediția Discovery () [Corola-website/Science/325047_a_326376]
-
căutat un naturalist care l-ar putea însoți în timp ce vasul este pe mare. Tânărul absolvent Charles Darwin spera să vadă tropicele înainte de a deveni diacon, și a acceptat ocazia oferită. Până la sfârșitul expediției, el deja își construise un nume de geolog și colecționar de fosile, iar publicarea lucrării sale științifice intitulată "Călătoria lui Beagle" l-a făcut celebru ca scriitor. "Beagle" a traversat Oceanul Atlantic, și apoi a efectuat studii hidrografice în preajma coastelor părții sudice a Americii de Sud, revenind prin Tahiti și Australia
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
moment și că poate hotărî singur cărui „organ public” să predea colecțiile sale de specimene. Darwin s-a implicat apoi în pregătirea echipamentului și a mijloacelor de conservare a specimenelor, cerând sfatul, printre alții, fostului său mentor Robert Edmund Grant. Geologul Charles Lyell i-a cerut lui FitzRoy să înregistreze observații asupra unor trăsături geologice, cum ar fi stânci deosebite. Înainte de a pleca din Anglia, FitzRoy i-a dat lui Darwin o copie a primului volum din "Principiile Geologiei" de Lyell
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
fi acum reparat, & dacă Domnul îi va cruța viața, va avea un nume mare în rândul naturaliștilor Europei.” Darwin și-a amintit apoi că s-a „cățărat pe munți... și a făcut stâncile vulcanice să răsune sub ciocanul meu de geolog!.” A fost de acord cu vorba atribuită băștinașilor din Sf. Elena că „știm că trăim pe o stâncă, dar sărmanii din Ascension trăiesc pe un tăciune”, și a remarcat grija pentru a susține „case, grădini și câmpuri aflate lângă vârful
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
, pe numele său complet Justin Vasile Andrei (n. 1 ianuarie 1934, Piatra Neamț) este un inginer geolog și geofizician român. Are un fiu, Costin Victor Andrei, care, la sfatul tatălui, a studiat și el geologia, din 1980. A absolvit "Institutul de Mine București", Facultatea de Geologie, Secția de Geofizică, după studii în perioada 1951-1956, devenind inginer geofizician
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
în perioada 01.01.1990-15.06.1999. În 1933, societatea minieră „Concordia” a organizat o „masă rotundă”, la Roșia Montană, pentru a se analiza oportunitatea exploatării în carieră a zăcământului aurifer Cetate. Opiniile au fost împărțite. Cu această ocazie, marele geolog Justin Andrei a declarat că: "„România, ca țară care-și periclitează o regiune pentru un pumn de dolari, ar da un semnal de slăbiciune”". După ce și Toma Petre Ghițulescu a declarat următoarele: "„de câteva decenii, drepturile românilor asupra Transilvaniei au
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
(n. 29 iunie 1902, Giurgiu, județul Vlașca - d. 26 noiembrie 1983) a fost un inginer și geolog român, profesor universitar și unul dintre întemeietorii cercetării geofizice din România. A absolvit în 1925 - după studii strălucite - Secția de Mine a Școlii Politehnice din București, fiind angajat în același an ca inginer în secția de prospecțiuni a Institutului Geologic
Toma Petre Ghițulescu () [Corola-website/Science/326171_a_327500]
-
Prahova. Prof. Ing. a participat, în 1933, la o „masă rotundă” organizată de societatea minieră „Concordia”, ce a avut loc la Roșia Montană, pentru a se analiza oportunitatea exploatării în carieră a zăcământului aurifer Cetate. Opiniile au fost împărțite. Marele geolog Justin Andrei a declarat "„România, ca țară care-și periclitează o regiune pentru un pumn de dolari, ar da un semnal de slăbiciune”". La urmă a luat cuvântul Toma Petre Ghițulescu, primul profesor universitar de geofizică la Politehnica din București
Toma Petre Ghițulescu () [Corola-website/Science/326171_a_327500]
-
lungime de numai 1,2 cm. Nu se știe cum se deplasa, deoarece nu avea picioare care să iasă de sub carapace. Se bănuiește că se ascundea în mici crăpături din reciful de spongieri (bureți de mare), a declarat "Carrie Schweitzer", geolog la Universitatea de Stat Kent din Ohio, cea care a descoperit fosila, împreună cu colegul ei "Rodney M. Feldmann", în colaborare cu "Iuliana Lazăr" de la Universitatea din București.. Deși acești crabi trăiau la o adâncime mare, unde dinozaurii nu puteau ajunge
Cycloprosopon dobrogea () [Corola-website/Science/322719_a_324048]
-
s-a bucurat în activitatea sa de sprijinul, colaborarea și chiar de prietenia unor cunoscute, renumite și distinse personalități, ce au marcat în mod deosebit realizările din domeniul construcțiilor hidrotehnice din România, printre care profesorii Dorin Pavel, Radu Prișcu și geologul academician Ion Băncilă. Aristide Teodorescu a fost un inginer hidrotehnician de excepție, cu activitate și realizări remarcabile, un om deosebit, apreciat cu stima și respect de toți colaboratorii și de cei implicați sau legați de activitățile sale.
