2,232 matches
-
și Edmund Brice (1986, p. 215). În perioada când slujește că preot la Londra, o întâlnește pe Jane Leade, ea însăși devenită, ulterior, o voce profetica respectată. După moartea lui Pordage și în special după ce orbește, Leade este ajutată de ginerele ei, Dr. Francis Lee, fost membru al Colegiului St John's de la Oxford. Societatea Filadelfică este creată la finele secolului al XVII-lea de Leade în colaborare cu Richard Roach, membru al Colegiului St John's de la Oxford (Rupp, 1986
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
cititorul în legătură cu sensul de bază al frazelor care le conțin și să submineze, prin ambiguitate, autoritatea critică a autorului. În numărul amintit din Mișcarea literară subintitulat Omagiu lui Slavici semna un articol comemorativ alături de Mihail Dragomirescu, asistentul acestuia și totodată, ginerele lui Slavici: esteticianul, criticul și istoricul literar Scarlat Struțeanu. Omul Slavici și scriitorul Slavici erau analizați în paragrafe distincte cu intenția vădită de a-l salva măcar pe cel din urmă. Atunci când va prefața în 1930 volumul Nuvele a lui
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit. Dar voi să faceți cum vă trage inima, și Dumnezeu să vă ajute și să vă acopere cu aripa bunătăților sale. Acestea sunt primele vorbe ale bătrânei adresate ginerelui său cu care se deschide nuvela Moara cu noroc. Cititorul reține mai ales prima frază. Cea de-a doua e mai degrabă trecută sub tăcere sau lăsată în umbra celei dintâi, deși ea e mai amplă și mai importantă prin
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sau lăsată în umbra celei dintâi, deși ea e mai amplă și mai importantă prin structura mesajului transmis. Bătrâna nu e refractară la nou. Intuind parcă decizia lui Ghiță, ea își dă consimțământul încă de la început în legătură cu hotărârile ulterioare ale ginerelui său, de orice natură ar fi fost acestea. Pentru a demonstra o dată în plus încrederea sa necondiționată în tânăra familie, bătrâna binecuvîntează din toată inima, de două ori alegerea care transformă radical viața celor dragi. Nu face aceasta pentru că ea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
mai departe cizmele oamenilor, care umblă toată ziua în opinci sau desculți... Nu e nimic prefăcut în dialogul lor. Dovada o constituie cea de-a doua replică a soacrei la fel de așezată ca și cea dintâi care urmează răspunsului înțepat al ginerelui: Eu zic numai ce zic eu, vă spun numai așa gândurile mele, iară voi faceți după gândul vostru, și știți prea bine că, dacă voi să duceți la moară, nici vorbă nu poate fi ca eu să rămân aici ori
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
femei-mame înțelepte care știe să aducă și să mențină pacea în casa sa. Nu întâmplător binecuvântarea de la început este la persoana a II-a plural, iar ultima la persoana I plural. Văduva lăsase demult, odată cu moartea soțului, frâiele în mâinile ginerelui. Ea consfințește o dată în plus aceasta. Familia se mută, așadar, la Moara cu noroc. De Sfântul Gheorghe și în "ceas bun" pare-se: Dar binecuvântat era locul acesta mai ales de când veniseră cârciumarul cel nou cu nevasta lui cea tânără
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pe care ele o oferă. Viziunea de ansamblu și nu ruperea lor din context e drumul ce trebuie urmat. Așadar... Nuvela Moara cu noroc se deschide cu discuția despre mutarea la Moara cu noroc pe care o poartă Bătrână și ginerele său. Nimic nu va schimba decizia lui Ghiță de a face pasul, atunci de ce capul familiei nu binevoiește, chiar formal cum procedase cu soacra sa să solicite și părerea altui membru, deloc de neglijat, al acesteia: soția sa? Răspunsul nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
dacă această atitudine e rodul inerției date de tradiție sau a unei determinări lăuntrice, mai profunde și mai categorice. Nuvela nu ne ajută la început. Ba dimpotrivă. Portretul Anei se conturează din primele rânduri din vorbele bătrânei și ale tânărului ginere. În fața ochilor noștri vine o Ana prea tânără, prea așezată, oarecum prea blândă la fire care se bucură de viață doar privind ea la Ghiță, Ghiță la ea, amândoi la copilaș și bătrâna la tustrei. Narațiunea curge mai departe și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cu Ana și cu bătrâna să numere banii, și atunci el privea la Ana, Ana privea la el, amândoi priveau la cei doi copilași, căci doi erau acum, iară bătrâna privea la câteșipatru și se simțea întinerită, căci avea un ginere harnic, o fată norocoasă, doi nepoței sprinteni... Totul pare să susțină opinia tuturor. Nici faptul că Ana cea înțeleaptă și așezată deodată își pierde cumpătul și se aruncă răsfățată asupra lui (n.a. Ghiță) nu pare să conteze căci Ana era
