2,610 matches
-
temniță m-ai băgat? Și m-ai ținut nemâncat, Nemâncat, neadăpat, Ca pe-un mare vinovat, Să stau cu șerpoaicele Și să-mi cânte broaștele, Să hrănesc năpârcile. Acum, doamne Ștefan-vodă, Ai oameni ca să-ndrăznească Cu cai buni să mă gonească, Ca să mă mai logodească Cu mireasa cea domnească?". Rușinat, Ștefan îi spune: Nu este din vina ta, Ci mi-e chiar greșeala mea". Corbea se gândește mai întâi la temnicerul lui. se duca la închisoare, îl cheamă pe vătaf și
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
privea cu un ochi binevoitor. Dar el nu îndrăznea să se destăinuie nicicum, de frică să nu-și piardă slujba. Când muști prea mult din cel mai bun fruct, nu te alegi decât cu buzele umflate. Dacă ar fi fost gonit de la palat, unde s-ar fi dus? Zâna din vâlceaua cu flori îi apare din nou și-i dăruiește un dafin fermecat ale cărui flori erau talismane prețioase. Cu ajutorul lor, el devine invizibil și le urmărește pe prințese, despre care
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de războaie, cu inamic din afară - evocați și în pisania de la Argeș: „[...] și au năpădit turcii cu multă apăsare, ca să ia patria noastră, țara Românească, și m-am ridicat domnia mea cu boierii, luptând în multe războaie, când fiind alungați, când gonind [pe dușmani], până când puterea și ajutorul lui Dumnezeu cel de sus [...] și ne-a dat Domnul Dumnezeu pace” - și dinlăuntru) și „încheoerea” („Acum zac singur aici, în mormânt mic, așteptând glasul arhanghelului, cea de pe urmă trâmbiță, învierea a toată lumea, prefacerea
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sus (o diaconiță Olimpiada, măritată cu intendentul lui Theodosie cel Mare pentru o căsnicie care a durat douăzeci de luni; și-a petrecut apoi viața în rugăciune și post, pocăindu-se și făcând acte de generozitate, suferind persecuții și fiind gonită, în cele din urmă din Constantinopol; împărăteasa Theodora, soția lui Theophilos, sprijinitoare a iconodulilor, inamică a iconoclaștilor și a ereticilor [mai cu seamă a pavlichienilor]; a fost silită să abdice și - după unii istorici 195 - să se călugărească; alți cercetători
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iar nu vreo zestre a ei”). Ele erau târâte pe la judecăți nesfârșite (cum a fost procesul intentat, prin 1359, de capitlul din Alba Iulia „contra dominau relictam Reman Vlachi” - „împotriva doamnei văduve a lui Reman Românul”, un băieș din Zlatna), gonite câteodată de pe proprietățile moștenite (dacă - așa cum spuneam și mai sus - bărbață lor (uzând de acel „privilegiu al masculinității”) nu avuseseră înțelepciunea să le așeze sub protecția domnească ori să redacteze acte - cu formulări „definitive” („până va fi vin și el
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
craiul să închinase, s-au rădicat cu totul și au trecut în țara Românească, pentru că nu era a sta în Ardeal, de vreme ce oștile toate să trăgea a eși din Ardeal, neputând sta înaintea oștilor nemțești, carii din sus grele venea...” Uneori, gonite de partide potrivnice, de Voievozi ostili sau de tulburări - „răzmerițe” - iscate de războaie, pribegeau văduvele (foste neveste de boieri) însoțite de oameni ai casei și de slujitori, pe care, câteodată, nu uitau să-i răsplătească după reîntoarcerea acasă (așa au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cîine; cîini; cînta; clopoțel; a comunica; conversație; convoca; copil; un copil de la orfelinat; cremă; cuțu-cuțu; datorie; dărui; demult; deget; depărtează; deplasare; destinul; disperare; distruge; a dori; cu dorință; duios; dulce; pe Dumnezeu; dușman; exact; fluiera; fuga; găsi; a găsi; George; goni; heei!; iar; identitate; important; interviu; a invita; invită; invocă; iubește; a împărtăși; încoace; îndemn; întări; înțelepciune; lucrare; lumea; luptă; pe