2,021 matches
-
din plafon. Pe holul de la intrare, față în față cu sala noastră, se mai afla o clasă ce o foloseam, atunci când aveam norocul s-o găsim deschisă, pentru depozitarea încălțămintei. Și cum această șansă se întâmpla destul de rar... pantofii și ghetele noastre își găseau firescul loc de repaus pe... hol. Fiind situată la demisol - deci, cu geamurile situate la înălțimea asfaltului de-afară și dând direct spre linia de tramvai - zgomotul și rumoarea străzii erau cât se poate de deranjante pentru
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cu figura arămită de soare și trasă de suferință, cu ochii dilatați, se ridica din șanțuri cu grenada în mână și cu o dexteritate de jongleor azvârlea mingea omorâtoare în dușmanul țării sale. A pierdut piciorul, cum ar pierde o gheată, un lucru de nimic. Nu s-a bocit, n-a cerut semenilor săi milă, și dârz s-a ridicat în piciorul de lemn cerând... dreptul la muncă. Suma ridicolă cu care sunt plătiți azi invalizii de război, lui de abia
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
deschisă, / Inimănchisă, / Viața mea!” Gustate trebuie să fi fost epigramele pe care le publica Tribuna: Unui profesor universitar: Se manifestă ca savant Citind în chip de diletant Ce-a scris cu dubios talent ... ca student. Ori unui ex-ministru: Cu vârful ghetei sictirit te plângi că-n față fuși lovit; O, jalbă care-și are hazul: Stimate, unde-ți porți obrazul? Și tot George Voevidca semna următoarele două: Fapt divers: Un tip zănatec mi-a furat în tren valiza durdulie... Când va
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din articole apărute, în perioada 1948-1954, în presa vremii și scrise în cea mai curată limbă de lemn. Spre exemplificare, vom cita numai din articolul Drama lui Eminescu. Iată ce ne spune dl. Dumitriu despre Eminescu: "Haine tocite, pălăria veche, ghete scîlciate și căscate: uniforma atîtor mari scriitori în societatea burgheză. Tremura de frig. Era lihnit de foame". În continuare afirma: "Crema burghezo-moșierească l-a respins pe Eminescu, l-a înjosit, l-a terfelit, cu disprețul față de cultură caracteristic claselor exploatatoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
fiecare falangă a degetelor de la mîini și de la picioare cu un clește de lemn; îți ardeau cu țigara părți ale corpului, mai ales fesele. Era înjosită, batjocorită demnitatea umană: erai vopsit pe față cu pastă de dinți sau cremă de ghete, ți se punea un colac de WC în gît și erai obligat să reciți poezii de autobatjocorire; dacă aveai deranjat stomacul, cînd stăteai pe tinetă, erai admonestat că ești un nesimțit, că ai stricat aerul; te obligau să lingi closetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
înfierată". Și motivează cu nesfîrșit bun-simț: Poate că, privind dintr-un alt unghi posibil, Feller și cu mine sîntem amîndoi victimele comunismului. Dacă n-ar fi venit comunismul, el ar fi fost un evreu oarecare, care ar fi putut vinde ghete sau stofe în Botoșani, iar eu aș fi cumpărat de la el, fără să ne urîm unul pe celălalt". Sînt mărturii zguduitoare. Vom continua a le trece în revistă, pentru a argumenta, încă și încă o dată, necesitatea reafirmării Punctului 8 din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
cu privire la Rege. Răscoala și Cuza-Vodă. Lipsa de pământ. Sărăcia cu fudulia la un loc. În războiu a fost și acu nimeni nu se mai gândește la el. Istoria cu starețul preoții din ziua de azi și învățăcelul de la Socola (natura) Ghete cu potcoava cât francu. Ferdinand și cu femeia lui când au trecut spre Broșteni... Feciorul lui a fost în Vlașca: acolo oamenii ziceau că vreau să moară, nimic nu vreau decât să moară decât să se năcăjească (ei zic: caznească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cacadâr iarna, s-a fărtoiat sania cu butuc cu tot. Iar Alecu Potlog a avut un ficior Gheorghe f. frumos și voinic și îmbolnăvindu-se rău a murit. Și l-a îngropat îmbrăcat f. frumos, cu boandă nouă, ițari, cămașe, ghete nouă. Duminică l-a îngropat și Joi era cu ele de vânzare un criminal Bîcu lui Bîtlan, care făcea groapă la morți și tot el îi dezgropa și le lua hainele și le vindea în Fălticeni. Și acel Bîcu lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