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
de apă care a fost atins vreodată la baraj. Acest lucru a necesitat deschiderea porților de inundații, și pentru mai multe săptămâni, apa a fost vărsată din lac, provocând unele inundații în aval. Barajul a fost conceput în 1915 de geologul Albert Ernest Kitson, dar nu au fost elaborate planuri până în anii 1940. Barajul oferă energie electrică pentru Ghana și pentru țările vecine din Africa de Vest, inclusiv Togo și Benin. Barajul are 660 m lățime și 114 înălțime. Construcția sa a costat
Barajul Akosombo () [Corola-website/Science/322022_a_323351]
-
dig de adâncimi între 2 și 9 km, forțând deschiderea unui găuri de 8 metri la suprafață. Erupțiile au avut loc în "woredas" Teru și Aura. Ruptura a fost recent înregistrată de cartografiere tridimensională prin laser. Peste milioane de ani, geologii se așteaptă ca Marea Roșie să erodeze prin zonele muntoase din jurul Depresiunii Afar și să inunde valea. În aproximativ 10 milioane de ani, geologii prezic că toți cei 6,000 km lungime din Riftul din Africa de Est vor fi scufundați
Depresiunea Afar () [Corola-website/Science/322053_a_323382]
-
mile(80 km) spre sud-vest. Mai puține explozii au continuat în ziua următoare,doar ca să fie urmate de o altă mare dar nu așa de distructivă euptie ca și în 1980. 57 de oameni(inclunzand hangiul Harry R. Truman și geologul David A. Johnston) și mii de animale au fost omorâte. Sute de mile pătrate au fost pustiite, cauzând daune de peste un million de dolari americani($2,74 mil.) și muntele St. Helens a fost lăsat cu un crater în partea
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]
-
statică generată din norii de cenușă au trimis fulgere care au ajuns până la două mile(3 km) lungime. 93 de izbucniri separate au fost raportate pe martie , și tot mai multe cutremure puternice au fost detectate pe 1 aprilie, alarmând geologii și guvernatorul determinând Dixy Ray Lee să declare starea de urgență pe 3 aprilie. Guvernatorul Ray a emis un ordin executiv pe 30 aprilie, de a crea o zonă roșie în jurul vulcanului. Oricine prins în această zonă fără legitimație se
Erupția vulcanului Saint Helens din anul 1980 () [Corola-website/Science/322194_a_323523]
-
cretacice, fiind din acest punct de vedere un caz particular pentru această parte a Carpaților Orientali, deoarece relieful endocarstic de aici nu este legat de o zonă calcaroasă. Este cea mai lungă peșteră din România cu geneză în conglomerate. Conform geologului Constantin Grasu, premisele apariției peșterii au fost fețele de stratificație primară (există un paralelism între planșeul și plafonul majorității compartimentelor și înclinarea bancurilor de conglomerate) și sistemul de fisuri care străbat masa acestora. Solubilitatea cimentului și a elementelor calcaroase, a
Peștera Toșorog () [Corola-website/Science/327577_a_328906]
-
a demonstra oamenilor de știință eficiența noilor aparate autonome de scufundare și posibilitățile acestora de folosire în domeniul biologiei și geologiei submarine. Printre oamenii de știință aflați la bordul lui "Calypso" s-au aflat biologii Pierre Drach și Gustave Cherbonnier, geologii Harun Taziev și Vladimir Nesterov. A fost efectuat un studiu biologic și geologic al Insulei coraligene Abu Latt din arhipelagul Simone. Mulțumită zecilor de filme documentare turnate între 1950 și 1996 la bordul ei și difuzate la televiziune în întreaga
Calypso (navă) () [Corola-website/Science/327597_a_328926]