mama; mamă; la masă; matematică; medicul; mereu; mîine; muncă; munte; nai; nădejde; necesar; nepoțel; nevoia; nimic; nota; pe nume; oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de; deplasare; dinamică; dispare; dispari; a dispărea; dispăru; disperare; drum bun; a se duce; dus; ea; educația fizică; evadare; evita; a evita; exercițiu; a face sport; ferește-te; forest; de frică; fricos; frig; fugar; fulger; gardă; geam; ghete; nici gînd; goni; cu greu; grăbesc; groază; hoț; iarna; indiferență; izolare; împiedicare; împreună; încet; închisoare; încolo; a se îndepărta; îndepărtare; înspre; întîrziere; întrecere; lăsa; a lăsa; libertate; lipsuri; a o lua la goană; a o lua la sănătoasa; lume; luptă; mers repede; merse
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
centimetru; cerși; cinstiți; a cîștiga; cîștigă; comite; copiat; crimă; criză; dă; dăuna; de ce?; decizie; delicat; delict; demitere; dezaprobare; dispreț; dosi; duce; durere; dușmani; egalitate; excrocherie; experiență; extrage; faptă rea; făină; fes; fier; fricos; fugar; furtună; găina; găină; geam; ghiozdane; gînduri; gonește; grămadă; greșește; griji; grimă; guvern; hoțește; iarnă; ilegal; imoral; infracțiuni; infractori; inimi; invidie; ipocrit; iute; împrumut; a împrumuta; încărcat; închiriază; înclinație; îndosi; îndrăzneală; înjosire; înșelăciune; înșfăca; însușea; a însuși; a însuși pe nedrept; a însuși un bun; însușire; întrebuințare; întreține
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ca într-o peliculă de Amando de Ossorio: Copacii de pe culmi se prefăceau, în visul lui, în năuci negre, în haiduci cu căciulele înfundate pe ochi [...]. Alte dăți, aceiași copaci [...] erau călugări cu glugi negre pe cap, care, pe deșelate, goneau sub ei cai [...]. Vântul le fâlfâia mantalele și glugile; se schimbau în demoni; se înmulțeau cât coprindeau dealurile și văile; erau în față, în urmă și împrejurul trăsurii". Punctul culminant al asaltului diabolic este constituit de invazia caleștii, o prolepsă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
spre cealaltă față, în parcul cu mlaștini". Contactul epidermei cu naturalul fetid este înregistrat, în sarabanda nocturnă, cu aceeași oripilare experimentată diurn: "Sub tălpi, în glodul dezgustător, simțeam vietățile băloase încovrigându-se în jurul degetelor, îmi scuturam piciorul din fugă și goneam încă". În afară de prezența spectrală, un alt personaj își face, subit, apariția, asemenea ubicuului și monstruosului Igor din filmele cu Frankenstein: "Gușatul, cu mâinile lungi, cu pași rășchirați, venea șuierându-și răsuflarea din cimpoul de carne". Urmărirea simplă se transformă într-
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
apariția, asemenea ubicuului și monstruosului Igor din filmele cu Frankenstein: "Gușatul, cu mâinile lungi, cu pași rășchirați, venea șuierându-și răsuflarea din cimpoul de carne". Urmărirea simplă se transformă într-o dublă încatenare: "Cu toate puterile adunate, am început să gonesc mai deznădăjduit; înainte, fugărind arătarea albă, în urmă, fugărit de jivina omenească, pe care nu o știam ce vrea și de ce aleargă". În aceste condiții, senzațiile de repulsie provocate de mediu încetează, iar cursa continuă: "Uneori piciorul intra până la gleznă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
făcea, dzise cătră soție ce era merrși prilejire se-i nemerească (CV.1563-83: 42r) c. ce le mai plăcură lor porcii decât mila și bunătatea ce era adus Iisus la ei (CC1.1567: 127r) d. Era el venit cum să gonească dracii afară (CC1.1567: 127r) e. ce nici dinioară nu era înțeles ucenicii lui cum că împărăția lui iaste sufletească (CC1.1567: 197v) f. și odihni în a șaptea dzi, de toate lucrure ce era făcut(PO.1582: 15) g.