le revenea pregătirea furajelor pentru vite și aprovizionarea casei cu lemnele de foc, stivuite din vară În locurile destinate ale curții. Tata se retrăgea la bancul de lucru din tindă și numai rareori Își ridica privirile spre bărbații veniți cu ghetele lor sau ale copiilor pentru reparații. Bunica și Mama torceau din caierele de cânepă și pregăteau firele destinate războiului de țesut. Copiii ne confecționam jucării din te miri ce, și toată casa se umplea de animale pe care le Însuflețeam
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
armată, tot la fel, acolo la Radna, când voiam și noi să ieșim în oraș, spunea că-i cărare. Acolo era șoseaua aia internațională și spunea că sunt străini și să nu ne vadă pe noi, militarii. Iar, când ieșeam, gheata era gheată, dată cu cremă, lustruită, pantalonul era cu dungă. Știți cum făceam dungile la pantaloni ? Știți ? I. A.: Cu banul. Ș. B: - Nu, nu, dungile la pantaloni ? Îi așezam, drept și-i puneam sub cearșaf, cu-o seară-nainte
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
la fel, acolo la Radna, când voiam și noi să ieșim în oraș, spunea că-i cărare. Acolo era șoseaua aia internațională și spunea că sunt străini și să nu ne vadă pe noi, militarii. Iar, când ieșeam, gheata era gheată, dată cu cremă, lustruită, pantalonul era cu dungă. Știți cum făceam dungile la pantaloni ? Știți ? I. A.: Cu banul. Ș. B: - Nu, nu, dungile la pantaloni ? Îi așezam, drept și-i puneam sub cearșaf, cu-o seară-nainte și dormeam
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
lucru pozitiv era că... pregătirea practică a elevilor era valoroasă. S. P.: - Cam câți elevi avea școala ? C. G.: - 2 200 o avut la un moment dat. 2 200. Erau foarte mulți cu contract, acest contract presupunea de la crema de ghete până la pijama, până la uniformă, tot, tot, tot... S. P.: - Acoperea școala. C. G.: - Da. Acoperea întreprinderea, Ministerul Economiei, școala era un intermediar, daaa, însă, era uniformă, începea de la uniformă, caiete, cărți, tot. Aveau desen foarte mult, se făcea ca obiect
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cu care stătuse la aceeași gazdă - la Maria Similache - spunându-i lui Paul Bujor, acum ajuns profesor universitar, ceea ce vedea: . După care mai optimist dar și răvășit se explica: Era, crede C.D. Zeletin, perioada când Vlahuță scria satira „Fustă scurtă, ghete albe, buze roșii”, tipărită în Calendarul nostru pe 1918, al cărei manuscris îl văzuse arătat lui de G. Tutoveanu („Bârladul odinioară și astăzi”, 1984, p.551). Momentul când Voiculescu l-a cunoscut pe Vlahuță i-a prilejuit tânărului medic un
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
rănește (franceză). 115 Maestrul Boileau (franceză). 116 Totdeauna, în versurile voastre, sensul care împarte cuvintele Întrerupe emistihul marcând pauza (franceză). 117 În favoarea sa, pentru sine (latină). 118 Pantaloni turcești. 119 Plecăciune. 120 Sticlele, vasele. 121 Doritor. 122 Lustruitul pantofilor sau ghetelor. 123 Socoteală, evidență. 124 Vătaf, staroste (ieșit din uz). 125 Oameni care gonesc vânatul. 126 Vânători începători. 127 Râpă abruptă. 128 Ocoli. 129 Digera. 130 Namilă. 131 A fugit. 132 Sticle. 133 Hrăpăreț, lacom. 134 Decoltat (franceză). 135 Prea joase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ceea ce însemnau acele cuvinte. Pentru că e foarte clar că ele au nevoie de traducere. La vârsta aia, vorbești o limbă necunoscută. Ceva de genul: TOTA ABUDA(?), TUTA, ABALU-BALUBA, NUNA (luna), PUTA, BABA (?), BABO (bravo), IA (Eu), BEA!, NA-NA!, CIOPA (ciorap), GHEATA, MIAU-MIAU!, BE! MU! MOR-MOR!, TOTOR (tractor), BOABA, NU-MA (nu mai este), PEPE (pipi), MEME (mimi), NENEA. La un an și șase luni, învățasem cuvintele: APA, COCA (Lumi, vară-mea), ANA, ANI, TOTOFI, CACOFI (cartofi), UNA (luna). Prima propoziție, pronunțată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
astea izolate și vindea bilete. Avea o panaramă de Dacie și-acuma și-a luat Merțan! Se duce de râpă Bingo! În dimineața asta, Gigete a făcut rost de o minge. Minge cu petice. A dat-o cu cremă de ghete. Să se poată juca pe asfalt. Dar, acum, noi mergem în Dumbravă. În pădure. Jucăm pe iarbă. Pe pământ și pe iarbă. Pe iarba abia ieșită. Duminica dimineața, iarba începe să crească. Să dați pase că vă sparg! Să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