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
același ca în cazul tatălui Siminei. Grăitoare în acest sens e ultima intervenție a bătrânei la plecarea ei, în vederea sărbătoririi Paștelui, de la Moara cu noroc. Fără mască, la persoana a II-a plural (aici se adresează ambilor copii: fiică și ginere), ea spune același lucru, dă același sfat având același scop, protejarea lor: Eu vorbesc arareori, deși totdeauna spun cam multe. Așa-mi este firea. N-am însă obiceiul de a mă amesteca în treburile altora. Voi sunteți copiii mei:n-
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
om pus tot timpul pe șotii. Avea simțul umorului și nu putea să urască pe nimeni. Avea mașină de tuns și se adunau vecinii seara la el ca În Poiana lui Iocan. Ne citea ziarul cu ultimele știri de pe front. Ginerele lui era atunci pe la Cotu-Don pe front și a avut norocul să se Întoarcă acasă să-și mai vadă nevasta și copiii. Nevasta lui era de fapt singura fată a lui badea Andrei. Badea Andrei, când se Întorcea cu apa
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
-și caute doar o soție. Preotul Andrei de la Biserica Buna Vestire îi făcu legătura cu economul Ioan Grigoriu de la Biserica 40 de sfinți, care era văduv și avea o fată de 15 ani de măritat. „Foaia de zestre îi asigura ginerelui puțină avere, dar în orice caz sprijin în hirotonire și adăpost în casa și pe cheltuiala socrului vreme de un an” (14, p. 101). Se cunună cu Ileana și este numit "cântăreț cu leafă" la biserica socrului, neaprobându-i-se
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
calm și cu blândețe reușesc să-și remotiveze copilul să frecventeze cursurile, deși acesta, pradă a impulsurilor de moment, refuzase orice posibilitate de reconciliere; r. 26 27 : „Am o singură fată, ș-oiu vedă eu pe cine mi-oi alege ginere” încercarea preotului de a se folosi de slăbiciunile tinerești pentru a schimba opinii premature; 66 r. 37 : „nu-i cum gândește omul, ci-i cum vră Domnul” voința omului nu contează în realizarea destinului, planul ce se urmează fiind unul
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
La vârsta de 67 de ani, în 25 martie 1962, Gheorghe Bradin se stinge din viață. Terente Păulescu s-a născut în Dumbrăvița în anul 1886 și s-a convertit în anul 1906. Prin căsătorie cu Maria Ostoia a venit ginere în satul Cuvin. Fratele era bine văzut în biserică pentrucă era un om cu un caracter deosebit dar și pentrucă biserica se aduna în casa sorei Maria Ostoia, astfel că el a fost ales ca diacon. Fratele Terente a slujit
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
valori ce se exprimă ACUM în viața social economică, culturală și de orice altă natură; ilustrăm doar cu câteva exemple: actrița Cristina JuksRotaru (Tg. Mureș), profesorul de matematică Marius Costache directorul Liceului „Alexandru Vlahuță” din Podu Turcului, Costică Popa (Moinești), ginerele învățătoarei Tița Tătărăscu, iată doctor în turism, un om care împreună cu soția sa, Rodica, au reușit în viață ca oameni de afaceri, îndepărtații, ing. Sergius Marin (n. 1965), șef secția transporturi la Primăria Montreal, avocat DanielCernat Marin (n. 1968), președintele
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
vedea, Ovidiu o face (aproape) cu toți destinatarii scrisorilor sale din Tristele și Ponticele. Începe, cum e de așteptat, prin a insista asupra vechimii titlului cavaleresc al stirpei sale, care era de altfel modestă 150. Într-o scrisoare către Suilius, ginerele soției sale, declară: "Dacă examinezi cu grijă stirpa mea, vei descoperi numai cavaleri, încă de la prima origine, prin nenumărați strămoși"151. Repetă acest lucru și în altă parte, dar în mod chiar mai clar și mai combativ: Dacă acest lucru
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
188, Suillius era un om cinstit, energic și elocvent. Ovidiu era legat de el de o cvasi-rudenie: soția lui Suillius era cvasi-fiica lui Ovidiu (mihi filia paene est, v. 11), dat fiindcă sulmonezul este soțul mamei ei. Suilius era deci ginerele Fabiei (din prima căsătorie, se pare). Prin urmare, trebuie să subliniem, în ceea ce-l privește pe Suillius, raporturile de rudenie care îl legau de domus Fabia. Amintind aceste afinități, care el își dorește să rămână neclintite, Ovidiu profită de ocazie