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
1599−600: XXV) (24) a. Răstignitu-se-au derept noi (CCat.1560: 7v) Iară un voinic, el va ieși la războiu, [CP deci se vor împenge cu alt voinic], deci va birui unul pre alalt, deci va fugi, iara cela-l va goni, iară cela va fugi și va cădea și va zice (CPrav.1560-2: 5v) Iară Eu zic voao că [CP cine și-ară lăsa muiarea lui fără vină de curvie], face-opre ia curvă și cine o ară lua lăsată curveaște (NT
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
au pusu-mi mitră (DDL.1679: 19) e. le-ai adusu-le cu toatele (DDL.1679: 45) f. că toțmă vor ști-mă(DPar.1683: III.62r) g. pre noi ne-autrecutu-ne (DPar.1683: III.65v) h. după multă goană ce o au gonit-o prin munți (ULM.~ 1725: 2v) f. Și de-acii nu ti-i mai chema-te "Părăsâtă" și pământul tău nu s-a mai chema "Pustii" (DPar.1683: III.58r) Ambele tipuri de structuri sunt foarte rare statistic și înregistrate aproape
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
spre a noastră sufletească cercetare și socotire, și grije a avea și a-i asculta și a ne pleca, nu să-i rânjimu, ni să ne întărâtămu spr'inșii, nici a-i urî sau a-i dosădi, nici a-i goni sau a-i ucide, ca să nu măniemu pre Dumnezeu și dați să fimu piiarderei. (CC2.1581: 306) De asemenea, să precedă în mod sistematic pronumele clitice: (44) a. și domniele-voastre săvă păziți cum știți mai bine (DÎ.1521: I) b
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
un tânăr ușuratic, prefigurându-l pe Cellino din Act venețian de Camil Petrescu. Tofana se îndrăgostește inexplicabil de „omulețul ăsta”, un „pierde-vară”, căruia îi vorbește ironic, mulțumită să îl pună în inferioritate. Totuși, de-abia cunoscut, îi face - după ce îl gonește pe Castriș - avansuri, și, în cele din urmă, i se agață de gât, confirmând, parcă, misterul dragostei și enigma eternului feminin. Tofana vrea să se smulgă din înjosirea în care o ține legătura cu Castriș și crede că o poate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
Silvestru Trandafir, zis și Piele-Groasă, sergent rezervist, dezertează de pe front într-un moment critic, spre a-și pune în siguranță „onoarea de familist”. Își găsește nevasta cu Lică Chitaristul, cu care ea nu întreținea, de fapt, legături neîngăduite, și îl gonește pe vizitator. Seara apare locotenentul Gottfried Schwalbe, fost reprezentant la București al unei uzine germane de mașini agricole, vechi admirator neacceptat al Aretiei Trandafir, acum membru al comandamentului german. Neamțul se așterne pe chef, în timp ce Silvestru Trandafir stă ascuns în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
acestei relații, fiul duhovnicesc va asculta de duhovnic, Împlinind Întru totul canonul dat ca tratament pentru suflet. Fără această renunțare la sine și la voia proprie și Împlinire a canonului dat, vindecarea nu poate avea loc, păcatul nu poate fi gonit. Ceea ce ne vindecă sufletul este, de fapt, dragostea și milostivirea lui Dumnezeu. Prin spovedanie, nu doar primim iertare pentru relele făcute, ci ne și Împăcăm cu Dumnezeu și cu semenii noștri, ne reîntoarcem În sânul Bisericii și reintrăm În rânduiala
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Alexandra-Andreea Avram () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92294]
-