nobilul sport, pe atunci, al bicicletei. Om din prima generație cu știința buchiilor Învățată cu degetul pe nisipul din tinda bisericii și purtând acum, În locul cămășii pe dinafară, [al] cioarecilor și al opincilor de acasă, pălărie tare, cravată lavalieră și ghete de ghems cu gumilastic; bănuindu-l, până În ziua de azi, că va fi avut totuși, În sângele lui de munteni, câțiva stropi din cel al „grecului de la Mălureni“, veneticul despre care auzeam că l-a dat la școală și că
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
atenția reputației sale de istoric, filolog și arheolog. În Noua Revistă Română din 4 mai 1914 a apărut reprodu cerea capacului de pe cutia cu Crema Simbolică Minulescu, marca Trei Corăbii, depozit general Terasa; cremă capabilă, spune notița redacțională, „să lustruiască ghetele intelec tua lității noastre poetice“, cu observația că „literatura simbolistă a dat naștere unei adevărate creme, spre deosebire de cea naționa listă poporanistă, care ar fi dat naștere cel mult brutalului vax“. Veți zice, și pe bună dreptate, citind despre toate aceste
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
carne de vacă, 70 bani; un kg unt 2 lei; un kg de zahăr 1 leu și 20; un kg cafea cal. I-a 5 lei; o franzelă de lux 30 bani; 40 de ouă 1 leu; o pereche de ghete fine, de comandă, 15-20 lei; un palton, după calitate, 50-100 lei. Tot pe atunci un miel Întreg costa: 20 lei În decembrie, 15-12 lei În ianuarie, 10-8 lei În februarie, 7-6-5 lei În martie și aprilie ( În mai nu-l
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
da i-ni-ma mea și de-acu-ma Înainte mă nu mesc iu-bi-ta ta... etc. Cântece de dor și de amor - 1900 AM FOST, CUM SĂ VĂ SPUN?, UN MARE BERBANT ÎN VIAȚA mea, așa cum m-arată fotografiile din tinerețe, În ghete de ghems cu gumilastic și cu urechile verzi sau tricolore, iar mai Încoa’ În ghete cu stofă gris și cu nasturi de sidef Într-o parte, ziua-noap tea În jachetă pe talie, cu pălărie tare „Melon“ pusă pe ceafă, ori
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de dor și de amor - 1900 AM FOST, CUM SĂ VĂ SPUN?, UN MARE BERBANT ÎN VIAȚA mea, așa cum m-arată fotografiile din tinerețe, În ghete de ghems cu gumilastic și cu urechile verzi sau tricolore, iar mai Încoa’ În ghete cu stofă gris și cu nasturi de sidef Într-o parte, ziua-noap tea În jachetă pe talie, cu pălărie tare „Melon“ pusă pe ceafă, ori În redingotă și cu pălărie de pai cu borurile mari sau „Pa nama“, părul când
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
munți de la București la Sibiu, de unde, după ce l-am așteptat pe taica mitropolitul cu ceva creițari, ne-am Întors, ca vai de picioa rele noastre, În zdrențe, spre casă, trimițând din bariera Griviței pe unul dintre noi să ne-aducă ghete de acasă În locul opincilor sparte. NATURA, CU FRUMUSEȚILE șI TAINELE EI, A FOST REVElată literaturii veacurilor al XVIII-lea și al XIX-lea prin practica mersului pe jos sau călare. În nici o descriere a timpului privind acest fel de a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
1909-25 aprilie 1997), nepo tul lui Zamfir Gh. Beldie din Stroești, a ajuns În anul 1926 În ora șul Laval din Canada. Nenea Dumitrache era un socialist Înfocat și romantic. Se afișa ca atare, purtând cocarda de socialist, lavalieră și ghete cu gumilastic. A luat parte activă la acțiunile socialiștilor În toată perioada 1888-1897 și mai târziu. Demonstrația de la 1 mai 1897 a avut o secvență și la birtul său din strada Puțul cu apă rece. La 6 septembrie 1907 era
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
centrală, de pangar ș.a.m.d. În consecință, am primit deja noi ascultări, urmând să acoperim toate cele lăsate baltă de doamna Elena Petre. 6 decembrie 2012 Sfântul Nicolae a adus nu numai prima zăpadă, ci mi-a pus În ghete și câteva daruri de la Părintele Casian, care până acum m-a copleșit cu bunătatea și dărnicia sa. Iar asta mă obligă, trebuind să mă străduiesc și mai mult pentru a nu-l face de băcănie În fața obștei. Mărturisindu-i păcatul
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
13 decembrie 2012 Alerg În gol. Iar mâine trebuie să o iau iarăși la drum, de data aceasta la Hangani, la Înmormântarea „mămucăi“ Dinuța. 14 decembrie 2012 Am plecat la 6,50, pe un ger de scârția zdravăn zăpada sub ghete. Doina a zis că la Onești erau -18ș C și cred că În jur de -20 erau și la Bacău. N-am avut cum să verific, dar am intuit că e mai rece decât ieri și mi-am luat, prevăzător
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]