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
dintr-un libert; un altul este M. Vipsanio Agrippa, cu care Augustus și-a împărțit puterea, coleg de Imperiu, și pe care tot el l-a desemnat ca fiind persoana cea mai demnă de a-i urma, făcându-l și ginerele său437. Nobilimea reacționa cum putea mai bine: de exemplu, nu din întâmplare s-a observat la funerariile lui Agrippa absența totală a nobilimii; care prin aceasta protesta nu atât împotriva noului regim, cât împotriva originii obscure a celui care avusese
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
colindă din casă în casă, uneori însoțite de femei vîrstnice, îndrumătoare. Fetele cîntă, iar în alte locuri joacă și chiuie pe o melodie anumită, ceremonială. Ele sunt îmbrăcate în alb, pe alocuri au în mijloc o pereche nupțială: mireasă și ginere ori numai mireasa poartă o panglică roșie în păr”. Autorul se bazează în mare parte pe date de teren completînd informațiile prea sumare ale folcloriștilor care l-au premers. De reținut că schema ritualică se aseamănă, în anumite puncte fixe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
un vifor cumplit trecuse pe acolo, de parcă acolo nu mai locuise nimeni de cine știe când. Mai apoi am aflat și ce se întâmplase cu Tarzan al nostru, că de „Cățica” n-am mai aflat nimic. Ne-a povestit Antal, ginerele proprietarului, că într-o zi au venit doi gradați nemți să cumpere de la oameni alimente: cartofi, fasole, carne și altele. Tarzan, câinele nostru, conform obiceiului său, lăsa să intre în curte pe toți, fie că erau străini sau de-ai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
păcat. Doamne, de ce? Unchiul Nicos încerca să o liniștească pe Lavinia: — Fetiță, iartă-mă că ți-am înșelat dragostea. Credeam... Mama plângea și se văicărea ca la mort. — Dacă vrei, îl dăm pe mâna ienicerilor, încerca tata să-și împace ginerele, arătând spre cumnat. — Doamne, Doamne, de ce tocmai acum? se auzea ca un ison scâncetul Sofulei. — Pârăște-ne, Nicos, și desfă cununiile! țipa Lavinia. — Eu nu pot să vă pârăsc, se tânguia mirele. Privind la îmbrăcămintea lui, ca un resort sări
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
notate. În afară de Șerban, toți erau pomeniți. — Ce ai mamă cu Șerban? Câteodată mă gândesc că în toată vâltoarea urii Leurdenilor el ne-a aruncat. Ce avea el să se despartă de nevastă-sa dintâi? Cam cum ar fi dacă un ginere mi-ar trimite acasă pe nevastă-sa și mi-ar pune fata pe prag? — Mamă, de ce te-ntorci atât de departe? — Leurdeanu l-a omorât pe omul meu, pe taică-tu, și eu l-am dovedit, am pus de l-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pecetluit și neumblat. Vodă luă din mâna mitropolitului sulul șnuruit și sigilat, îl ridică sus ca să-l vadă toți din adunare. Apoi, așezându-se în jilțul impunător, începu să desfacă sigiliile cu mâna lui. De la locul lui, aga Constantin Bălăceanu, ginerele lui vodă și cel mai de încredere om al acestuia, îi supraveghea din priviri furișe pe ceilalți doi Constantini, pe Brâncoveanu și pe marele stolnic. Agitația stolnicului atât de evidentă îl liniștea, pe când calmul Brâncoveanului îl punea pe gânduri. Să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ierbii și nu a hotărât paza drumurilor care mișună de hoți, spuse Brâncoveanu, ridicându-se în picioare. Un gest afirmativ al capului domnitorului îl făcu să se plece politicos și să se îndrepte spre ușă, unde îl așteptă pe Bălăceanu, ginerele lui vodă, care cu regret îl urmă. Încă o plecăciune rigidă și plină de demnitate din ușă și ieși zâmbind. Știa că în următoarele minute vodă îi va concedia pe ieromonahul Ștefan și pe cei doi patriarhi și va rămâne
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
care să-l liniștească pe Șerban. — De la o vreme mă chinuie în fiecare noapte un vis, același vis, care este într-un fel înspăimântător, fără să fie un coșmar. Cred că asta a început chiar de când a plecat Iordache și ginerele meu Bălăceanu la Viena. Mi-a fost greu să mă hotărăsc să-i trimit, pentru că am nevoie de ei aici, îi simt credincioși planurilor mele și întru totul supuși. Pe de altă parte, mă simt prins ca între ciocan și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]