-
de costume Georgeta Solomon, monteuza Adina Georgescu-Obrocea și compozitorul Răzvan Cernat. Regizor secund a fost Nicu Gheorghe. Au fost folosiți pe post de consilieri prof. dr. Ion Ardeleanu (consilier istoric), col. Leonida Loghin (consilier militar) și ing. Iulian Balaban (consilier geolog). Filmul a fost realizat pe pelicule prelucrate în Studioul de Producție Cinematografică București. Filmul " Liniștea din adîncuri" a fost vizionat de 1.015.280 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de
Liniștea din adîncuri () [Corola-website/Science/327738_a_329067]
-
de petrol) contin astfel resturi fosilifere. Fragmente de roci ce conțin resturi fosilifere, precum și roci specifice rezervației, se pot admira în cadrul Colecției de Paleontologie a Muzeului de Științele Naturii din Suceava. În preioada 1960—1963 un elev (Brustur Titus, astăzi geolog) al Liceului teoretic din Gura-Humorului dislocând mai multe plăci de șist în partea de vest a stâncii, a descoperit pe unele impresiunile unor pești preistorici. Ulterior în partea de sus, a descoperit amprenta completă a unuia lung de aproximativ 1
Piatra Pinului și Piatra Șoimului () [Corola-website/Science/327231_a_328560]
-
de elemente au fost descoperite. Pentru că numărul de elemente cunoscute a crescut, savanții au început să recunoască modele în modul în care reacționează substanțele chimice. De asemenea, au început să conceapă căi pentru clasificarea elementelor. Alexandre-Emile Béguyer de Chancourtois, un geolog francez, a fost primul care a perceput periodicitatea elementelor — elemente similare păreau să se repete la intervale regulate când erau ordonate după masele atomice. El a creat o formă timpurie a tabelului periodic, pe care a denumit-o "'spirală telurică
Istoria tabelului periodic () [Corola-website/Science/327335_a_328664]
-
Canada. Deși scopul principal al grupului de la Marea Ross a fost să plaseze posturi de aprovizionare, planul lui Shackleton prevedea ca o echipă de cercetători să facă studii biologice, meteorologice și magnetice în regiune. Șeful echipei era Alexander Stevens, un geolog scoțian și fost student la teologie. John Cope, un absolvent al Cambridgeului de 21 de ani, era biologul echipei; un așa-zis student la medicină, mai târziu devenind chirurgul grupului. Alți doi oameni de știință au fost numiți în Australia
Grupul de la Marea Ross () [Corola-website/Science/330627_a_331956]
-
Marcian-David (Matty) Bleahu (n. 14 martie 1924, Brașov) este un geolog, speolog, geograf, alpinist, explorator, scriitor și politician român. Este cunoscut pentru contribuțiile științifice la dezvoltarea teoriilor tectonicii globale (cu aplicații în studiul geologiei Carpaților), pentru pionieratul și dezvoltarea speologiei dar și pentru popularizarea științei și a ecologiei în România. Autor
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
importante personalități științifice din a doua jumătate a secolului XX din România. Cărțile și conferințele sale au inspirat generații întregi de tineri pasionați de natură, munte și explorarea peșterilor din România, el fiind în același timp un mentor al multor geologi români de după război. Marcian David Bleahu s-a născut la 14 martie 1924, la Brașov în familia unui notar public, dar cu ascendență, pe linie maternă, până la domnitorul Constantin Brâncoveanu. A fost înrolat ca militar în timpul celui de-Al Doilea
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]