în numele iubirii aproapelui ori al procreării speciei, Karl își ia tălpășița. America e un mic tratat de artă a fugii, cu infinite variațiuni stilistice pe tema dorului de ducă. Noii veniți spală putina, o șterg, o iau la picior, evadează, gonesc dintr-o parte într-alta, precum chelnerii Hotelului Occidental care nu pot fi opriți sub niciun pretext, deoarece par „a nu avea altceva de făcut decât să alerge, să alerge mereu.” Potrivit lui Baudrillard, toți cei seduși de visul american se
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
obișnuia să zică, la bătrînețe: "De luptat, acum nu mă mai lupt decît cu ereditatea, de care nu sînt răspunzător!" Pășesc alături de el prin parcul Herăstrău, vara, și îl aud și în miezul verii clănțănind din dinți ușor, repede, ca gonit din urmă de ceva; o crispare a lui lăuntrică, parcă de ghețuri ce se așează, căutînd o ordine a lor, cît mai echilibrată, sau pe un termen mai lung. Face infarct în noiembrie pe un minus 5 grade prematur; internat
Marchizul în răsărit by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16863_a_18188]
-
a fost protocronismul, dacă nu rodul acestei substituiri perverse?) și a ascuns, pînă la un punct, efectele nefaste ale metodelor foarte ortodox-comuniste de gestionare economică și de guvernare ale lui Ceaușescu. După 1989 și în pofida revoltei populare care l-a gonit pe dictator, această imagine patriotică a lui Ceaușescu "s-a păstrat, ca să nu spun că a fost cu grijă conservată de ultimii mohicani ai defunctului regim. Se poate crede că salvarea ideii comuniste n-a venit atît de la iluzia de
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
viața democratică și legislația europeană nu sunt de ajuns pentru ca țara noastră să fie cu adevărat liberă și democratică. Ce anume lipsește? autor: ASR Principele Radu al României Lipsesc instituțiile, comportamentul public și profesionalismul. Când, în decembrie 1947, Regele era gonit, odată cu el nu a plecat doar monarhia. A plecat competența, au plecat la Canal specialiștii din toate domeniile publice, au fost demolate complet instituțiile Statului. Ele nu au revenit, odată cu democrația, în 1989. De aceea, astăzi asistăm la un fenomen
Grava carenţă de moralitate. Articol scris de ASR Principele Radu al României pentru DeCe News () [Corola-journal/Journalistic/47916_a_49241]
-
când românii cătau să se facă națiune, această "proiecție evazionistă" va deveni și una din cele mai importante mărci identitare: noi suntem cei care știm să gustăm clipa care a încremenit, în opoziție cu ceilalți, care știu să facă războaie, gonind clipa, iar ceea ce ne leagă sunt "ospețele", la ele se adună "ai noștri", dușmanii fiind excluși. În acest sens este emblematică fabuloasa scenă a triumfului asupra uneltitorilor- Brâncoveanu cu "ai lui": "în spătăria cea mare boierii al doilea, în spătăria
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
Doi ani mai târziu, ne spune programul, după ce îi moare tatăl și Prințul devine stăpânul regatului, își «oficializează căsătoria»(?!?), după care, ne spune iar programul, pleacă la război împotriva împăratului unui ținut vecin. Noi vedem însă că mama căpcăună îl gonește din scenă, după care, ne spune programul că aceasta (acesta) vrea să o mănânce pe Frumoasă, fiartă într-un cazan cu gușteri și vipere, dar în scenă vedem că iar se pregătește un viol colectiv, nefinalizat de astă dată, căci
Frumoasa din pădurea adormită by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6872_a_8197]